Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 301 din 6 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (3), art. 62 alin. (1) si alin (7) lit. c), art. 76, 77, 78, 87, art. 164 alin. (1) si ale art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 26 august 2004
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Daniela Ramona Chiţulescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3), art. 62 alin. (1) şi alin. (7) lit. c), art. 76, 77, 78, 87, art. 164 alin. (1) şi ale <>art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Grigore Ungureanu în Dosarul nr. 5.149/AS/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, personal, precum şi partea Ministerul Apãrãrii Naţionale, prin consilier juridic Dan Cimpoeru, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei solicitã admiterea acesteia aşa cum a fost ridicatã.
Ministerul Apãrãrii Naţionale pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã, principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor nu înseamnã uniformitate, la situaţii diferite tratamentul neputând fi decât diferit. De asemenea, apreciazã cã textele de lege criticate nu înfrâng nici celelalte dispoziţii constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Aratã cã textele de lege criticate se aplicã fãrã nici o deosebire tuturor persoanelor care se pensioneazã pe baza acestor reglementãri. De asemenea, apreciazã cã din dispoziţiile de lege criticate nu rezultã cã acestea ar urmãri sã producã efecte retroactive, ele aplicându-se dupã data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 februarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 5.149/AS/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3), art. 62 alin. (1) şi alin. (7) lit. c), art. 76, 77, 78, 87, art. 164 alin. (1) şi ale <>art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Excepţia a fost ridicatã de Grigore Ungureanu în dosarul sus-menţionat, având drept obiect o cerere de anulare a deciziei de stabilire a pensiei şi recalcularea acesteia.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, în esenţã pentru cã prevãd un mecanism de stabilire a pensiei care este nerealist, abuziv, netransparent, incomplet şi imposibil de realizat corect în practicã, încãlcând principiul solidaritãţii sociale. De asemenea, apreciazã cã aceste dispoziţii încalcã principiul neretroactivitãţii legii, deoarece impun ca la determinarea punctajelor anuale, pânã la intrarea în vigoare a legii, sã se utilizeze salariile brute sau nete, dupã caz, cum au fost înregistrate în cartea de muncã. Dispoziţiile de lege criticate discrimineazã, prin mecanismul de calcul pe care îl instituie, cea mai mare parte din numãrul pensionarilor faţã de categoriile de cetãţeni privilegiate, cu salarii mari, ale cãror pensii se stabilesc neplafonat, numai în funcţie de salariul brut realizat în ultima lunã de activitate, iar prin impunerea unui plafon al bazei de calcul la maximum 3 salarii medii pe economie şi la maximum 3 puncte într-un an calendaristic, discrimineazã pensionarii prin limitarea neconstituţionalã a obligaţiilor şi drepturilor corelative ale cetãţenilor. Textele de lege exclud posibilitatea contestãrii deciziei de pensionare pe cale administrativã, obligându-i pe cei pensionaţi şi care sunt nedreptãţiţi sã se adreseze justiţiei, ceea ce implicã eforturi finanicare deosebite. De asemenea, dispoziţiile <>art. 62 alin. (1) şi alin (7) lit. c) din Legea nr. 19/2000 sunt contradictorii şi abuzive, lãsând la latitudinea comisiilor de expertizã medicalã sã decidã când un pensionar de invaliditate devine nerevizuibil medical.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi litigii de muncã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Dispoziţiile art. 77, 78 şi 79 nu contravin principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, aceste reglementãri neprevãzând vreo dispoziţie de excepţie care s-ar aplica numai anumitor categorii de cetãţeni, ci ele se aplicã tuturor cetãţenilor aflaţi în aceeaşi situaţie. În ceea ce priveşte raportarea acestor dispoziţii la art. 15 alin. (2) din Constituţie, republicatã, se aratã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã, ca orice act normativ care face referire la perioada anterioarã intrãrii sale în vigoare trebuie sã se raporteze la situaţia de fapt existentã la acea datã, fãrã ca în acest fel sã se încalce principiul constituţional al neretroactivitãţii legii. De asemenea, este neîntemeiatã şi critica potrivit cãreia dispoziţiile art. 87, art. 164 alin. (1) şi ale <>art. 169 din Legea nr. 19/2000 contravin principiilor constituţionale referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi la neretroactivitatea legii. Plafonarea bazei de calcul potrivit <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 este valabilã pentru întregul sistem public de pensii şi pentru toţi cetãţenii care contribuie la acest sistem, fãrã ca dispoziţia de lege sã fie în contradicţie cu art. 16 alin. (1) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, republicatã. De asemenea, nu poate fi reţinutã nici critica potrivit cãreia art. 62 alin. (1) şi alin (7) lit. c) din lege înfrâng dispoziţiile art. 15 alin. (2) sau pe cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicatã.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18 1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminãri între diferitele categorii de pensionari aflaţi în aceeaşi situaţie. Principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, astfel încât este constituţional ca o lege sã stabileascã reguli diferite în raport de persoane care se gãsesc în situaţii deosebite. Art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicatã, consacrã dreptul la pensie ca drept garantat oricãrei persoane, iar condiţiile de realizare a acestui drept trebuie sã fie diferite, ţinând seama de diferitele categorii de persoane susceptibile de pensionare şi de criteriile pensionãrii.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, republicatã, apreciazã cã aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece textele de lege criticate stabilesc reguli cu privire la sistemul de calcul al pensiilor şi dispun numai pentru viitor, fãrã a conţine reglementãri care sã afecteze în vreun fel pensiile stabilite anterior intrãrii în vigoare a acestei legi.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând Încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 23 alin. (3), art. 62 alin. (1) şi alin (7) lit. c), art. 76, 77, 78 şi 87, art. 164 alin. (1) şi ale <>art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Aceste texte de lege au urmãtorul conţinut:
- Art. 23 alin. (3): "Baza de calcul prevãzutã la alin. (1) şi (2) nu poate depãşi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut."
