Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.179/1/2015
Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie - preşedintele completului
Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile
Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal
Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă
Raluca Moglan - judecător la Secţia I civilă
Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă
Carmen Elena Popoiag - judecător la Secţia I civilă -
judecător-raportor
Aurelia Rusu - judecător la Secţia I civilă
Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă -
judecător-raportor
Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă
Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă
Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal - judecător-raportor
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul dosarului nr. 2.179/1/2015 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă doamna Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public, în sensul de a preciza dacă actualizarea cu indicele preţului de consum aferent perioadei cuprinse între luna aprilie a anului 2007 şi luna mai a anului 2014 se aplică şi cu privire la chiriile lunare prevăzute în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că toate curţile de apel au comunicat că nu au jurisprudenţă în materia ce face obiectul sesizării şi că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori. Se mai referă asupra faptului că raportul a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă şi că nu s-au depus puncte de vedere. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 1. Tribunalul Mureş - Secţia civilă a dispus, prin încheierea pronunţată în data de 9 aprilie 2015, în Dosarul nr. 1.177/308/2014 aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dezlege următoarea chestiune de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public, în sensul de a preciza dacă actualizarea cu indicele preţului de consum aferent perioadei cuprinse între luna aprilie a anului 2007 şi luna mai a anului 2014 se aplică şi cu privire la chiriile lunare prevăzute în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014. II. Expunerea succintă a procesului 2. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighişoara la data de 10 iunie 2014, reclamanta M.T.G. a solicitat obligarea pârâtelor Grădiniţa cu program prelungit Târnava Sighişoara, Grădiniţa cu program normal nr. 3 Sighişoara şi municipiul Sighişoara prin primar la plata diferenţei de chirie neachitate datorată în perioada 1 aprilie 2010-1 aprilie 2014, sumă ce reprezintă chiria aferentă spaţiului închiriat, actualizată cu indicele de inflaţie. 3. În motivarea cererii a arătat că în data de 25 mai 2009 a încheiat cu pârâtele un Contract de închiriere înregistrat cu nr. 22.010 din 26 mai 2009 pentru imobilul ce i-a fost restituit în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Dispoziţia nr. 123/2009 a primarului municipiului Sighişoara, respectiv Procesul-verbal de predare-primire nr. 7.216/XI/I din 1 aprilie 2009, cu obligaţia de menţinere a afectaţiunii pe o perioadă de 5 ani. A mai arătat că prin contractul de închiriere s-a stabilit un cuantum al chiriei de 6 lei/mp pentru construcţie şi 2,5 lei/mp pentru teren, conform Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, stabilindu-se o chirie lunară de 5.698 lei. Cum dispoziţiile acestei hotărâri au fost anulate prin sentinţa civilă nr. 2.823/2008 a Curţii de Apel Bucureşti, irevocabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 15 decembrie 2009, chiria pentru spaţiul proprietatea sa folosit de pârâte a redevenit de 7 lei/mp pentru construcţie şi 2,5 lei/mp pentru teren, astfel cum prevedeau dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Reclamanta s-a adresat cu o notificare Primăriei Municipiului Sighişoara, în calitate de finanţator al pârâtelor chiriaşe, prin care solicita plata chiriei indexate cu indicele de inflaţie pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2010 şi 1 aprilie 2014, opunându-se prelungirii contractului atât timp cât preţul pe mp nu va fi indexat cu indicele de inflaţie, astfel cum prevedeau normele legale şi înţelegerea părţilor din contract. 4. Prin Sentinţa civilă nr. 1.314 din 15 octombrie 2014 Judecătoria Sighişoara a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Grădiniţa cu program normal nr. 3 Sighişoara; a respins acţiunea reclamantei ca nefondată cu motivarea că pârâtele au achitat chiria stabilită la punctul 3.1 din contract şi că pe toată durata contractului de închiriere nu a fost adoptată nicio hotărâre de guvern prin care să fie actualizat cuantumul chiriei. S-a mai reţinut că Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 nu este aplicabilă cauzei, deoarece, potrivit art. 6 din Codul civil, legea se aplică numai pentru viitor şi nu retroactiv. 5. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, solicitând schimbarea în tot a hotărârii primei instanţe şi admiterea acţiunii. Totodată, a solicitat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conform art. 519 din Codul de procedură civilă, cu privire la aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 asupra cauzelor aflate pe rolul instanţelor la data intrării sale în vigoare, respectiv 24 iunie 2014. 