Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 3 din 30 iunie 1999  pentru adoptarea termenilor si conditiilor de participare a Romaniei la programele Comunitatii in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si demonstratiilor (1998-2002) si in programele pentru cercetare si activitati de instruire (1998-2002)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 3 din 30 iunie 1999 pentru adoptarea termenilor si conditiilor de participare a Romaniei la programele Comunitatii in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si demonstratiilor (1998-2002) si in programele pentru cercetare si activitati de instruire (1998-2002)

EMITENT: CONSILIUL DE ASOCIERE ROMANIA - UNIUNEA EUROPEANA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 31 ianuarie 2000
DECIZIE nr. 3 din 30 iunie 1999
pentru adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunitãţii în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice şi demonstratiilor (1998-2002) şi în programele pentru cercetare şi activitãţi de instruire (1998-2002)
EMITENT: CONSILIUL DE ASOCIERE ROMÂNIA - UNIUNEA EUROPEANÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 31 ianuarie 2000


Consiliul de asociere,
luând în considerare Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de alta parte, denumit în cele ce urmeazã Acordul european,
luând în considerare Protocolul adiţional la Acordul european cu privire la participarea României la programele Comunitãţii şi, în mod deosebit, art. 1 şi 2 din acesta,
(1) ţinând seama ca, în conformitate cu art. 1 din Protocolul adiţional menţionat, România poate participa la programele-cadru, programele specifice şi proiectele Comunitãţii sau la alte acţiuni ale Comunitãţii, în particular, în domeniile cercetãrii şi dezvoltãrii tehnologice;
(2) ţinând seama ca, la intalnirea sa de la Luxemburg din 12 şi 13 decembrie 1997, Consiliul European a solicitat în Concluziile sale deschiderea anumitor programe ale Comunitãţii (cum ar fi cele din domeniul cercetãrii) pentru ţãrile candidate, ca o cale de familiarizare a acestora cu politicile şi metodele de lucru ale Uniunii, asteptandu-se ca fiecare ţara candidata sa îşi aducã o contribuţie financiarã proprie, în continua creştere (PHARE, dacã va fi necesar, va putea sa finanteze parţial contribuţiile naţionale ale statelor solicitante);
(3) ţinând seama ca, în Concluziile menţionate anterior, se solicita, de asemenea, participarea ţãrilor candidate ca observatori şi pentru punctele care le privesc, în comitetele care asista Comisia în implementarea programelor la care ele contribuie financiar;
(4) ţinând seama ca prin Decizia nr. 182/1999/CE Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat un program-cadru al Comunitãţii Europene pentru activitãţi de cercetare, dezvoltare tehnologicã şi demonstratii (1998-2002)*1), denumit în continuare al cincilea program-cadru;
(5) ţinând seama ca prin Decizia nr. 1999/64/Euratom, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un program-cadru al Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica pentru activitãţi de cercetare şi instruire (1998-2000)*1), denumit în continuare al cincilea program-cadru - Euratom;
----------------
*1) JO L 26, 1 februarie 1999, p. 1.

(6) ţinând seama ca în conformitate cu art. 2 din Protocolul adiţional menţionat, termenii şi condiţiile de participare a României la activitãţile la care se face referire la art. 1 se decid de Consiliul de asociere,
decide:

ART. 1
România poate participa la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom, în conformitate cu termenii şi condiţiile, principiile şi regulile stipulate în anexele nr. I, II şi, respectiv, III, care constituie parte integrantã a acestei decizii.
ART. 2
Aceasta decizie se va aplica pe durata celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru Euratom.
ART. 3
Aceasta decizie va intra în vigoare în prima zi a lunii urmãtoare celei în care a fost adoptatã.

ANEXA 1
-------
TERMENII ŞI CONDIŢIILE
de participare a României la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom

