Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 305 din 8 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru produse petroliere
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 18 ianuarie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti în Dosarul nr. 8.746/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã.
La apelul nominal se prezintã avocaţii Antonie Iorgovan şi Viorel Anghel, în calitate de reprezentanţi ai Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. din Bucureşti, lipsind autorul exceptiei şi Societatea Comercialã "Petromidia" - S.A. din Navodari, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecata ca la dosarul cauzei s-a depus o cerere din partea Societãţii Comerciale "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti, prin care se solicita amânarea judecãrii cauzei în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentanţii Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. din Bucureşti solicita respingerea cererii de amânare a judecãrii cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate de autorul exceptiei.
Curtea, deliberând, respinge cererea privind amânarea judecãrii cauzei.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentanţii Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. din Bucureşti solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 nu incalca prevederile constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispoziţiile ordonanţei atacate sunt în concordanta cu prevederile art. 15 alin. (2), art. 21, art. 41 alin. (1), art. 49, art. 51, art. 135 alin. (1) şi (6) şi ale art. 134 alin. (1) şi (2) din Constituţie, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 mai 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 8.746/1999, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, ridicatã de parata Societatea Comercialã "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti în litigiul având ca obiect cererea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. din Bucureşti de obligare a acesteia la plata contravalorii unei cantitãţi de ţiţei din import şi a penalitatilor de întârziere.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca: ordonanta criticata "desfiinţeazã retroactiv fuziunea prin absorbţie a Companiei Romane de Petrol de cãtre Societatea Nationala a Petrolului <<Petrom>> - S.A." - operaţie juridicã efectuatã la data de 15 iulie 1997 -, incalcandu-se astfel principiul neretroactivitatii legii, consacrat prin art. 15 alin. (2) din Constituţie; "utilizarea Fondului constituit, pentru acoperirea obligaţiilor de plata aferente fostei Companii Romane de Petrol, determina ineficienta hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în litigiile având ca obiect plata datoriilor acesteia", incalcandu-se prin aceasta art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie; prin dispoziţiile ordonanţei, "S.C. <<Petrotel Lukoil>> - S.A., în calitate de persoana de drept privat, este obligatã sa facã plati pentru a acoperi datoriile unei alte persoane juridice de drept privat (Societatea Nationala a Petrolului <<Petrom>> - S.A.) cãtre un terţ (S.C. <<Petrolimportexport>> - S.A.)", ceea ce constituie o încãlcare a prevederilor art. 41 alin. (1) teza întâi şi ale art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie, privind regimul juridic al proprietãţii; <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 este neconstitutionala deoarece "producãtorilor şi procesorilor din domeniul petrolier le-a fost restrâns dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate în patrimoniul lor, restrangere determinata de necesitatea acoperirii unor datorii ale unei societãţi comerciale, iar nu de situaţiile excepţionale prevãzute expres de art. 49 alin. (1) din Constituţie"; prin dispoziţiile sale ordonanta contravine art. 51 din Legea fundamentalã, privind suprematia Constituţiei, deoarece Guvernul nu a respectat "principiul neretroactivitatii, accesul liber la justiţie şi dreptul de proprietate"; <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 contravine "principiilor constituţionale ale economiei de piata, consacrate în art. 134 alin. (1) şi (2) lit. a), întrucât crearea Fondului special pentru produse petroliere are ca scop plata datoriilor Societãţii Naţionale a Petrolului <<Petrom>> - S.A. cãtre Ministerul Finanţelor, Petrolexport şi Conpet, plata care se realizeazã de cãtre societãţile comerciale care produc şi proceseaza ţiţei, ceea ce constituie o intervenţie a statului în domeniul unor relaţii comerciale".
Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã şi-a exprimat opinia ca "în cauza nu exista nici un motiv din cele prevãzute de <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , pentru respingerea ca inadmisibila a exceptiei de neconstituţionalitate".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Guvernul a comunicat punctul sau de vedere în sensul ca prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate şi, în consecinta, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, susţinerile partii prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, prevederile din Legea fundamentalã invocate, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249 din 30 noiembrie 2000 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000.