6. În şedinţa publică din 26 martie 2015, cu ocazia acordării cuvântului în fond, reprezentantul convenţional al reclamantei a arătat că nu mai înţelege să solicite sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 7. Instanţa a amânat pronunţarea la 2 aprilie 2015 şi apoi la 9 aprilie 2015, când a dispus repunerea cauzei pe rol, a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 şi a dispus suspendarea judecăţii în temeiul prevederilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă. III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 8. Prin încheierea pronunţată în data de 9 aprilie 2015, în dosarul nr. 1.177/308/2014, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele considerente: a) de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor articolului unic al Hotărârii Guvernului nr. 507/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 24 iunie 2014, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât prin aceste dispoziţii se dispune actualizarea chiriilor pentru imobilele de natura celui deţinut în proprietate de reclamantă - respectiv imobile care au făcut obiectul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare -, iar acţiunea reclamantei este fundamentată pe cuprinsul acestor dispoziţii, în temeiul cărora solicită obligarea pârâtei la plata unei diferenţe cu titlu de chirie actualizată cu rata inflaţiei, chirie datorată pentru perioada 1 aprilie 2010-1 aprilie 2014. Prin urmare, având în vedere că pretenţiile deduse judecăţii sunt datorate pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se dispune actualizarea, interpretarea dispoziţiilor arătate, în sensul de a se preciza dacă acestea se aplică şi asupra chiriilor scadente anterior intrării în vigoare a hotărârii, iar nu doar cu privire la chiriile datorate începând cu această dată, este necesară soluţionării cauzei. De altfel, acesta este motivul pentru care prima instanţă învestită cu soluţionarea cauzei a respins acţiunea reclamantei, apreciind că dispoziţiile invocate nu se aplică retroactiv; b) problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre, astfel cum rezultă din verificarea bazei de date a instanţei supreme. De altfel, datorită timpului scurt curs de la intrarea în vigoare a dispoziţiilor supuse interpretării, nu au putut fi identificate nici în practica celorlalte instanţe hotărâri în privinţa acestei probleme, deşi a fost consultată baza de date Jurindex; c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la data de 11 mai 2015. IV. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 9. Punctul de vedere al completului de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 1.177/308/2014 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă asupra chestiunii de drept pendinte, exprimat prin încheierea de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, este în sensul că din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 nu reiese cu exactitate dacă actualizarea chiriilor priveşte şi pretenţiile datorate, cu acest titlu, anterior intrării sale în vigoare. 10. Într-o opinie îmbrăţişată de pârâte şi însuşită de prima instanţă, această actualizare nu se aplică pretenţiilor scadente anterior intrării sale în vigoare, deoarece s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii prevăzut de art. 6 din Codul civil şi art. 15 alin. (2) din Constituţie. 11. În opinia instanţei, interpretarea în sens contrar nu încalcă principiul neretroactivităţii legii, deoarece hotărârea privind actualizarea cuantumului chiriilor reprezintă un act administrativ individual, iar nu normativ. Hotărârea supusă interpretării a fost adoptată pentru a reglementa o situaţie punctuală pe o perioadă determinată şi aplicabilă unui număr determinabil de persoane. 12. Mai mult, aplicarea hotărârii în privinţa creanţelor scadente anterior intrării sale în vigoare nu încalcă nici principiul securităţii raporturilor juridice subsumat dreptului la un proces echitabil, recunoscut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, deoarece obligaţia de emitere a hotărârii pentru actualizarea chiriilor stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost prevăzută în cuprinsul art. 7, fără a lăsa niciun drept de apreciere emitentului cu privire la emiterea sau nu a hotărârii pentru actualizare. În aceste condiţii, aplicarea hotărârii de actualizare a cuantumului chiriilor şi asupra raporturilor juridice anterioare intrării sale în vigoare nu încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, deoarece obligaţia de actualizare exista încă de la momentul naşterii acestor raporturi juridice, astfel că obligaţia contractuală de plată a chiriei în cuantumul actualizat era determinabilă încă de la acel moment, emiterea hotărârii recunoscând practic în favoarea destinatarilor săi drepturi subiective civile preexistente. 13. De altfel, hotărârea supusă interpretării, prin care s-a dispus actualizarea, a fost emisă în executarea Deciziei nr. 7.244 din 14 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel cum reiese din chiar preambulul hotărârii, reprezentând un act administrativ individual, iar nu normativ. 14. Din considerentele şi dispozitivul deciziei rezultă că obligaţia Guvernului era aceea de a adopta hotărârea prevăzută de art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, de actualizare anuală a chiriilor stabilite în baza acestei hotărâri, prin urmare şi a chiriilor datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014. 