1. Unitãţile de cercetare din România pot participa la toate programele specifice ale celui de al cincilea programcadru şi ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom. Oamenii de ştiinţa sau unitãţile de cercetare din România pot participa la activitãţile Centrului Comun de Cercetare, în mãsura în care acestea nu sunt acoperite de prima propozitie de mai sus.
Unitãţile de cercetare, la care se face referire în prezenta decizie, vor include: universitãţi, organizaţii de cercetare, firme industriale, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii, sau persoane fizice.
2. Paragraful 1 va implica urmãtoarele:
- participarea unitãţilor de cercetare din România la realizarea tuturor programelor specifice adoptate în cadrul celui de al cincilea program-cadru, în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite prin "regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor şi de diseminare a rezultatelor cercetãrii pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru al Comunitãţii Europene (1998-2002)";
- participarea unitãţilor de cercetare din România la realizarea tuturor programelor specifice adoptate în cadrul celui de al cincilea program-cadru - Euratom, în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite prin "regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor şi de implementare a celui de al cincilea program-cadru - Euratom al Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica (1998-2002)";
- contribuţia financiarã a României la bugetele programelor adoptate pentru realizarea celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru Euratom pe baza raportului între produsul intern brut al României şi suma produselor interne brute ale ţãrilor membre ale Uniunii Europene şi al României.
3. Unitãţile de cercetare din România care participa la programele de cercetare comunitare vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unitãţile de cercetare din Comunitate, în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, exploatarea şi diseminarea de informaţii şi proprietatea intelectualã rezultând din asemenea participare, în conformitate cu prevederile anexei nr. II.
4. Subcomitetul corespunzãtor înfiinţat de Consiliul de asociere, în condiţiile prevãzute de Acordul european, va analiza şi va evalua, în mod regulat şi cel puţin o data pe an, punerea în aplicare a prezentei decizii.
5. Contribuţia financiarã a României derivând din participarea la implementarea programelor specifice va fi stabilitã proporţional şi ca supliment al sumei disponibile, în fiecare an, în bugetul general al Uniunii Europene, pentru repartizarea angajamentelor în scopul onorarii obligaţiilor financiare ale Comisiei, rezultate din activitãţile ce trebuie realizate în formele necesare pentru implementarea, gestionarea şi operarea acestor programe.
Factorul de proportionalitate, din care rezulta contribuţia României, va fi obţinut prin stabilirea unui raport între produsul intern brut al României, la preţul pieţei, şi suma produselor interne brute ale statelor membre ale Uniunii Europene şi României, la preţul pieţei. Aceasta proporţie va fi calculatã pe baza ultimelor date statistice, referitoare la acelaşi an, ale Biroului de Statistica al Comunitãţii Europene (Eurostat), disponibile la momentul publicãrii proiectului de buget preliminar al Uniunii Europene.
Pentru a înlesni participarea sa la programele specifice contribuţia României va fi achitatã dupã cum urmeazã:
1999: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, inmultit cu 0,4
2000: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, inmultit cu 0,6
2001: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, inmultit cu 0,8
2002: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat conform celui de al doilea paragraf.
Regulile pentru participarea financiarã a Comunitãţii Europene sunt definite în anexa nr. IV la Decizia nr. 182/1999/CE şi cele pentru participarea financiarã a Euratom în anexa nr. III la Decizia nr. 1999/64/Euratom.
Regulile ce guverneazã contribuţia financiarã a României sunt definite în anexa nr. III la acest document.
6. Fãrã a prejudicia prevederile paragrafului 3, unitãţile de cercetare din România ce participa în cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii contractuale ca unitãţile de cercetare din Comunitate, luând în considerare interesele reciproce ale României şi ale Comunitãţii.
Pentru unitãţile de cercetare din România termenele şi condiţiile aplicabile pentru trimiterea şi evaluarea propunerilor şi acelea pentru acordarea şi încheierea unor contracte în programele Comunitãţii vor fi identice ca cele aplicabile pentru contractele încheiate în aceleaşi programe cu unitãţi de cercetare din Comunitate, luând în considerare interesele reciproce ale României şi ale Comunitãţii.
Experţii romani vor fi luati în considerare alãturi de experţii Comunitãţii la selecţia evaluatorilor sau a experţilor din programele de cercetare, dezvoltare tehnologicã şi demonstratii ale Comunitãţii şi ca membri ai grupurilor de consiliere şi ai altor organisme consultative, care asista Comisia în implementarea celui de al cincilea programcadru şi a celui de al cincilea program-cadru - Euratom.
O unitate de cercetare din România poate fi coordonatoarea unui proiect, în aceiaşi termeni şi condiţii cu cele aplicabile unitãţilor din Comunitate. În conformitate cu regulile financiare ale Comunitãţii, angajamentele contractuale realizate cu sau de unitãţi de cercetare din România, vor stipula posibilitatea de control şi revizie contabila care se va realiza de cãtre sau sub autoritatea Comisiei şi Curţii de Conturi. Auditurile financiare se pot efectua cu scopul de a controla veniturile şi cheltuielile unor astfel de unitãţi, referitoare la obligaţiile contractuale fata de Comunitate. În spiritul cooperãrii şi interesului reciproc, autoritãţile responsabile ale României vor pune la dispoziţie orice asistenta rezonabila şi fezabila, ce poate fi necesarã sau de ajutor în acele circumstanţe, pentru a executa astfel de controale sau audituri.
7. România şi Comunitatea vor depune toate eforturile, în cadrul acestor prevederi, pentru a facilita miscarea libera şi rezidenţã în România şi în Comunitate a lucrãtorilor din cercetare, participanţi la activitãţile realizate în cadrul acestei decizii, şi pentru a facilita miscarea transfrontaliera a bunurilor ce se intenţioneazã a fi folosite în aceste activitãţi.
Activitãţile realizate în cadrul prevederilor prezentei decizii vor fi scutite în România de taxele indirecte, taxele vamale, interdicţiile şi restricţiile asupra importurilor şi exporturilor pentru bunurile şi serviciile ce se intenţioneazã a fi folosite în astfel de activitãţi.
8. Reprezentanţii României vor participa ca observatori, la punctele de interes pentru ei, în comitetele de program ale celui de al cincilea program-cadru şi în Comitetul consultativ al celui de al cincilea program-cadru - Euratom. De asemenea, aceste comitete se vor intalni în lipsa reprezentanţilor României în momentul votului. România va fi informatã. Participarea, astfel cum se face referire la ea în acest paragraf, va lua aceeaşi forma ca cea aplicabilã participanţilor din statele membre, inclusiv pentru procedurile de obţinerea de informaţii şi documentaţii.
9. România şi Comunitatea pot proceda la încetarea activitãţilor desfãşurate în cadrul acestei decizii, oricând dupã scurgerea a 12 luni, dupã notificarea în scris în acest sens. Proiectele şi activitãţile în curs la data încetãrii valabilitãţii vor continua pana la încheierea lor, cu respectarea condiţiilor menţionate în aceasta decizie.
În cazul în care Comunitatea ar decide sa revizuiasca unul sau mai multe programe comunitare, activitãţile din cadrul acestei decizii ar putea inceta în condiţii de înţelegere reciprocã. Conţinutul exact al programului revizuit trebuie sa fie notificat României în decurs de o saptamana de la adoptarea sa de cãtre Comunitate. România şi Comunitatea trebuie sa îşi notifice reciproc orice intenţie de încetare a activitãţilor din cadrul acestei decizii în decurs de o luna de la adoptarea deciziei Comunitãţii.
În condiţiile în care Comunitatea adopta un nou program-cadru multianual pentru activitãţi de cercetare, dezvoltare şi demonstratii şi/sau pentru activitãţi de cercetare şi instruire, Consiliul de asociere poate decide termenii şi condiţiile pentru participarea României.


ANEXA 2
-------
PRINCIPIILE
acordãrii drepturilor de proprietate intelectualã

Drepturile de proprietate intelectualã (PI) create sau furnizate în cadrul acestei decizii trebuie sa fie acordate astfel cum se prevede în cadrul acestei anexe.

I. Aplicabilitatea
Aceasta anexa este aplicabilã pentru cercetarea în comun, realizatã în condiţiile acestei decizii (denumita în continuare cercetare comuna) cu excepţia a ceea ce s-a convenit altfel între România şi Comunitate (denumite în continuare pãrţile).

