Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 302 din 8 noiembrie 2001  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, si ale   Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistratilor care au fost inlaturati din justitie pentru considerente politice in perioada anilor 1945-1952    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 302 din 8 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, si ale Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistratilor care au fost inlaturati din justitie pentru considerente politice in perioada anilor 1945-1952

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 57 din 28 ianuarie 2002

Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, şi ale <>Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost inlaturati din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, excepţie ridicatã de Sofia Frentescu în Dosarul nr. 8.842/CA/2000 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, precizând ca <>art. 44 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, modificatã şi completatã, prevede ca perioadele lucrate ca judecãtor şi notar sunt luate în considerare ca activitate în magistratura, dar pensia de serviciu prevãzutã la art. 103 din aceeaşi lege se acorda doar magistraţilor în funcţie la data pensionãrii. Se considera ca textul de lege criticat (<>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã) nu incalca prevederile art. 16 din Constituţie, care consacra principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, deoarece situaţia juridicã a autorului exceptiei este diferita de aceea prevãzutã de dispoziţiile legale criticate şi, prin urmare, nu este o discriminare. De asemenea, se apreciazã ca nici dispoziţiile <>Legii nr. 51/1993 nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, deoarece nu se face nici o discriminare pe criterii politice, ci se acorda despãgubiri numai magistraţilor care au fost inlaturati din justiţie, pentru considerente politice, în perioada anilor 1945-1952, iar nu şi celor care au fost inlaturati ulterior acestei perioade. În realitate se pune în discuţie extinderea efectelor legii şi cu privire la magistraţii inlaturati din justiţie, ulterior anului 1952, pe toatã perioada regimului totalitar. Se precizeazã ca Ministerul Justiţiei are în lucru un asemenea proiect de lege, care urmeazã sa fie înaintat Parlamentului.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 8.842/CA/2000, Curtea de Apel Timişoara Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, şi ale <>Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost inlaturati din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, excepţie ridicatã de Sofia Frentescu într-o cauza civilã având ca obiect acordarea unei pensii de serviciu pentru perioada activitãţii în magistratura, precum şi a unei indemnizaţii cuvenite magistraţilor îndepãrtaţi din justiţie pentru considerente politice.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, "lãsând pe dinafara categoria magistraţilor inlaturati pe criterii politice în perioada comunista, din categoria magistraţilor cu drept la pensia de serviciu, dar recunoaşte acest drept acelora care timp îndelungat au activat în alte domenii, dar s-au pensionat din magistratura". Referitor la motivarea neconstitutionalitatii dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1993 autorul exceptiei invoca încãlcarea aceluiaşi principiu fundamental al egalitãţii cetãţenilor, raportat la art. 4 alin. (2) din Constituţie, considerând ca legea conţine discriminãri pe criterii politice, deoarece "lasa pe dinafara categoria magistraţilor inlaturati din aceleaşi considerente în perioada 1951-1989".
Exprimandu-şi opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca aceasta este neîntemeiatã, întrucât interpretarea dispoziţiilor <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, "este un atribut al instanţelor judecãtoreşti", iar în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 51/1993 este "atributul legislatorului sa decidã cãror categorii de persoane şi pe ce perioada se acorda sume compensatorii pentru persecutiile la care au fost supuse pe considerente politice".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, nu incalca prevederile art. 16 din Constituţie, ci "conţine o dispoziţie specialã care se aplica tuturor magistraţilor şi a fost determinata de statutul restrictiv al acestora, pe care alte categorii de jurişti - inclusiv notarii - nu îl au, [...], unica sursa de venit a magistraţilor fiind salariul". În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 51/1993 se arata, în acelaşi punct de vedere, ca legea "nu face o discriminare pe criterii politice între cetãţeni, ci reglementeazã unele mãsuri compensatorii pentru magistraţii care în perioada anilor 1945-1952 au fost îndepãrtaţi din justiţie pentru motive politice".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezulta din cererea formulatã de autorul acesteia şi din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost inlaturati din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952.
Examinând conţinutul criticilor de neconstituţionalitate, Curtea retine ca, în realitate, obiectul criticii de neconstituţionalitate îl constituie, în privinta <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, doar alin. 1 al acestui articol, referitor la pensia de serviciu a magistraţilor, iar nu întregul cuprins al textului de lege menţionat.
<>Art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, are urmãtoarea redactare: "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionãrii."
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate a acestui text de lege, autorul acesteia a invocat încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, în realitate doar ale alin. (1) al art. 16, care are urmãtorul conţinut: "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, Curtea constata ca este neîntemeiatã. Astfel dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, deoarece se referã la acordarea pensiei de serviciu tuturor magistraţilor în funcţie care au o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, "fãrã privilegii şi fãrã discriminãri". Aceasta dispoziţie specialã a fost determinata de statutul restrictiv al magistraţilor, care, spre deosebire de alte categorii de jurişti (printre care se afla şi notarii), au o unica sursa de venit - salariul. Curtea observa ca, potrivit <>art. 44 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, perioadele lucrate în funcţii juridice, printre care şi cea de notar, sunt luate în considerare ca vechime în magistratura, însã aceste funcţii nu sunt asimilate cu funcţia de magistrat. Opţiunea legiuitorului nu conţine însã nici o prevedere contrarã art. 16 alin. (1) din Constituţie, fiind aplicabilã tuturor magistraţilor care îndeplinesc cerinţele acestor dispoziţii.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost inlaturati din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, Curtea constata ca acordarea unor indemnizaţii reparatorii numai magistraţilor care au fost inlaturati din justiţie în perioada anilor 1945-1952 nu reprezintã o încãlcare a principiului fundamental al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor în fata legii, prevãzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, raportat la art. 4 alin. (2). Astfel, potrivit legii, beneficiazã de indemnizaţii reparatorii numai categoria de magistraţi destituiti pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952. Obiectul de reglementare al legii este, prin urmare, limitat la aceasta perioada. Curtea Constituţionalã, potrivit atribuţiilor sale constituţionale cuprinse în art. 144 lit. c) şi celor cuprinse în <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, se pronunţa numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. Completarea acestor prevederi este de atributul exclusiv al autoritãţii legiuitoare, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituţie, este Parlamentul. Prin urmare, nu este o chestiune de neconstituţionalitate, ci de legiferare, care excede competentei Curţii.
De altfel asupra constituţionalitãţii <>art. 103 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat (spre exemplu, Decizia nr. 81 din 25 aprilie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 15 august 2000), stabilind ca "dispoziţiile <>art. 103 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 92/1992 , în noua lor redactare, ar incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, doar dacã ar prevedea un tratament juridic diferit pentru persoanele aflate în situaţie identicã, ceea ce nu rezulta din conţinutul lor".
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a acestei jurisprudente, Curtea retine ca atât considerentele, cat şi soluţia pronunţatã în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.

Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, şi a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost inlaturati din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, excepţie ridicatã de Sofia Frentescu în Dosarul nr. 8.842/CA/2000 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 8 noiembrie 2001.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Marioara Prodan


──────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016