15. O astfel de interpretare nu este exclusă nici de textul articolului unic al Hotărârii Guvernului nr. 507/2014, câtă vreme acesta se referă la cuantumul chiriei lunare prevăzut în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, iar nu doar la cele care se vor plăti în viitor potrivit dispoziţiilor acelor hotărâri. V. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 16. În afara susţinerilor făcute în cursul procesului, părţile nu au formulat puncte de vedere distincte cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării. 17. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii raportori, părţile nu şi-au exprimat punctul de vedere asupra chestiunii deduse judecăţii, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă. VI. Raportul asupra chestiunii de drept 18. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. Pe fond s-a concluzionat că actualizarea cu indicele preţului de consum aferent perioadei cuprinse între luna aprilie a anului 2007 şi luna mai a anului 2014 se aplică şi cu privire la chiriile lunare prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014. VII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 19. Prealabil oricărei analize, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că la data de 5 aprilie 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene. 20. Prin art. III lit. a) din Legea nr. 65/2015 s-a abrogat în mod expres Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 21. De asemenea, la lit. c) a aceluiaşi articol se prevede abrogarea oricărei dispoziţii legale cu privire la modul de stabilire a cuantumului chiriilor contrară prevederilor acestei legi. Pe cale de consecinţă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 65/2015 a fost abrogată implicit şi Hotărârea Guvernului nr. 507/2014. 22. Pentru aceste considerente, dezlegările date prin prezenta decizie vor viza modalitatea de actualizare a chiriilor lunare prevăzute în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 5 aprilie 2015, data intrării în vigoare a noului act normativ. 23. Odată făcută această precizare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are a analiza dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, faţă de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. 24. Potrivit dispoziţiilor amintite, "Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". 25. Prin această reglementare, legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: - existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; - instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; - cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; - soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 26. Primele trei condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, tribunalul învestit cu soluţionarea apelului urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al tribunalului învestit să soluţioneze cauza. 27. Este, de asemenea, îndeplinită condiţia dependenţei soluţiei ce se va da pe fondul cauzei de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, din moment ce această soluţie este determinată de aplicarea/neaplicarea articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 cu privire la chiriile lunare prevăzute în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014. 28. Cât priveşte cerinţa noutăţii chestiunii de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că data relativ recentă a adoptării actului normativ a făcut ca la nivelul instanţelor o asemenea problemă să nu îşi fi găsit rezolvarea prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, astfel cum rezultă din consultarea tuturor curţilor de apel, care au comunicat inexistenţa jurisprudenţei în materia ce face obiectul sesizării. 29. Cum în competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu sunt date cauze cu un astfel de obiect, aceasta nu a statuat asupra chestiunii de drept prin decizii de speţă. De asemenea nu există pe rolul instanţei supreme un recurs în interesul legii în curs de soluţionare asupra problemei analizate. Asupra fondului sesizării, constată următoarele: 30. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, s-a aprobat cuantumul chiriilor lunare aferente imobilelor care intră sub incidenţa art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată. 31. Art. 7 al actului normativ menţionat prevedea în mod expres actualizarea anuală a cuantumului chiriilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 cu indicele de inflaţie, prin hotărâre a Guvernului. 32. Guvernul nu a respectat obligaţia impusă de lege şi nu a emis hotărârile anuale de actualizare a cuantumului chiriilor. 33. Abia la 18 iunie 2014 Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 24 iunie 2014, prin care a prevăzut actualizarea cuantumului chiriilor lunare ce fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu indicele preţurilor de consum aferent perioadei cuprinse între luna ianuarie a anului 2007 şi luna mai a anului 2014. 