II. Proprietatea, acordarea şi exercitarea drepturilor
1. În sensul acestei decizii, proprietatea intelectualã, denumita în cele ce urmeazã PI, va avea înţelesul din art. 2 din convenţia prin care se înfiinţeazã Organizaţia Mondialã a Proprietãţii Intelectuale, semnatã la Stockholm, la 14 iulie 1967.
2. Aceasta anexa se referã la acordarea drepturilor, intereselor şi indemnizaţiilor pãrţilor şi participanţilor acestora. Fiecare parte şi participanţii sãi trebuie sa se asigure ca cealaltã parte şi participanţii sãi pot obţine drepturi de proprietate intelectualã acordate ei, în concordanta cu aceasta anexa. Aceasta anexa nu trebuie sa modifice sau sa prejudicieze în nici un alt fel acordarea drepturilor, intereselor şi redevenţelor dintre o parte şi conationalii sau participanţii sãi, care trebuie sa fie determinate de legi şi practici aplicabile fiecãrei pãrţi.
3. Urmãtoarele principii vor fi aplicate şi vor fi incluse în aranjamentele contractuale:
a) protecţia adecvatã a proprietãţii intelectuale. Pãrţile, agenţiile lor şi/sau participanţii lor, dupã caz, vor lua mãsuri pentru a se notifica reciproc, într-un timp rezonabil cu privire la crearea oricãrei proprietãţi intelectuale decurgând din aceasta decizie sau privind implementarea aranjamentelor şi pentru a cauta protecţie pentru o astfel de proprietate intelectualã în timp util;
b) luarea în considerare a contribuţiei pãrţilor sau participanţilor lor în determinarea drepturilor şi intereselor pãrţilor şi participanţilor;
c) exploatarea eficienta a rezultatelor;
d) tratamentul nediscriminatoriu al participanţilor celeilalte pãrţi comparativ cu tratamentul acordat participanţilor proprii;
e) protecţia informatiei de afaceri confidenţiale.
4. Participanţii trebuie sa dezvolte în comun un Plan de management tehnologic (PMT) referitor la proprietate şi folosinta, inclusiv publicarea informatiei şi proprietãţii intelectuale care vor fi create în cursul cercetãrii în comun. Caracteristicile indicative ale Planului de management tehnologic sunt conţinute în apendicele la aceasta anexa. Planul de management tehnologic trebuie sa fie aprobat de cãtre agenţia finanţatoare responsabilã sau de departamentul partii implicate în finanţarea cercetãrii, înainte de finalizarea contractelor de cooperare în cercetare şi dezvoltare, la care acesta se ataşeazã.
Planurile de management tehnologic trebuie sa fie elaborate ţinând seama de scopurile cercetãrii în comun, de contribuţiile financiare sau de alta natura ale pãrţilor sau participanţilor, de avantajele şi dezavantajele licentierii teritoriale sau pe domenii de utilizare, de solicitarile impuse de legile aplicabile, inclusiv acelea ale pãrţilor referitoare la drepturile de proprietate intelectualã şi la alţi factori apreciati ca adecvati de cãtre participanţi. Drepturile şi obligaţiile referitoare la cercetarea generata de cercetatorii vizitatori în ceea ce priveşte proprietatea intelectualã trebuie, de asemenea, sa se regaseasca în planurile de management tehnologic.
5. Informaţia sau proprietatea intelectualã creata în timpul cercetãrii comune şi care nu se regaseste în Planul de management tehnologic trebuie sa fie acordatã cu aprobarea pãrţilor, în concordanta cu principiile stabilite în Planul de management tehnologic. În caz de dezacord, o astfel de informaţie sau proprietate intelectualã trebuie sa fie detinuta în comun de cãtre toţi participanţii implicaţi în cercetarea comuna din care au rezultat informaţia şi proprietatea intelectualã. Fiecare participant la care se referã aceasta prevedere trebuie sa aibã dreptul de a utiliza aceasta informaţie sau proprietate intelectualã pentru propria exploatare comercialã, fãrã limitãri geografice.
6. Fiecare parte trebuie sa asigure ca cealaltã parte şi participanţii ei pot avea drepturi la proprietatea intelectualã acordatã lor, în concordanta cu aceste principii.
7. Pastrandu-se condiţiile de concurenta în zonele aflate sub incidenta acestei decizii, fiecare parte trebuie sa se straduiasca sa asigure ca drepturile, obţinute ca urmare a acestei decizii şi a aranjamentelor fãcute în cadrul ei, se exercita astfel încât sa incurajeze, în mod deosebit, (i) diseminarea şi folosirea informatiei create, dezvãluite sau accesibile în condiţiile acestei decizii şi (ii) adoptarea şi implementarea standardelor internaţionale.
8. Încetarea acestei cooperãri nu va afecta drepturile şi obligaţiile din aceasta anexa.

III. Convenţii internaţionale
Proprietãţii intelectuale aparţinând pãrţilor sau participanţilor lor trebuie sa i se acorde tratamentul prevãzut în convenţiile internaţionale relevante aplicabile pãrţilor, inclusiv în Acordul TRIPS (Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectualã, administrat de cãtre Organizaţia Mondialã a Comerţului), precum şi în Convenţia de la Berna (Paris, Act 1971) şi Convenţia de la Paris (Stockholm, Act 1967).

IV. Lucrãrile literar-ştiinţifice
Fãrã sa prejudicieze secţiunea V şi în lipsa altor prevederi ale Planului de management tehnologic, publicarea rezultatelor cercetãrii trebuie facuta, în comun, de cãtre pãrţile sau participanţii la aceasta cercetare în comun. Urmãtoarele proceduri trebuie aplicate în conformitate cu regulile generale anterioare.
1. În cazul publicãrii de cãtre o parte sau de un organism public al acelei pãrţi a materialelor ştiinţifice şi tehnice, articolelor, rapoartelor, cãrţilor, incluzând material video şi software, provenite din cercetarea comuna ca urmare a acestei decizii, cealaltã parte va avea dreptul la o licenta neafectata de redevenţe, fãrã limitare teritorialã, neexclusiva, irevocabilã pentru a traduce, reproduce, adapta, transmite şi distribui public astfel de lucrãri.
2. Pãrţile trebuie sa garanteze ca lucrãrile literare cu caracter ştiinţific, provenite din cercetarea comuna în condiţiile acestei decizii şi publicate de editori independenţi, vor fi diseminate cat mai larg posibil.
3. Toate copiile unei lucrãri protejate prin regimul drepturilor de autor, pentru a fi distribuite public şi pregãtite în conformitate cu aceasta prevedere, trebuie sa indice numele autorului sau autorilor lucrãrii, dacã autorul nu şi-a precizat în mod explicit dorinta de a nu fi nominalizat. Ele trebuie, de asemenea, sa punã în evidenta sprijinul cooperativ al pãrţilor.

V. Informaţii nedifuzabile
A. Informaţii nedifuzabile cu caracter documentar
1. Fiecare parte, agenţiile sale sau participanţii sãi, dupã cum este cazul, trebuie sa identifice în mod corespunzãtor, cat mai curând posibil şi preferabil în cadrul Planului de management tehnologic, informaţia care doresc sa rãmânã nedezvaluita, ţinând seama, între altele, de urmãtoarele criterii:
a) confidenţialitatea informatiei, în sensul ca aceasta nu este general cunoscutã sau uşor accesibila prin mijloace legale experţilor în domeniu, fie luatã ca un întreg, fie într-o configuratie precisa sau într-un ansamblu de componente;
b) valoarea comercialã realã sau potenţiala a informatiei, în virtutea confidenţialitãţii ei;
c) protecţia anterioarã a informatiei, în sensul ca aceasta a fost supusã unor mãsuri rezonabile ale unui control legal în circumstanţele respective, luate de cãtre persoana legal responsabilã pentru control, cu scopul de a se menţine confidenţialitatea ei.
Pãrţile, agenţiile lor şi participanţii lor, dupã cum este cazul, pot în anumite cazuri conveni ca, dacã nu este altfel indicat, informaţia furnizatã în parte sau în totalitate, schimbatã sau creata în cursul cercetãrii în comun, sa nu fie dezvaluita.
2. Fiecare parte va asigura ca ea sau participanţii sãi identifica, în mod clar, informaţia nedifuzabila, de exemplu prin marcare corespunzãtoare sau prin precizarea unei menţiuni restrictive. Acest lucru este valabil, de asemenea, pentru orice reproducere a informatiei respective, în întregime sau parţial.
O parte şi un participant care primesc o informaţie nedifuzabila trebuie sa respecte natura privilegiatã a acesteia. Aceste limitãri nu vor mai fi valabile când informaţia este dezvaluita de cãtre proprietar în domeniul public.
3. Informaţia nedifuzabila, comunicatã conform acestei decizii, poate fi diseminata de cãtre partea primitoare sau organizaţiile acesteia persoanelor din interior sau angajate de partea primitoare sau organizaţia autorizata pentru scopuri specifice în cadrul cercetãrii comune, cu condiţia ca orice informaţie nedifuzabila, astfel diseminata, sa se facã în conformitate cu un acord de confidenţialitate şi imediat recunoscut ca atare, asa cum este precizatã mai sus.
4. Cu consimţãmântul anterior scris al partii care oferã informaţie nedifuzabila, partea primitoare poate disemina o astfel de informaţie nedifuzabila mai larg decât este prevãzut în paragraful 3 de mai sus. Pãrţile trebuie sa coopereze în dezvoltarea procedurilor de solicitare şi obţinere a consimţãmântului anterior, scris, pentru o astfel de diseminare larga, şi fiecare parte va oferi o astfel de aprobare în mãsura permisã de politicile, reglementãrile şi legile ei interne.