- Art. 62 alin. (1) şi alin. (7) lit. c): "(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale de 6-12 luni, pânã la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
(7) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: (...)
c) au vârsta mai micã cu pânã la 5 ani faţã de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi."
- Art. 76: "(1) Începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determinã prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
(2) Cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se majoreazã cu suma corespunzãtoare contribuţiei pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, datoratã potrivit legii.
(3) La determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. (1) şi (2) fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor."
- Art. 77: "(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determinã prin împãrţirea numãrului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numãrul de ani corespunzãtor stagiului complet de cotizare, prevãzut în anexa nr. 3.
(2) În situaţia asiguraţilor prevãzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevãzute la aceste articole.
(3) În situaţiile prevãzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevãzute în anexele nr. 4 şi 5.
(4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numãrului de puncte realizat în fiecare lunã se utilizeazã cinci zecimale."
- Art. 78: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determinã prin împãrţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numãrului de puncte realizat în fiecare lunã. Numãrul de puncte realizat în fiecare lunã se calculeazã prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, dupã caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurãri sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivã, comunicat de Comisia Naţionalã pentru Statisticã.
(2) Pentru perioadele în care Comisia Naţionalã pentru Statisticã a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determinã ca raport între media lunarã din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, dupã caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurãri sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Comisia Naţionalã pentru Statisticã.
(3) Pentru lunile pentru care Comisia Naţionalã pentru Statisticã nu a comunicat încã salariul mediu brut lunar pe economie se utilizeazã (pentru întreaga lunã) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.
(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) şi (2), nu poate fi mai mare de 5 puncte într-un an calendaristic.
(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeazã:
a) cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurãri sociale obţinute în perioadele respective, în cazurile prevãzute la art. 38 alin. (1) lit. a);
b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevãzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3).
(6) Pentru stagiul potenţial, acordat asiguraţilor în drept sã obţinã o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:
a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;
b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;
c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.
(7) În cazul persoanelor care beneficiazã de perioadele asimilate prevãzute la art. 38 alin. (1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadã obţin venituri pentru care se datoreazã contribuţia de asigurãri sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.
(8) Asiguraţii care, dupã îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limitã de vârstã, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumitã perioadã la sistemul public, regãsindu-se în una dintre situaţiile prevãzute la art. 5, beneficiazã de majorarea punctajului realizat în aceastã perioadã cu 0,3% pentru fiecare lunã, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar."
- Art. 87: "Decizia emisã în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi contestatã la instanţa judecãtoreascã competentã în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare."
- Art. 164 alin. (1): "La determinarea punctajelor anuale, pânã la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizeazã salariile brute sau nete, dupã caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncã, astfel:
a) salariile brute, pânã la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pânã la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991."
- Art. 169: "(1) Pensia poate fi recalculatã prin adãugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
(2) Cererea de recalculare a pensiei urmeazã aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea, prevãzute pentru cererea de pensionare.
(3) Pensia recalculatã se acordã începând cu luna urmãtoarea celei în care s-a depus cererea de recalculare."
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, la <>art. 169 din Legea nr. 19/2000 a fost introdus, prin <>Legea nr. 276/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 29 iunie 2004, alineatul (1^1 ) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1 ) Recalcularea, la cerere, prin adãugarea stagiului de cotizare asimilat prevãzut la art. 38 alin. (1) lit. b) se face şi în cazul pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 4, 15, 16, 20, 47 şi 56 din Constituţia României, republicatã, ce au urmãtorul conţinut:
- Art. 4: "(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetãţenilor sãi.
(2) România este patria comunã şi indivizibilã a tuturor cetãţenilor sãi, fãrã deosebire de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã."
- Art. 15: "(1) Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege."
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile."
- Art. 47: "(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenţã medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de lege. Cetãţenii au dreptul şi la mãsuri de asistenţã socialã, potrivit legii."
- Art. 56: "(1) Cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sã asigure aşezarea justã a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale."
