Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 306 din 13 iunie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar si a Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 1 august 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată prin Legea nr. 283/2011, excepţie ridicată de Gheorghe Constantin Rădulescu în Dosarul nr. 905/118/2012 al Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 155D/2013.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu deciziile nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012 şi nr. 1.046 din 11 decembrie 2012.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 2.350 din 22 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 905/118/2012, Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată prin Legea nr. 283/2011.
Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Constantin Rădulescu într-o cauză având ca obiect o acţiune în anularea unui act administrativ. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege potrivit cărora în anul 2012 nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 aduc atingere unor drepturi subiective şi creează un prejudiciu direct persoanei beneficiare, cât şi familiei acesteia, care depinde de susţinerea sa financiară. Dreptul de a beneficia de indemnizaţia lunară nu poate fi retras, atât timp cât beneficiarul acestuia îşi păstrează titlul de Luptător Remarcat pentru Fapte deosebite în Revoluţia din decembrie 1989, recunoscută în temeiul legii. Se încalcă, astfel, dreptul la libera circulaţie, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, accesul la cultură, dreptul la ocrotirea sănătăţii, libertatea economică şi nivelul de trai.
De asemenea, autorul susţine că Legea nr. 283/2011, prin care a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, este afectată de un "viciu de formă", deoarece, aşa cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 887 din 14 decembrie 2011, aceasta a fost semnată de o persoană care, la acea dată, nu deţinea funcţia de preşedinte al Senatului.
Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece acordarea de indemnizaţii reparatorii persoanelor cu merite în victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nu constituie o obligaţie pentru legiuitor şi poate fi restrânsă, neputându-se vorbi despre un drept fundamental la acordarea acestor indemnizaţii. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.046 din 11 decembrie 2012. În ceea ce priveşte invocarea faptului că proiectul Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 nu ar fi fost semnat de preşedintele Senatului, apreciază că acest motiv nu este întemeiat, deoarece, conform informaţiilor publicate pe site-ul Senatului României, proiectul - înregistrat la Senat sub nr. L641/14.09.2010 - a fost adoptat de această Cameră la data de 15 iunie 2011, dată la care funcţia de preşedinte al Senatului era deţinută de domnul senator Mircea-Dan Geoană.
Avocatul Poporului consideră că prevederile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale, sens în care arată că exercitarea de legiuitor a dreptului de a suspenda acordarea anumitor beneficii, pe o perioadă determinată, nu este de natură a afecta drepturile prevăzute de art. 25, 26, 33, 34, 45 şi 47 din Constituţie. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012 şi nr. 1.576 din 7 decembrie 2011. Referitor la critica extrinsecă de neconstituţionalitate a Legii nr. 283/2011, Avocatul Poporului consideră că aceasta este neîntemeiată, deoarece, la data adoptării proiectului acestei legi de către Senat - 15 iunie 2011, distinctă de data publicării sale în Monitorul Oficial al României - 14 decembrie 2011, funcţia de preşedinte al Senatului era deţinută de domnul Mircea-Dan Geoană.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, sub aspect intrinsec, prevederile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, ordonanţă de urgenţă aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. De asemenea, astfel cum rezultă din considerentele actului de sesizare şi din motivarea formulată de autorul excepţiei, Curtea reţine, ca obiect al excepţiei, sub aspect extrinsec, şi Legea nr. 283/2011, în ansamblul său.
Prevederile de lege criticate au următorul conţinut: "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Art. 18
În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
Curtea reţine că, potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, prevederile de lege criticate se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.
Dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, la care fac trimitere prevederile de lege criticate, au următorul cuprins: "De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevăd următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri:
[...]
b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989:
[...]
3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 25 privind dreptul la liberă circulaţie, art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată, art. 33 referitor la accesul la cultură, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 45 privind libertatea economică şi art. 47 referitor la nivelul de trai. De asemenea, din motivarea excepţiei rezultă şi susţinerea încălcării art. 61 din Constituţie privind rolul şi structura Parlamentului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2013, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.046 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013, şi Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013).
Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că reglementarea de lege criticată stabileşte că, temporar, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, de această indemnizaţie beneficiau şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizau venituri din motive neimputabile lor.
Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprii, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Aşadar, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente.
În acest context, Curtea a reţinut că legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor.
Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale ale art. 25 privind dreptul la liberă circulaţie, art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată, art. 33 referitor la accesul la cultură, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii şi art. 45 privind libertatea economică nu sunt incidente în cauză, prevederile de lege criticate nereglementând aspecte ale acestor drepturi fundamentale.
Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
În fine, cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa nerespectare a procedurilor parlamentare privind semnătura unuia dintre reprezentanţii legali ai emitentului actului, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate a Legii nr. 283/2011, formulată sub aspect extrinsec, în raport de art. 61 din Constituţie. Din urmărirea procesului legislativ desfăşurat în cauză, rezultă că proiectul de lege a fost adoptat de Senat la data de 15 iunie 2011, dată la care funcţia de preşedinte al Senatului era deţinută de domnul senator Mircea-Dan Geoană, al cărui mandat a încetat la 23 noiembrie 2011, potrivit Hotărârii Senatului nr. 53/2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului al domnului senator Mircea-Dan Geoană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011. De altfel, susţinerile autorului pleacă de la premisa greşită, în cauză, a punerii semnului egalităţii între data adoptării proiectului de lege de către Senat şi data publicării Legii nr. 283/2011 în Monitorul Oficial al României.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Constantin Rădulescu în Dosarul nr. 905/118/2012 al Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi ale Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2013.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