B. Informaţia nedifuzabila fãrã caracter documentar
Informaţia nedifuzabila fãrã caracter documentar sau alta informaţie confidenţialã, furnizatã în cadrul seminariilor şi al altor intalniri organizate în cadrul acestei decizii, sau informaţia provenitã prin angajarea de personal, folosirea facilitãţilor sau din proiecte comune trebuie sa fie tratata de cãtre pãrţi sau de participanţii lor în conformitate cu principiile specificate pentru informaţia documentara din cadrul acestei decizii; aceasta se bazeazã totuşi pe înţelegerea ca primitorul unei astfel de informaţii nedifuzabile sau al altor informaţii confidenţiale ori privilegiate sa fi fost informat asupra caracterului confidenţial al informatiei comunicate, în momentul în care s-a fãcut o astfel de comunicare.

C. Controlul
Fiecare parte trebuie sa se straduiasca sa asigure ca informaţia nedifuzabila, primitã de ea în cadrul acestei decizii, va fi controlatã asa cum se prevede prin aceasta. Dacã una dintre pãrţi îşi da seama ca va fi sau se poate aştepta în mod rezonabil sa devinã incapabila sa respecte obligaţiile de nediseminare prevãzute la secţiunile A şi B de mai sus, va informa imediat cealaltã parte. Ulterior, pãrţile trebuie sa se consulte pentru a stabili o cale de acţiune corespunzãtoare.

APENDICE
---------

Aspecte indicative ale Planului de management tehnologic (PMT)

Planul de management tehnologic reprezintã un acord specific care se încheie între participanţi cu privire la realizarea cercetãrii în comun şi la drepturile şi obligaţiile respective ale participanţilor.
În ceea ce priveşte proprietatea intelectualã, Planul de management tehnologic se va referi în mod normal, printre altele, la drepturile de proprietate, protecţie, drepturile utilizatorilor pentru scopuri de cercetare şi dezvoltare, exploatare şi diseminare, inclusiv aranjamente pentru publicarea în comun, drepturile şi obligaţiile cercetatorilor-vizitatori şi la procedurile de soluţionare a neintelegerilor. Planul de management tehnologic poate, de asemenea, sa se refere la informaţiile generale şi de detaliu, la licentiere şi la rezultatele ce urmeazã a fi furnizate.


ANEXA 3
-------
REGULI
privind contribuţia financiarã a României specificatã în anexa nr. I paragraful 5

1. Comisia Comunitãţilor Europene va comunica României şi va informa subcomitetul la care se face referire în anexa nr. I paragraful 4 cu privire la o asemenea comunicare, cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 septembrie a fiecãrui an financiar, urmãtoarele informaţii împreunã cu materiale de fundamentare relevante:
- sumele repartizate, în baza declaraţiei de cheltuieli a proiectului preliminar de buget al Comunitãţilor Europene, corespunzãtor celui de al cincilea program-cadru şi celui de al cincilea program-cadru - Euratom,
- contribuţia estimatã, derivata din proiectul preliminar de buget, corespunzãtor participãrii României la cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea programcadru - Euratom.
Totuşi, în scopul simplificarii procedurilor bugetare interne, serviciile Comisiei vor furniza valorile indicative corespunzãtoare pana la data de 30 mai a fiecãrui an.
O data ce bugetul general a fost definitiv adoptat Comisia va comunica României, în cadrul declaraţiei de cheltuieli care corespunde participãrii României, sumele menţionate în primul subparagraf.
2. Comisia va emite, pana cel mai târziu la data de 1 ianuarie şi, respectiv, 15 iunie ale fiecãrui an financiar, o solicitare de fonduri cãtre România, corespunzãtoare contribuţiei sale ce îi revine în baza acestei decizii. Aceste solicitãri de fonduri vor prevedea plãţile, dupã cum urmeazã:
- a şase douasprezecimi din contribuţia României, cel mai târziu la data de 20 februarie;
- şi a şase douasprezecimi din contribuţia sa, cel mai târziu la data de 15 iulie.
Cele şase douasprezecimi, care se cuvin sa fie plãtite cel mai târziu la data de 20 februarie, sunt calculate pe baza sumei specificate în declaraţia de venituri din proiectul preliminar de buget: regularizarea sumei astfel plãtite se va face o data cu plata celor sasedouasprezecimi, nu mai târziu de 15 iulie.
Pentru primul an de aplicare a acestei decizii Comisia va emite o prima solicitare de fonduri în termen de 30 de zile de la intrarea ei în vigoare. În cazul lansãrii acestei solicitãri dupã 15 iunie, se va stipula plata a douasprezece douasprezecimi din contribuţia României în termen de 30 de zile, calculate pe baza sumelor specificate în declaraţia de venituri a bugetului.
Contribuţia României va fi exprimatã şi plãtitã în euro. România va plati contribuţia sa prevãzutã în aceasta decizie corespunzãtor planificarii din acest paragraf. Orice întârziere a plãţii va duce la plata unei dobânzi având o rata egala cu rata interbancara lunarã oferitã (IBOR), exprimatã în euro, cotata de Asociaţia Internationala a dealerilor de Swap din pagina ISDA a Reuters. Aceasta rata va fi majoratã cu 1,5% pentru fiecare luna de întârziere. Rata majoratã se va aplica pentru intreaga perioada de întârziere. Totuşi dobanda va fi datoratã doar în cazul în care contribuţia este plãtitã dupã mai mult de 30 de zile de la datele planificate menţionate la acest paragraf.
Costurile de cãlãtorie realizate de reprezentanţii şi experţii din România pentru a participa la intalnirile de lucru ale grupurilor şi organismelor la care se face referire în anexa nr. I paragraful 6 şi ale comitetelor la care se face referire în paragraful 8 al acesteia şi cele implicate de aplicarea celui de al cincilea program-cadru şi celui de al cincilea program-cadru - Euratom vor fi rambursate de cãtre Comisie pe aceleaşi baze şi în conformitate cu procedurile curente în vigoare pentru reprezentanţii şi experţii din statele membre ale Uniunii Europene.
3. Contribuţia financiarã a României la cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, în conformitate cu anexa nr. I paragraful 5, va rãmâne în mod normal neschimbata pentru anul financiar în discuţie.
Comisia, la momentul închiderii conturilor privind fiecare an financiar (n), în cadrul stabilirii contului de venituri şi cheltuieli, va proceda la regularizarea conturilor în ceea ce priveşte participarea României, luând în considerare modificãrile care au avut loc, fie prin transferuri, anulari de plata, reportari, dezangajari sau prin suplimentari ori modificãri ale bugetelor pe parcursul anului financiar. Aceasta regularizare se va face cu ocazia celei de-a doua plati pentru anul (n+1). Se vor face rectificari ulterioare în fiecare an pana în iulie 2006.
Plata de cãtre România va fi creditata cãtre programele Comunitãţii sub forma de intrari bugetare repartizate capitolului bugetar corespunzãtor din declaraţia de venituri din cadrul bugetului general al Comunitãţii Europene.
La administrarea sumelor repartizate se vor aplica regulile financiare aplicabile bugetului general al Comunitãţii Europene.
4. Pana cel mai târziu la data de 31 mai ale fiecãrui an financiar (n+1) va fi pregatita şi transmisã României spre informare, în conformitate cu formatul contului de venituri şi cheltuieli al Comisiei, declaraţia privind sumele estimate a fi angajate pentru cel de al cincilea program-cadru şi pentru cel de al cincilea program-cadru - Euratom referitoare la anul financiar anterior (n).