Totodatã considerã cã sunt încãlcate prevederile art. 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãrora:
- Art. 14: "Exercitarea drepturilor şi libertãţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie sã fie asiguratã fãrã nici o deosebire bazatã, în special, pe sex, rasã, culoare, limbã, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţionalã sau socialã, apartenenţã la o minoritate naţionalã, avere, naştere sau orice altã situaţie."
- Art. 17: "Nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu poate fi interpretatã ca implicând, pentru un stat, un grup sau un individ, un drept oarecare de a desfãşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmãreşte distrugerea drepturilor sau a libertãţilor recunoscute de prezenta convenţie sau de a aduce limitãri mai ample acestor drepturi şi libertãţi decât acelea prevãzute de aceastã convenţie."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu conţin în sine nici o reglementare care sã creeze o inegalitate pe criterii de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã, toate dispoziţiile <>Legii nr. 19/2000 aplicându-se fãrã nici o discriminare tuturor persoanelor care se pensioneazã pe baza acestor reglementãri legale. Prevederea altor condiţii de înscriere la pensie şi a altor criterii de calculare a pensiei, în alte legi speciale, pentru anumite categorii de cetãţeni, aflate în situaţii distincte ce sunt determinate de natura profesiei şi a funcţiilor lor, nu dau caracter discriminatoriu prevederilor <>Legii nr. 19/2000 .
Plafonarea punctajului de pensie, precum şi a cuantumului pensiei se aplicã tuturor categoriilor de cetãţeni înscrişi în sistemul public de pensii, fiind impusã de limitele fondurilor financiare existente pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurãri sociale.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 15 alin. (2) din Constituţie, republicatã, Curtea reţine cã formula redacţionalã a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate nu oferã temei unei atare critici, întrucât nu conţine în sine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv şi nici nu rezultã din vreunul din textele criticate cã acestea ar urmãri sã producã efecte retroactive, textele urmând a-şi gãsi aplicarea exclusiv de la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 (la un an de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial al României).
Determinarea punctajului pentru pensiile anterior stabilite s-a prevãzut ca o mãsurã în vederea recalculãrii şi recorelãrii, în viitor, a tuturor pensiilor, urmãrindu-se prin aceasta înlãturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi dupã intrarea în vigoare a noii reglementãri, pentru motive de echitate şi de protecţie socialã. În cadrul acestor operaţiuni, alineatul (7) al art. 180 eliminã posibilitatea diminuãrii unor drepturi stabilite pe baza legislaţiei anterioare, prevãzând cã "În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se pãstreazã în platã cuantumul avantajos".
De asemenea, nu poate fi reţinutã nici critica potrivit cãreia textele de lege criticate îi obligã pe cei pensionaţi sã se adreseze justiţiei, excluzând posibilitatea contestãrii deciziei de pensionare pe cale administrativã. Curtea observã cã nu reprezintã un drept constituţional contestarea pe cale administrativã a hotãrârilor ori a mãsurilor luate de autoritãţile administraţiei publice, ci, dimpotrivã, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, republicatã "jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite". Astfel, conform alineatului (2) al art. 126 din Legea fundamentalã, stabilirea regulilor de procedurã intrã în atribuţiile legiuitorului, care poate sã instituie în considerarea unor situaţii deosebite şi dacã considerã necesar o procedurã administrativã prealabilã, fãrã a fi obligat sã o prevadã în toate cazurile. Persoanele nemulţumite de deciziile luate de casele de pensii, precum şi cele nemulţumite de deciziile comisiilor de expertizã medicalã pot contesta aceste decizii direct în justiţie, asigurându-se astfel soluţionarea operativã a litigiilor de aceastã naturã, fãrã verigi intermediare.
În ceea ce priveşte critica potrivit cãreia dispoziţiile de lege criticate înfrâng prevederile art. 47 din Constituţie, republicatã, Curtea observã cã un stat de drept, democratic şi social are obligaţia de a asigura cetãţenilor condiţiile necesare pentru un trai decent şi de a lua mãsurile necesare în vederea creãrii unui cadru corespunzãtor pentru creşterea calitãţii vieţii, aspecte ce se realizeazã, printre altele, şi prin garantarea dreptului la pensie. Astfel, Curtea observã cã prin <>Legea nr. 19/2000 dreptul la asigurãri sociale este garantat de stat şi se exercitã prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, dispoziţiile de lege criticate dând astfel expresie prevederilor constituţionale menţionate. De asemenea, Curtea reţine cã prevederile art. 56 din Constituţie, republicatã, referitoare la contribuţiile financiare nu au incidenţã în cauzã.
Asupra dispoziţiilor art. 77 alin. (1) şi a celor ale <>art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 125 din 16 martie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 29 aprilie 2004, respectiv <>Decizia nr. 94 din 21 martie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, statuând cã aceste dispoziţii sunt constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 alin. (1) şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3), art. 62 alin. (1) şi alin. (7) lit. c), art. 76, 77, 78, 87, art. 164 alin. (1) şi ale <>art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Grigore Ungureanu în Dosarul nr. 5.149/AS/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi litigii de muncã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Chiţulescu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
