Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 307 din 10 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 11 august 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã, excepţie ridicatã din Comisia pentru protecţia copilului Galaţi în Dosarul nr. 3.762/C/2002 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 decembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 3.762/C/2002, Tribunalul Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã. Excepţia a fost ridicatã de Comisia pentru protecţia copilului Galaţi într-o cauza civilã.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, contravin art. 48 alin. (2) din Constituţie, precum şi principiului separaţiei puterilor în stat. În esenta, arata ca textul de lege criticat creeazã posibilitatea atacarii actelor emise de Comisia pentru protecţia copilului potrivit normelor de drept comun, iar nu în condiţiile şi limitele stabilite de <>Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , ca lege organicã, actele acestei comisii, ca autoritate a administraţiei publice, fiind acte administrative. De asemenea, autorul exceptiei susţine ca <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, infrange principiul constituţional al separaţiei puterilor de stat, deoarece permite instanţei de drept comun ca, substituindu-se comisiei pentru protecţia copilului, sa stabileascã mãsuri de ocrotire care sunt de competenta organului administrativ.
Instanta de judecata apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens arata ca prevederile <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, nu numai ca asigura accesul partii interesate la cãile de atac impotriva hotãrârilor comisiei pentru protecţia copilului, dar şi creeazã o cale mai lesnicioasa de realizare a intereselor copilului. În sprijinul acestui punct de vedere este invocatã şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, concretizata prin Decizia nr. 282/2002.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, apreciind excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arata ca "prin posibilitatea atacarii actelor administrative emise de Comisie, la instanta judecãtoreascã de drept comun, nu se poate vorbi despre limitarea dreptului persoanei vãtãmate de o autoritate administrativã de a se adresa justiţiei", atâta vreme cat "acest drept este conţinut de însuşi textul legal a cãrui neconstituţionalitate se invoca". În acest sens face trimitere şi la soluţiile Curţii Constituţionale pronunţate în Decizia nr. 282/2002 şi în Decizia nr. 38/2003. De asemenea, considera ca scopul controlului judiciar exercitat de instanta de drept comun "este tocmai acela al anulãrii unui act administrativ care prejudiciazã interesele unei persoane", astfel ca apar ca eronate susţinerile autorului exceptiei de neconstituţionalitate. De asemenea, apreciazã ca asigurarea prin textul de lege criticat a principiilor accesului la justiţie şi controlului judecãtoresc asupra actelor unui organ administrativ nu poate fi interpretatã ca aducând atingere separaţiei puterilor în stat, deoarece, "pe de o parte, acestea sunt, la rândul lor, principii constituţionale, iar, pe de alta parte, ceea ce în mod clasic este denumit separaţie a puterilor în stat înseamnã, de fapt, echilibrul acestor puteri, controlul reciproc şi nicidecum lipsa interdependentei, a oricãrui control, arbitrariu".
Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens arata ca, "pentru a forma obiectul unei acţiuni în contenciosul administrativ, este necesar ca actul prin care o persoana fizica sau juridicã se considera vãtãmatã într-un drept al sau sa întruneascã doua condiţii: sa fie un act administrativ şi legea sa nu prevadã o alta cale judiciarã de atac [...], or, potrivit <>Legii nr. 108/1998 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , hotãrârea comisiei poate fi atacatã potrivit normelor de drept comun". În susţinerea acestui punct de vedere sunt invocate Decizia nr. 282/2002 şi Decizia nr. 38/2003 prin care Curtea Constituţionalã s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, precizând ca acestea nu incalca prevederile statuate în art. 48 din Constituţie.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al instituţiei Avocatul Poporului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, dispoziţii ce au urmãtoarea redactare: "Hotãrârea comisiei poate fi atacatã la judecãtoria teritorialã competenta, potrivit normelor de drept comun."
În susţinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege autorul exceptiei invoca încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale ale art. 48 alin. (2): "Condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã." De asemenea, invoca încãlcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca prevederile <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã, au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 282 din 29 octombrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 12 decembrie 2002, Curtea Constituţionalã a statuat ca aceste dispoziţii nu contravin prevederilor art. 48 din Constituţie. Cu acel prilej instanta constituţionalã a reţinut ca, spre deosebire de <>art. 29 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 (în redactarea iniţialã), care prevedea ca "Hotãrârea Comisiei pentru protecţia copilului poate fi atacatã în condiţiile Legii contenciosului administrativ", în <>art. 34 aceeaşi ordonanta (în redactarea data prin Legea nr. 108 din 2 iunie 1998 ) s-a prevãzut ca "Hotãrârea comisiei poate fi atacatã la judecãtoria teritorialã competenta, potrivit normelor de drept comun". Acest fapt însã nu a fost considerat ca aducând atingere prevederilor art. 48 din Constituţie. În acest sens, Curtea a reţinut ca "noua opţiune a legiuitorului asigura accesul partii interesate la cãile de atac impotriva hotãrârilor Comisiei pentru protecţia copilului". Mai mult, tot cu acel prilej, s-a arãtat ca folosirea cãilor de atac în procedura de drept comun asigura o cale mai lesnicioasa de realizare a intereselor copilului.
Deoarece în speta nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.
De asemenea, Curtea considera ca nu sunt întemeiate nici argumentele autorului exceptiei care privesc încãlcarea de cãtre prevederile legale criticate a principiului separaţiei puterilor în stat. Într-adevãr, prin <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, se asigura accesul la justiţie şi controlul judecãtoresc asupra actelor unui organ administrativ, principii constituţionale ce nu fac însã decât sa dea expresie principiului separaţiei puterilor în stat, care cuprinde în esenta sa ideea de echilibru şi control reciproc între autoritãţi, iar nu separarea rigida a atribuţiilor acestora.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã, excepţie ridicatã de Comisia pentru protecţia copilului Galaţi în Dosarul nr. 3.762/C/2002 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 iulie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