"Declaraţia comuna a României şi Comunitãţii Europene

România şi Comunitatea Europeanã sunt de acord ca, în completarea prevederilor acestei decizii a Consiliului de asociere, programele şi activitãţile de cercetare din România, corespunzãtoare celor cuprinse în al cincilea program-cadru al Comunitãţii Europene în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice şi activitãţi demonstrative (1998-2002) şi celor din al cincelea program-cadru al Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica pentru activitãţi de cercetare şi formare (1998-2002), vor fi deschise unitãţilor de cercetare din Comunitatea Europeanã şi ca în acest scop va avea loc un schimb de scrisori între România şi Comunitatea Europeanã."
Întocmitã la Burxelles la 30 iunie 1999.

Preşedinte, Secretari,
J. Fischer G. Scaramucci R. Şerban


ANEXA 2
-------
CONSILIUL

DECIZIA CONSILIULUI
din 22 decembrie 1998

referitoare la al cincilea program-cadru al Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica (Euratom) pentru cercetare şi activitãţi de instruire (1998-2002)
(1999/64/Euratom)

Consiliul Uniunii Europene,
având în vedere Tratatul stabilind Comunitatea Europeanã pentru Energie Atomica şi, în particular, art. 7 despre aceasta,
având în vedere propunerea Comisiei*1),
având în vedere opinia Parlamentului European*2),
având în vedere opinia Comitetului Economic şi Social*3),

(1) ţinând seama ca un program-cadru multianual, acoperind toate activitãţile de cercetare, incluzând activitãţi demonstrative şi activitãţi de instruire în domeniul energiei nucleare, de implementat prin mijloacele programelor de cercetare şi instruire, poate fi adoptat urmãrind art. 7 din tratat;
(2) ţinând seama ca a fost consideratã corespunzãtoare adoptarea, pentru perioada cuprinsã între 1998 şi 2002, a unui nou program-cadru, în scopul de a asigura continuitatea cercetãrii şi a activitãţilor de instruire în domeniul energiei nucleare;
--------------
*1) JO C 173, 7 iunie 1997, p. 30 şi JO C 291, 25 septembrie 1997, p. 16.
*2) JO C 14, 19 ianuarie 1998, p. 59.
*3) JO C 355, 21 noiembrie 1997, p. 38.