34. În preambulul hotărârii, emitentul a precizat că aceasta se adoptă "având în vedere Sentinţa civilă nr. 2.838/27.10.2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1.923/01.04.2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi Sentinţa civilă nr. 2.051/ 21.03.2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia nr. 7.244/14.11.2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", hotărâri judecătoreşti pronunţate ca urmare a introducerii de către persoane fizice a unor cereri de chemare în judecată, în vederea îndeplinirii de către Guvern a obligaţiilor prevăzute de lege. 35. Astfel, potrivit considerentelor Deciziei nr. 7.244 din 14 noiembrie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, "Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 nu a fost adoptată pentru organizarea cadrului de executare a Legii nr. 10/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, pentru a fi vorba de o hotărâre cu caracter normativ, cu aplicabilitate generală, nelimitată în timp, ci a fost adoptată pentru o situaţie punctuală - stabilirea cuantumului unor chirii, într-o perioadă determinată - anual, aplicabilă unui număr determinabil de persoane - proprietarii imobilelor la care se referă textele legale citate. Astfel fiind, rezultă că Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 are caracter individual, fiind adoptată pentru aplicarea/executarea în concret a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 şi art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999(...) pentru aceleaşi considerente/argumente şi hotărârea pe care Guvernul trebuie să o emită în temeiul art. 7 din Hotărârea nr. 1.886/2006 are tot caracterul unui act administrativ individual... Într-adevăr, există situaţii când administraţia poate avea un drept de apreciere în ceea ce priveşte acţiunile sale, dar identificarea unui asemenea drept se poate face numai din existenţa unei/unor norme permisive, care să lase la aprecierea autorităţii dacă/în ce moment/în ce condiţii/cu ce mijloace etc. va acţiona sau nu va acţiona. În cauză, temeiul invocat de recurenţii-reclamanţi ca Guvernul să acţioneze îl reprezintă dispoziţiile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, potrivit cărora «cuantumul chiriilor prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 se va actualiza anual cu indicele de inflaţie», de unde rezultă că Guvernul nu are nicio marjă de apreciere în ceea ce priveşte emiterea hotărârii pentru actualizare. Astfel, Guvernul nu are dreptul dacă/poate va adopta sau nu hotărârea, ci «va actualiza», exprimarea fiind imperativă. Nu are dreptul să aprecieze nici când va adopta hotărârea, exprimarea fiind, de asemenea, categorică: «anual» şi nici cum, exprimarea fiind iarăşi categorică: «cu indicele de inflaţie»." 36. Aşa fiind, Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 are caracterul unui act administrativ individual, iar nu normativ. Distincţia între actele administrative individuale şi cele normative se realizează în funcţie de întinderea efectelor juridice pe care le produc. Astfel, actele administrative normative conţin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, în timp ce actele individuale produc efecte, de regulă, faţă de o persoană sau uneori faţă de o categorie de persoane nominalizate expres în conţinutul acestor acte. 37. În doctrină s-a subliniat că deşi, în principiu, actele administrative produc efecte pentru viitor, există acte administrative care produc efecte cu caracter retroactiv fie datorită caracterului lor (cum ar fi actele administrative date în aplicarea unei hotărâri judecătoreşti), fie datorită unor dispoziţii exprese ale legii. Cea mai importantă categorie de acte administrative din sfera excepţiilor de la principiul neretroactivităţii o reprezintă actele administrative declarative care, recunoscând existenţa unor drepturi şi obligaţii ce au luat naştere prin fapte juridice anterioare emiterii lor, vor produce efecte juridice din momentul în care s-au produs respectivele fapte juridice. 38. Este întocmai situaţia Hotărârii Guvernului nr. 507/2014, dată în aplicarea unor hotărâri judecătoreşti, pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiei Guvernului de actualizare a cuantumului chiriilor lunare ce fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 39. Obligaţia Guvernului de actualizare anuală a cuantumului chiriilor cu indicele de inflaţie era prevăzută, aşa cum s-a arătat, de art. 7 al Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât prevederile articolului unic al Hotărârii Guvernului nr. 507/2014, de actualizare cu indicele de consum aferent perioadei cuprinse între luna aprilie a anului 2007 şi luna mai a anului 2014, reprezintă tocmai recunoaşterea unor drepturi şi obligaţii preexistente, ce au luat naştere prin fapte juridice anterioare emiterii lor, cu consecinţa producerii de efecte juridice de la momentul producerii acestor fapte juridice. 40. Pe cale de consecinţă, dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 sunt aplicabile şi cu privire la chiriile lunare prevăzute în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 cu modificările şi completările ulterioare, datorate anterior intrării sale în vigoare. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.177/308/2014 şi, în consecinţă, stabileşte că: În aplicarea şi interpretarea articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public, actualizarea cu indicele preţului de consum aferent perioadei cuprinse între luna aprilie a anului 2007 şi luna mai a anului 2014 se aplică şi cu privire la chiriile lunare prevăzute în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 octombrie 2015. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Adriana Stamatescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