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate considera ca aceste prevederi legale contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), privind neretroactivitatea legii, ale art. 21, privind accesul liber la justiţie, ale art. 41 alin. (1) teza întâi, care reglementeazã protecţia proprietãţii private, ale art. 49 alin. (1), referitor la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 51, privind respectarea Constituţiei, ale art. 134 alin. (1) şi (2) lit. a), referitoare la economia de piata şi libertatea comerţului, precum şi ale art. 135 alin. (1) şi (6), privind regimul juridic al proprietãţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata urmãtoarele:
Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 a fost înfiinţat Fondul special pentru produse petroliere, având ca destinaţie acoperirea obligaţiilor de plata ale fostei Companii Romane de Petrol, neachitate la data de 13 noiembrie 2000, obligaţii care, potrivit <>art. 7 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/1997 , au fost preluate de Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. din Bucureşti. Mecanismul de constituire a fondului prevãzut la art. 1 din ordonanta consta în includerea în preţul produselor petroliere livrate, benzina şi motorina, obţinute de producãtori sau rezultate din procesare, a unei sume fixe în lei reprezentând echivalentul sumei de 0,01 dolari S.U.A. Obligaţia de a calcula şi de a vira sumele rezultate din aplicarea dispoziţiei legale menţionate revine producãtorilor şi procesorilor persoane juridice cu sediul în România, indiferent de forma de organizare, natura capitalului şi destinaţia produsului. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 2 şi ale art. 7 aceste sume nu intra în baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã şi reprezintã cheltuiala deductibilã din punct de vedere fiscal.
I. Referitor la susţinerea ca dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 incalca prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), conform cãrora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile", Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã deoarece nici una dintre dispoziţiile ordonanţei nu are un caracter retroactiv. Pe de alta parte, Curtea constata ca obiectul ordonanţei nu îl constituie modificarea statutului unor persoane juridice, astfel cum susţine autorul exceptiei, ci crearea Fondului special pentru produse petroliere, destinat acoperirii obligaţiilor de plata aferente fostei Companii Romane de Petrol, obligaţii preluate la datoria publica conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 72/1997 . Nici faptul ca obligaţiile de plata, la care se referã ordonanta criticata, au luat naştere anterior nu justifica susţinerea ca ordonanta se aplica retroactiv, aceste obligaţii de plata existând şi continuand sa producã efecte şi la data emiterii ordonanţei.
II. Curtea constata ca este neîntemeiatã şi susţinerea autorului exceptiei potrivit cãreia dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 21 din Constituţie, conform cãrora "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept", deoarece prin ordonanta criticata nu s-a încãlcat în nici un fel dreptul producãtorilor şi procesorilor de produse petroliere ori al altor subiecte de drept de a se adresa instanţelor judecãtoreşti pentru apãrarea drepturilor lor subiective. Ordonanta are, pentru Societatea Comercialã "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti, precum şi pentru celelalte persoane juridice aflate în situaţia acesteia, efectul unei cauze legale de stingere a obligaţiei de plata. Asadar, autoarea exceptiei nu se mai afla în situaţia de a se apara, pe cale judiciarã, impotriva unei cereri de obligare la plata datoriei rezultate din importul de ţiţei, efectuat de fosta Companie Romana de Petrol, iar, dacã totuşi apreciazã ca s-ar afla într-o asemenea situaţie, nimic nu o impiedica sa-şi apere drepturile în fata instanţei de judecata.
III. Analizând critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (1), teza întâi, care reglementeazã protecţia proprietãţii private, ale art. 135 alin. (1) şi (6), privind regimul juridic al proprietãţii, precum şi ale art. 134 alin. (1) şi (2) lit. a), referitoare la economia de piata şi libertatea comerţului, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi primitã, întrucât din conţinutul normativ al ordonanţei atacate rezulta ca sumele cu care se alimenteazã Fondul sunt suportate efectiv de cãtre consumatorii finali ai produselor petroliere, iar nu de cãtre producãtorii şi procesorii produselor din aceasta categorie, cãrora le revine exclusiv obligaţia de a calcula şi de a vira în contul Fondului aceste sume, în condiţiile şi la termenele prevãzute în ordonanta.
În condiţiile în care sumele menţionate reprezintã cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal şi nu intra în baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã, nu se poate retine ca aplicarea ordonanţei de urgenta criticate aduce vreo atingere dreptului de proprietate al producãtorilor şi procesorilor de produse petroliere ori ca s-ar incalca dispoziţiile constituţionale privind economia de piata şi libertatea comerţului.
IV. În sfârşit, pentru aceleaşi considerente, nu poate fi primitã nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi [art. 49 alin. (1)] şi a celor privind obligativitatea respectãrii Constituţiei şi a legilor (art. 51).
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti în Dosarul nr. 8.746/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 8 noiembrie 2001.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