(3) ţinând seama ca în concordanta cu art. 4(2) din Decizia Consiliului nr. 94/268/Euratom din 26 aprilie 1994 referitoare la programul-cadru al activitãţilor comunitare în domeniul cercetãrii şi instruirii pentru Comunitatea Europeanã pentru Energie Atomica (între 1994 şi 1998)*1), Comisia este solicitatã sa aibã o evaluare externa conducand la un management şi progresand cu activitãţile comunitare desfãşurate în timpul celor 5 ani precedand aceasta evaluare, înaintea prezentãrii propunerii ei pentru cel de al cincilea program-cadru; ţinând seama ca aceasta evaluare, concluziile acesteia şi comentariile Comisiei au fost comunicate Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social;
(4) ţinând seama ca cercetarea în domeniul energiei nucleare a Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica trebuie sa reflecte contextul curent al nevoii de a dezvolta în siguranta şi acceptabil sisteme energetice sigure şi acceptabile care respecta standardele şi mediul şi sunt competitive în termeni de costuri de producţie;
(5) ţinând seama ca cel de al cincilea program-cadru trebuie sa se focalizeze asupra unui numãr limitat de aspecte; ţinând seama ca aceste activitãţi, în contextul activitãţilor indirecte, trebuie sa fie implementate prin: "actiunicheie", care reunesc împreunã activitãţi (plecand de la cercetare de baza, incluzând-o pe cea aplicativa şi cercetarea generica, pana la dezvoltare şi demonstratii) într-un tot coerent, în scopul de a le concentra din punct de vedere strategic pe probleme şi provocari europene comune; cercetarea şi activitãţi de dezvoltare tehnologicã de natura generica; şi activitãţi pentru a incuraja folosirea optima a infrastructurilor de cercetare şi creşterea accesului la acestea;
(6) ţinând seama ca, mai mult decât atât, cel de al cincilea program-cadru trebuie sa includã, în plus fata de aspectele tematice, aspecte orizontale acoperind cooperarea cu statele terţe şi cu organizaţiile internaţionale, diseminarea şi exploatarea rezultatelor cercetãrii şi activitãţilor de instruire şi instruirea şi mobilitatea cercetatorilor;
(7) ţinând seama ca aceasta abordare presupune întreţinerea şi întãrirea potenţialului de excelenta ştiinţificã şi tehnologicã, existenta în comunitate, ţinând seama în mod absolut de eforturile principalilor ei parteneri internationali;
(8) ţinând seama ca cooperarea cu toate statele terţe şi cu organizaţiile internaţionale trebuie sa creascã în particular, pentru urmãrirea obiectivului de folosire paşnicã a energiei nucleare; ţinând seama ca este necesar ca Comunitatea sa continue sa joace un rol internaţional important în domeniul securitãţii fisiunii nucleare, în particular cu privire la ţãrile din Europa Centrala şi de Est şi la statele care provin din fosta Uniune Sovietica; ţinând seama ca este, de asemenea, important sa se continue, acolo unde este cazul, activitãţile de cooperare internationala cu statele terţe în domeniul fuziunii termonucleare controlate;
(9) ţinând seama ca, conform art. 4(1) din tratat, activitãţile de cercetare şi instruire comunitare în domeniul nuclear trebuie sa aibã ca scop acţiunea complementara din statele membre; ţinând seama ca acţiunea comunitara trebuie sa facã posibila aducerea împreunã a valorii adãugate la eforturile desfãşurate în statele membre;
(10) ţinând seama ca un volum financiar de referinta, în înţelesul pct. 2 al Declaraţiei Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei din 6 martie 1995*2), este inclus în aceasta decizie pentru intreaga durata a programului-cadru, fãrã sa fie afectatã astfel puterea autoritãţilor bugetare, asa cum sunt definite prin tratat;
(11) ţinând seama ca volumul financiar de referinta al celui de al cincilea program-cadru va trebui sa fie revizuit, noile state membre ar trebui sa acceada înainte de expirarea programului-cadru;
(12) ţinând seama ca participarea Comunitãţii la programul-cadru trebuie sa corespundã perspectivelor financiare în vigoare pentru toatã perioada programului; ţinând seama ca bugetul trebuie considerat ca un fapt ca o noua perspectiva financiarã va fi negociata în timpul celui de al cincilea program-cadru; ţinând seama ca volumul financiar de referinta este inconsistent cu volumul disponibil pentru cercetare în cadrul perspectivei financiare în vigoare sau, dacã nu exista o perspectiva financiarã în vigoare, va fi necesar sa se decidã asupra unui nou volum financiar de referinta, în condiţiile prevãzute în tratat; ţinând seama ca trebuie sa existe aranjamente echivalente pentru programele de cercetare şi instruire; ţinând seama ca, în absenta unor astfel de aranjamente, programele de cercetare şi instruire nu ar putea fi implementate, atâta timp cat ele sunt lipsite de o baza legalã pentru cheltuielile pe care le-au prevãzut;
(13) ţinând seama ca criteriile care au fost stabilite pentru a alege domeniile acoperite de cel de al cincilea program-cadru şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice corespunzãtoare trebuie sa ţinã seama de principiile mai sus menţionate; ţinând seama ca acele criterii ar trebui, de asemenea, sa fie aplicate consistent în implementarea celui de al cincilea program-cadru, în scopul de a asigura consistenta;
(14) ţinând seama ca centrele comune de cercetare (JRC) vor implementa acţiuni directe de cercetare prin activitãţi de sprijin ştiinţifice şi tehnice şi de cercetare cu un caracter institutional, acolo unde deţin o expertiza specialã sau chiar unica şi facilitãţi în cadrul Comunitãţii ori unde au fost mandatate cu activitãţi necesare pentru încadrarea şi implementarea politicilor comunitare şi a sarcinilor decurgând din obligaţiile Comisiei de a respecta tratatul şi care solicita imparţialitatea JRC; ţinând seama ca, în plus, JRC va participa, progresiv într-o abordare competitivã, în contextul consortiilor, pentru desfãşurarea activitãţilor de cercetare şi instruire;
(15) ţinând seama ca raportul anual care trebuie trimis Consiliului, ca urmare a art. 7 din tratat, trebuie, de asemenea, sa fie trimis de cãtre Comisie Parlamentului European; ţinând seama ca, în concordanta cu recomandãrile de a implementa, în spiritul transparenţei şi al unui management eficient şi clar, aranjamentele ar trebui, de asemenea, adoptate pentru examinarea sistematica a stadiului celui de al cincilea program-cadru şi evaluãrii sale;
(16) ţinând seama ca, în scopul de a asigura consistenta între activitãţile de cercetare desfãşurate în cadrul Tratatului Euratom şi acelea desfãşurate în cadrul Tratatului stabilind Comunitatea Europeanã, Decizia referitoare la programul-cadru al Comunitãţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologicã şi activitãţi demonstrative ar trebui adoptatã în acelaşi timp şi pentru aceeaşi perioada ca şi acest program-cadru;
(17) ţinând seama ca Comitetul Ştiinţific şi Tehnic a fost consultat de cãtre Comisie şi a transmis opiniile sale, a decis urmãtoarele:
------------------
*1) JO L 115, 6 mai 1994, p. 31. Decizia asa cum a fost ea amendata prin Decizia nr. 96/253/Euratom (JO L 86, 4 aprilie 1996, p. 7).
*2) JO C 102, 4 aprilie 1996, p.4.

