Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 300 din 6 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. c) si e) si ale art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 734 din 13 august 2004
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. c) şi e) şi ale <>art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, excepţie ridicatã de Costel Gâlcã în Dosarul nr. 10.280/LM/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei personal, constatându-se lipsa celeilalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea acesteia, considerând cã prin textele de lege criticate se încalcã principiul constituţional al egalitãţii în drepturi şi se restrânge exercitarea dreptului la muncã. În acest sens susţine cã, întrucât consilierii juridici îşi desfãşoarã activitatea în baza unui contract individual de muncã, au calitatea de salariaţi. Pentru acest motiv trebuie sã se bucure de drepturile izvorâte din toate dispoziţiile legale aplicabile salariaţilor, inclusiv din cele ale art. 35 alin. (1) din Codul muncii, care permit cumulul de funcţii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. 10 lit. c) şi e) şi ale <>art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 nu înfrâng prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. Aratã, în acest sens, cã profesia de consilier juridic este o profesie distinctã faţã de cele reglementate prin Codul muncii şi celelalte legi speciale. De asemenea, apreciazã cã dispoziţiile criticate se aplicã în mod egal tuturor cetãţenilor aflaţi în aceeaşi situaţie şi reprezintã chiar o aplicare a prevederilor art. 41 din Constituţie, republicatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 februarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 10.280/LM/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. c) şi e) şi ale <>art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Excepţia a fost ridicatã de reclamantul Costel Gâlcã într-o cauzã civilã având ca obiect obligarea pârâtei Editura "Rosetti" la încheierea unui contract individual de muncã.
În motivarea excepţiei se susţine cã textele de lege criticate încalcã dispoziţiile art. 16, 20, 41 şi 53 din Constituţie, republicatã. Se considerã cã prin interzicerea exercitãrii de cãtre consilierii juridici a oricãrei alte profesii autorizate sau salarizate în ţarã sau în strãinãtate, precum şi prin interzicerea desfãşurãrii unei activitãţi publicistice salarizate se realizeazã o discriminare în raport cu ceilalţi salariaţi, inclusiv în raport cu aceia care deţin funcţii de conducere, fãrã a exista o motivare obiectivã şi rezonabilã. De asemenea, autorul excepţiei considerã cã prin textele criticate i se îngrãdeşte şi dreptul constituţional la muncã, la alegerea liberã a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, deşi nu existã nici unul dintre cazurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi, expres şi limitativ prevãzute de art. 53 din Constituţie, republicatã. În sprijinul acestor afirmaţii se invocã unele hotãrâri ale Curţii de Justiţie a Comunitãţii Europene şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 107 din 1 noiembrie 1995 şi nr. 30 din 10 februarie 1998.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã opineazã în sensul cã art. 10 lit. c) şi <>art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 cuprind aceleaşi reglementãri, care sunt constituţionale în mãsura în care sunt interpretate în sensul cã art. 10 lit. c) se referã la orice altã profesie autorizatã sau salarizatã în ţarã sau în strãinãtate, în afara celei de consilier juridic, întrucât într-o altã interpretare s-ar institui "o discriminare majorã între consilierii juridici şi alte categorii profesionale care pot cumula mai multe funcţii". În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 10 lit. e) din Legea nr. 514/2003 , considerã cã nu este întemeiatã, deoarece activitatea publicisticã salarizatã poate crea conflicte de interese.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã afirmarea sau recunoaşterea drepturilor consacrate prin Constituţie sau alte legi nu exclude stabilirea unor condiţii sau reguli pentru exercitarea lor. Astfel, afirmã cã "prin lege pot fi stabilite unele limitãri ori interdicţii în ceea ce priveşte cumulul de funcţii, fie pentru protejarea drepturilor angajatorilor, fie pentru protejarea drepturilor unor terţi ale cãror interese ar putea fi periclitate prin îndeplinirea, de cãtre aceeaşi persoanã - în speţã consilierul juridic - şi a altor funcţii sau sarcini în favoarea altora". De aceea considerã cã incompatibilitatea funcţiei de consilier juridic cu o altã profesie autorizatã sau salarizatã sau cu o activitate publicisticã salarizatã este în concordanţã cu prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie, republicatã. În continuare, apreciazã cã textele de lege criticate nu încalcã nici art. 16 din Constituţie, republicatã, nepunându-se problema existenţei unei "inechitãţi" între profesia de consilier juridic şi alte profesii, întrucât nu se pot compara efectele diferite acordate de lege unor situaţii juridice distincte. Menţioneazã, de asemenea, cã art. 35 alin. (2) din Codul muncii precizeazã cã fac excepţie de la dispoziţiile alin. (1) ale aceluiaşi articol - care prevãd dreptul la cumulul de funcţii - "situaţiile în care prin lege sunt prevãzute incompatibilitãţi pentru cumulul unor funcţii".
