Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 308 din 6 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 5 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã din oficiu de Curtea de Apel Timişoara Secţia civilã în Dosarul nr. 10.789/C/2005.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 145D/2006, ce are ca obiect excepţia de neconstitu-ţionalitate a aceloraşi prevederi legale şi este invocatã de Korcsak Carol şi Korcsak Helene în Dosarul nr. 2.446/2005 al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal rãspunde reprezentantul autorilor excepţiei, mandatar cu procurã la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 91D/2006 şi nr. 145D/2006 este identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul autorilor excepţiei Korcsak Carol şi Korcsak Helene lasã la aprecierea Curţii conexarea dosarelor menţionate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 145D/2006 la Dosarul nr. 91D/2006, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul autorilor excepţiei Korcsak Carol şi Korcsak Helene solicitã admiterea acesteia, cu susţinerea cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1), (2) şi (8) şi art. 148 alin. (2), (3) şi (4) din Constituţie, precum şi scopului <>Legii nr. 10/2001 , prin instituirea unui termen de prescripţie derogator de la dreptul comun în materia dreptului de acţiune în constatarea nulitãţii absolute. De asemenea, se susţine şi încãlcarea dispoziţiilor art. 17 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi a dispoziţiilor <>Legii nr. 590/2003 privind tratatele.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 18 ianuarie 2006 şi 26 ianuarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 10.789/C/2005 şi nr. 2.446/2005, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã şi Tribunalul Covasna au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicatã din oficiu de Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã, din oficiu, în Dosarul nr. 10.789/C/2005 şi de Korcsak Carol şi Korcsak Helene în Dosarul nr. 2.446/2005 al Tribunalului Covasna.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã susţine cã textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât contravine dispoziţiilor art. 16, 21, 44 şi 53 din Legea fundamentalã. Se aratã cã termenul de prescripţie special, reglementat prin <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , încalcã dreptul de acces la justiţie, deoarece nu respectã principiile proporţionalitãţii ingerinţei statului asupra exercitãrii dreptului şi al rezonabilitãţii acestei mãsuri, astfel încât sã nu fie afectatã însãşi existenţa dreptului, principii instituite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, instanţa de judecatã aratã cã în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene s-a statuat cã, în vederea garantãrii accesului efectiv la actul de justiţie pentru persoanele fizice sau persoanele juridice, este necesar ca termenele de prescripţie a dreptului de acţiune sã fie rezonabile, astfel încât sã nu determine o exercitare dificilã sau chiar imposibilã a dreptului însuşi. În concluzie, în opinia instanţei de judecatã, limitarea dreptului de acces la justiţie, prin instituirea unui termen de prescripţie de un an, în materia constatãrii nulitãţii absolute, este excesivã în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene, ceea ce impune o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
De asemenea, autorii excepţiei Korcsak Carol şi Korcsak Helene susţin cã prevederile <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 încalcã art. 11 alin. (1) şi (2), art. 20 şi art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã, precum şi art. 17 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, deoarece valideazã contractele de vânzare-cumpãrare a imobilelor ce intrã sub sfera de reglementare a actului normativ criticat, încheiate prin fraudarea legilor.
Tribunalul Covasna apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu urmãtorul cuprins: "(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi."
Termenul de un an a fost prelungit succesiv prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 145/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (1), referitoare la îndeplinirea obligaţiilor statului ce-i revin din tratatele la care este parte, şi alin. (2), privind tratatele ratificate de Parlament, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privatã şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. De asemenea, sunt invocate şi dispoziţiile art. 17 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Prevederile <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 instituie un termen special, derogatoriu de la dreptul comun, pentru prescrierea acţiunii în constatarea nulitãţii absolute. Aceastã soluţie a legiuitorului este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". De altfel, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (<>Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994 ) s-a reţinut cã, pentru situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justiţie sã nu fie încãlcat.
Mai mult, în jurisprudenţa sa referitoare la dreptul de acces la justiţie Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Z şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii (2001), cã art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale poate fi invocat de orice persoanã care considerã cã a existat o ingerinţã ilegalã în privinţa exerciţiului unuia din drepturile sale având caracter civil, adãugând însã cã "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut" şi cã "acesta poate fi supus unor restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie sau ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni".
De asemenea, în cauza Stubbings contra Regatului Unit al Marii Britanii (1996), instanţa de contencios european al drepturilor omului a arãtat cã statele pãrţi ale Convenţiei se bucurã de o marjã de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea dreptului de acces la justiţie.
În ceea ce priveşte invocarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene, Curtea reţine cã, prin Hotãrârea Santex, din 27 februarie 2003, instanţa de la Luxemburg a statuat, în legãturã cu instituirea unor termene de prescripţie pentru unele proceduri referitoare la achiziţii publice, cã definirea condiţiilor în care opereazã aceste termene ţine de ordinea juridicã a statelor membre şi corespunde, în principiu, exigenţei aplicãrii principiului securitãţii raporturilor juridice.
De altfel, Curtea constatã cã în numeroase cauze a statuat cã textul de lege criticat este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile <>art. 16, 21, 44 şi 53 din Constituţie. În acest sens este Decizia nr. 253/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2004, <>Decizia nr. 372/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 31 august 2005, şi <>Decizia nr. 78/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 22 februarie 2006.
Soluţia şi considerentele pronunţate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, neexistând nici un element nou, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (8), privind interdicţia de confiscare a averii dobândite licit şi prezumţia de dobândire licitã a averii, precum şi în art. 148 alin. (2), (3) şi (4), referitoare la prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene faţã de dispoziţiile contrare din legile interne, ca urmare a aderãrii, precum şi la garantarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderãrii, Curtea constatã cã acestea nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã din oficiu de Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã în Dosarul nr. 10.789/C/2005 şi de Korcsak Carol şi Korcsak Helene în Dosarul nr. 2.446/2005 al Tribunalului Covasna.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 aprilie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