ART. 1
1. Un program-cadru multianual pentru toate activitãţile de cercetare, incluzând activitãţi demonstrative şi activitãţi de instruire în domeniul energiei nucleare, denumit în continuare al cincilea program-cadru, este adoptat aici pentru perioada cuprinsã între 1998 şi 2002.
2. Cel de al cincilea program-cadru trebuie sa acopere domeniul fuziunii termonucleare controlate şi al sistemelor energetice legate de fisiunea nucleara, precum şi pe acela al utilizãrii industriale şi medicale a radiatiei şi surselor naturale de radiaţie.
Aceste domenii trebuie sa cuprindã, în plus fata de aspectele tematice, aspecte orizontale referitoare la cooperarea cu ţãrile terţe şi organizaţiile internaţionale, diseminarea şi exploatarea rezultatelor cercetãrii şi activitãţilor de instruire şi stimularea instruirii şi mobilitatii cercetãrilor din Comunitate.
3. Criteriile pentru selectarea domeniilor precizate în paragraful 2 şi a obiectivelor corespunzãtoare sunt prezentate în anexa nr. I. Ele se aplica pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru.
4. Liniile generale ale domeniilor menţionate mai înainte, obiectivele lor ştiinţifice şi tehnologice şi prioritãţile corespunzãtoare sunt prezentate în anexa nr. II.
5. Activitãţile desfãşurate în cel de al cincilea programcadru trebuie sa fie strâns coordonate, acolo unde este cazul, cu activitãţile din domeniul cercetãrii energetice descrise în cel de al cincilea program-cadru al Comunitãţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologicã şi activitãţi demonstrative (între 1998 şi 2002), cu respectarea integrala a naturii legale independente ale acestor doua programe.
ART. 2
1. a) Volumul financiar de referinta pentru implementarea acestui program-cadru pentru perioada 1998-2002 va fi de 1.260 milioane ecu, din care 788 milioane ecu trebuie sa fie pentru fuziune termonucleara şi 281 milioane ecu trebuie sa fie pentru JRC.
Din acest volum:
- 310 milioane ecu sunt pentru perioada între 1998-1999;
- 950 milioane ecu sunt pentru perioada 2000-2002.
b) Suma de 950 milioane ecu va trebui sa fie prevãzutã pentru a fi confirmatã dacã este în concordanta cu perspectivele financiare în vigoare în perioada dintre 2000 şi 2002. În cazul unei noi perspective financiare în vigoare, aceasta condiţie trebuie îndeplinitã numai dacã:
- perspectiva financiarã indica partea din cheltuieli disponibilã pentru cercetare; şi
- aceasta parte permite o participare a Comunitãţii de 950 milioane ecu în perioada dintre 2000 şi 2002.
c) Dacã imaginea celor 950 milioane ecu nu este în concordanta cu perspectiva financiarã în vigoare în perioada dintre 2000 şi 2002 sau dacã nu exista perspectiva financiarã în vigoare în aceşti ani, Consiliul, actionand în condiţiile art. 7 din tratat, trebuie:
- sa stabileascã un nou volum financiar de referinta;
- sa adapteze sumele prevãzute ca necesare pentru programe de cercetare şi de instruire, la care se referã art. 3, precum şi pentru a asigura concordanta lor cu noua suma de referinta.
În funcţie de deciziile prevãzute la primul şi al doilea alineat, programele de cercetare şi instruire nu trebuie implementate în afarã obligaţiilor prevãzute în primul alineat al celui de-al doilea subparagraf al subparagrafului a).
2. Sumele menţionate la paragraful 1 vor constitui subiectul revizuirii în cazul în care noi state vor deveni membre înainte de terminarea programului-cadru.
ART. 3
1. Cel de al cincilea program-cadru trebuie sa fie implementat prin doua programe de cercetare şi instruire, dintre care unul specific pentru JRC.
Fiecare program de cercetare şi instruire trebuie sa specifice obiectivele sale precise cu privire la liniile obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice prevãzute în anexa nr. II, sa defineascã regulile detaliate pentru implementarea lor, sa fixeze durata lor şi sa ofere mijloacele necesare.
Comisia va stabili şi va publica, pe responsabilitate proprie, un manual detaliat pentru liniile directoare şi procedurile operationale pentru selecţia activitãţilor de cercetare şi instruire.
2. Implementarea celui de al cincilea program-cadru poate conduce, acolo unde este necesar, la programe suplimentare. Poate, de asemenea, sa conducã la încheierea de acorduri cu ţãrile terţe sau organizaţiile internaţionale, în înţelesul art. 101 din tratat.
ART. 4
Regulile detaliate pentru participarea financiarã a Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica la cel de al cincilea program-cadru trebuie sa fie cele specificate în conformitate cu prevederile speciale referitoare la estimarile pentru cercetare şi dezvoltare tehnologicã din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitãţilor Europene, astfel cum sunt menţionate în anexa nr. III la aceasta decizie.
ART. 5
1. Comisia trebuie sa monitorizeze continuu şi sistematic, în fiecare an, cu ajutorul unor experţi calificaţi independenţi, implementarea celui de al cincilea program-cadru şi a programelor sale de cercetare şi instruire, în lumina criteriilor stabilite în anexa nr. I şi în cadrul obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice stabilite în anexa nr. II. Trebuie sa evalueze, în particular, dacã aceste obiective, prioritati şi resurse financiare sunt corespunzãtoare cu noua situaţie. Unde este cazul, Comisia trebuie sa transmitã propuneri de adaptare sau de suplimentare a programului-cadru şi/sau a programelor de cercetare şi instruire, ţinând seama de rezultatele acestei evaluãri.
2. Înainte de trimiterea propunerii ei pentru cel de al saselea program-cadru Comisia trebuie sa realizeze o evaluare externa condusã de experţi independenţi, cu calificare inalta, a implementarii activitãţilor în domeniile de referinta prevãzute la art. 1(2), desfãşurate în timpul celor 5 ani precedand aceasta evaluare, în lumina criteriilor stabilite în anexa nr. I, obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice, stabilite în anexa nr. II, şi implementarii deciziei prin programele de cercetare şi instruire pe care se bazeazã. Comisia trebuie sa comunice concluziile privind aceasta evaluare, împreunã cu comentariile sale, Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social.
3. Experţii independenţi calificaţi, la care se referã paragrafele 1 şi 2, trebuie sa fie aleşi, pe baza expertizei lor şi a aptitudinilor personale, de cãtre Comisie, care trebuie sa ţinã seama, de o maniera echilibrata, de actorii diferiţi ai cercetãrii.
Ca urmare a numirii lor, Comisia trebuie sa facã cunoscutã lista completa a experţilor şi calificarile lor individuale.
4. Comisia trebuie sa informeze în mod regulat Parlamentul European şi Consiliul asupra progresului general al implementarii programului-cadru şi a programelor specifice. În particular, Comisia trebuie sa trimitã un raport Parlamentului European şi Consiliului la începutul fiecãrui an. Raportul trebuie sa acopere, în particular, activitãţile de cercetare şi de instruire desfãşurate în timpul anului precedent şi programul de lucru pentru anul în curs.
ART. 6
La mijlocul perioadei celui de al cincilea program-cadru Comisia trebuie sa analizeze stadiul programului şi sa trimitã Parlamentului European şi Consiliului, pe baza evaluãrii diferitelor programe de cercetare şi instruire, o comunicare însoţitã, dacã este cazul, de o propunere cãtre Consiliu pentru adaptarea acestei decizii.
Bruxelles, 22 decembrie 1998.