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, textele de lege criticate nu încalcã principiul constituţional al egalitãţii în drepturi, întrucât "nu reglementeazã privilegii sau discriminãri pentru diverse categorii sau grupuri de cetãţeni aflaţi în situaţii identice". Invocã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, amintind, cu titlu de exemplu, <>Decizia nr. 192 din 13 mai 2003 , prin care s-a statuat cã "principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, aşa încât, dacã la situaţii egale trebuie sã corespundã un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. De aceea, nu sunt excluse, ci, dimpotrivã, sunt admise soluţii legislative diferite pentru situaţii diferite". Considerã cã poate fi fãcutã o apreciere a tratamentului juridic aplicat unui salariat numai prin raportare la grupul profesional din care acesta face parte, întrucât fiecare profesie are reguli proprii de exercitare. Din aceastã perspectivã, textele de lege criticate, care reglementeazã incompatibilitãţile exercitãrii profesiei de consilier juridic, se aplicã în mod egal tuturor cetãţenilor care exercitã aceastã profesie. De asemenea, în ceea ce priveşte critica întemeiatã pe art. 41 şi 53 din Constituţie, republicatã, apreciazã cã nu poate fi primitã, întrucât prevederile art. 10 lit. c) şi e) şi ale <>art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 nu instituie restrângeri ale exercitãrii dreptului la muncã, "ci incompatibilitãţi care constituie mãsuri de protecţie pentru persoanele juridice cu care consilierii juridici au raporturi de muncã. Aceste incompatibilitãţi au fost stabilite de legiuitor având în vedere specificul profesiei de consilier juridic, cu scopul de a elimina posibilitatea apariţiei unor conflicte de interese". În continuare, apreciazã cã invocarea art. 20 din Constituţie este irelevantã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 232/2004 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 lit. c) şi e) şi ale <>art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 10 lit. c) şi e): "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilã cu: (...)
c) orice altã profesie autorizatã sau salarizatã în ţarã sau în strãinãtate; (...)
e) activitatea publicisticã salarizatã;";
- Art. 11 lit. a): "Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilã cu:
a) activitatea didacticã universitarã şi de cercetare juridicã, activitatea literarã, culturalã şi publicisticã nesalarizatã."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi de lege sunt contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 20, art. 41 alin. (1) şi ale art. 53 din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile."
- Art. 41 alin. (1): "Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã."
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã stabilirea unor incompatibilitãţi în legãturã cu exercitarea profesiei de consilier juridic ar reprezenta o încãlcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, republicatã, privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii. Aratã cã, în fapt, în calitatea sa de consilier juridic al Societãţii Române de Radiodifuziune, i-a fost refuzat, în temeiul dispoziţiilor normative criticate, dreptul de a încheia cu o editurã un alt contract de muncã, pentru a realiza o rubricã permanentã în cadrul "Revistei române de dreptul muncii". În acest context, autorul criticii de neconstituţionalitate se considerã discriminat în raport cu ceilalţi salariaţi şi apreciazã cã i se interzice exercitarea dreptului constituţional la muncã, la alegerea liberã a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei.
Din analiza textelor criticate se observã cã acestea sunt cuprinse într-o lege specialã, care reglementeazã organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Faţã de regulile stabilite prin Codul muncii, care reprezintã legea generalã, <>Legea nr. 514/2003 poate institui - în virtutea principiului specialia generalibus derogant - reguli diferite pentru categoria de salariaţi al cãror statut îl reglementeazã, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea cumulului de funcţii. De asemenea, din analiza conţinutului profesiei de consilier juridic rezultã cã aceasta este o profesie distinctã, care are ca obiect apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autoritãţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cãrora se aflã, în conformitate cu Constituţia şi cu legile ţãrii. Aceste particularitãţi determinã caracterul distinct al profesiei de consilier juridic atât faţã de celelalte profesii, meserii sau ocupaţii ce cad sub incidenţa Codului muncii, cât şi faţã de alte profesii juridice reglementate de alte legi speciale. În aceste condiţii este justificatã opţiunea legiuitorului de a acorda consilierului juridic un statut aparte, neexistând o discriminare a acestuia în raport cu celelalte categorii de salariaţi.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dreptului constituţional la alegerea liberã a profesiei, se observã cã stabilirea prin lege a unor condiţii şi incompatibilitãţi pentru exercitarea profesiei de consilier juridic reprezintã aplicarea dispoziţiilor art. 41 din Constituţie, republicatã, la o categorie profesionalã distinctã, aceea a consilierilor juridici, categorie în care intrã toate persoanele care au fãcut o asemenea opţiune şi care îndeplinesc condiţiile legii privitoare la exercitarea profesiei de consilier juridic.
Referitor la incidenţa în cauzã a dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, republicatã, se constatã cã nu se invocã nici un text dintr-un tratat internaţional privitor la drepturile omului, iar cazurile din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului citate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate - Marks v. Belgia, Nortier v. Olanda şi De Becker v. Belgia - nu au nici o legãturã cu incompatibilitãţile privitoare la exercitarea profesiei de consilier juridic.
Cu privire la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, republicatã, acestea nu sunt incidente în cauzã, întrucât textele de lege criticate stabilesc condiţiile ce se cer a fi îndeplinite pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, nereprezentând nicidecum o restrângere a dreptului la muncã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 232/2004 ,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. c) şi e) şi ale <>art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, excepţie ridicatã de Costel Gâlcã în Dosarul nr. 10.280/LM/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