Pentru Consiliu,
C. Einem,
preşedinte


ANEXA 1
-------
CRITERIILE

pentru selectarea domeniilor şi a obiectivelor

1. Politica de cercetare a Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica în domeniul energiei nucleare este îndreptatã spre întãrirea bazei ştiinţifice şi tehnologice a industriei civile nucleare a Comunitãţii şi încurajarea ei pentru a deveni mai competitivã la nivel internaţional promovand, în acelaşi timp, toate activitãţile de cercetare şi instruire estimate a fi necesare pentru implementarea politicilor stabilite în Tratatul EAEC. De asemenea, trebuie sa contribuie la promovarea calitãţii vieţii cetãţenilor din Comunitate şi la dezvoltarea durabila a Comunitãţii ca întreg, incluzând şi aspectele ecologice. Implementarea ei este bazatã pe cele doua principii: al excelentei ştiinţifice şi tehnologice şi al relevantei pentru obiectivele mai sus menţionate.
Mai mult, în urmãrirea unei abordari cost-beneficiu dictate de alocarea optima a finanţãrii publice europene şi în concordanta cu principiul subsidiaritãţii, temele din cadrul celui de al cincilea program-cadru şi obiectivele corespunzãtoare vor fi selectate pe baza faptului ca Comunitatea va acţiona numai dacã şi în mãsura în care obiectivele nu pot fi în mod suficient atinse de cãtre statele membre.
2. În aplicarea principiilor precedente programul-cadru va fi definit pe baza unui set comun de criterii, împãrţite în 3 categorii:
- criterii legate de "valoarea adãugatã" a Comunitãţii şi principiul subsidiaritãţii:
● nevoia de a stabili o "masa critica" în termeni umani şi financiari, în particular prin combinarea expertizei complementare şi resurselor disponibile în diferite state membre;
● contribuţia semnificativã la implementarea uneia sau mai multor politici comunitare;
● abordarea problemelor apãrute la nivel comunitar sau a problemelor legate de aspectele de standardizare ori a problemelor privitoare la dezvoltarea în zona europeanã,
astfel încât sa se selecteze numai obiectivele care sunt mai eficiente de urmãrit la nivel comunitar prin mijloacele activitãţilor de cercetare conduse la acest nivel;
- criterii legate de obiective sociale:
● îmbunãtãţirea situaţiei locurilor de munca;
● promovarea calitãţii vieţii şi sãnãtãţii;
● conservarea mediului,
cu scopul de a atinge obiectivele sociale majore ale Euratom, reflectand asteptarile şi preocuparile cetãţenilor sãi;
- criterii legate de dezvoltarea economicã şi perspectivele ştiinţifice şi tehnologice:
● domenii care sunt în dezvoltare şi determina perspective favorabile de creştere;
● domenii în care întreprinderile Comunitãţii pot şi trebuie sa devinã mai competitive;
● domenii în care perspectivele progresului semnificativ din punct de vedere ştiinţific şi tehnologic sunt deschise, oferind posibilitatea pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor pe termen mediu şi lung,
cu scopul de a contribui la armonizarea şi dezvoltarea durabila a Comunitãţii ca un întreg.
3. Aceste criterii vor fi folosite şi suplimentate, unde este necesar, pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru, în scopul de a defini programele de cercetare şi instruire şi de a selecta activitãţile de cercetare, incluzând activitãţile demonstrative şi activitãţile de instruire. Cele 3 categorii de criterii vor fi aplicate simultan şi trebuie sa fie îndeplinite şi chiar se pot extinde în mod diferit de la caz la caz.


ANEXA 2
-------
LINIILE GENERALE
ale obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice ale domeniilor



──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Energia nucleara oferã mai mult de 35% din electricitatea produsã în cadrul Comunitãţii Europene. Ea aduce o contribuţie semnificativã la politicile de diversificare a surselor de energie şi la reducerea în ansamblu a emisiilor de CO(2).
Eforturile de dezvoltare a securitãţii sistemelor de energie nucleara pot întãri, pe termen scurt şi mediu, competitivitatea industriala a Comunitãţii, prin punerea în valoare a avansului tehnologic european. Pe termen lung, tehnologiile cu perspective promitatoare necesita eforturi de cercetare considerabile la nivelul Comunitãţii şi în lume. Minimalizand expunerea radiatiei de la toate sursele, incluzând expunerile medicale şi radiatia naturala, se va îmbunãtãţi calitatea vieţii şi sãnãtãţii şi va ajuta la problemele de mediu cãrora se adreseazã.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


I. Domeniile şi organizarea celui de al cincilea program-cadru
1. Cel de al cincilea program-cadru va acoperi fuziunea nucleara controlatã, fisiunea nucleara, precum şi folosirea industriala şi medicalã a radiatiei şi surselor naturale de radiaţie.
2. Cu privire la aspectele tematice, programul-cadru va fi axat pe:
a) acţiuni-cheie
Acţiunile-cheie vor fi orientate pe probleme şi definite clar, în conformitate cu criteriile, şi vor fi în mod special orientate spre obiectivele fiecãrui program şi cãtre rezultatele dorite, ţinând seama, unde este cazul, de punctele de vedere ale utilizatorilor. Vor avea o clara focalizare europeanã. Acţiunea-cheie este privitã ca un grup de proiecte mari şi mici, de cercetare aplicatã, generica şi, unde este cazul, fundamentalã, orientate direct cãtre o problema sau provocare europeanã, neexcluzand şi aspectele globale.
Activitãţile de cercetare realizate în acest context vor integra întregul spectru de activitãţi şi discipline necesare pentru atingerea obiectivelor plecand de la cercetarea fundamentalã pana la dezvoltare şi demonstratii. Se va acorda atentie şi legãturilor corespunzãtoare cu iniţiative naţionale şi internaţionale (incluzând cadre europene complementare de cercetare şi dezvoltare tehnologicã);
b) activitãţi de cercetare şi dezvoltare tehnologice de natura generica
Aceste activitãţi, care sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor programului, vor fi realizate într-un numãr limitat de domenii neacoperite de acţiunile-cheie. Ele vor fi complementare acţiunilor-cheie. Scopul principal este de a ajuta Comunitatea Europeanã sa menţinã şi sa imbunatateasca capabilitatea sa ştiinţificã şi tehnologicã în acele domenii ale cercetãrii care sa permitã accesul la tehnologii care vor fi folosite pe scara larga;
c) îmbunãtãţirea accesului la infrastructurile de cercetare şi folosirea lor optima
3. Aspectele orizontale cuprind:
- cooperarea ştiinţificã şi tehnologicã cu tari terţe şi cu organizaţii internaţionale; programul (atât cercetare, cat şi activitãţi de instruire) trebuie sa fie deschis participãrii entitatilor din tari terţe, astfel încât sa faciliteze cooperarea efectivã în domenii importante ale cercetãrii, în beneficiul reciproc;
- diseminarea şi optimizarea rezultatelor cercetãrii şi activitãţilor de instruire;
- instruirea şi mobilitatea cercetatorilor. Sinergia între cercetare şi instruire va continua sa fie dezvoltata. Mobilitatea oamenilor de ştiinţa şi tehnologilor va creste şi va fi simplificat accesul la facilitãţile pe scara larga.
4. Activitãţile Centrelor Comune de Cercetare (JRC)
Acţiunile de cercetare directa, care vor fi implementate de JRC, vor cuprinde cercetare şi activitãţi de sprijin ştiinţifice şi tehnice cu caracter institutional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deţine o expertiza specialã sau chiar unica şi facilitãţi în cadrul Comunitãţii ori unde este însãrcinat cu activitãţi necesare pentru încadrarea şi implementarea politicilor comunitare şi sarcinilor ce revin Comisiei conform tratatului care necesita imparţialitatea JRC. JRC va desfasura activitãţi în strânsã cooperare cu comunitatea ştiinţificã şi antreprenoriala din Europa. Vor fi încurajate schimburile între JRC şi universitãţi, institute de cercetare şi industrie.
Alocaţiile puse la dispoziţie JRC constituie o suma maxima. Suplimentar, JRC i se permite sa îşi procure fonduri din alte surse. Acestor alocari li se vor aplica regulile aferente ale managementului JRC.
De asemenea, JRC este implicat progresiv în activitãţi competitive.

II. Obiectivele ştiinţifice şi tehnologice
a) Acţiuni-cheie
1. Acţiuni-cheie: fuziunea termonucleara controlatã
(i) Obiectivul pe termen lung al activitãţilor de fuziune, cuprinzând toate activitãţile de cercetare realizate în statele membre având ca scop utilizarea fuziunii, este crearea în comun a reactoarelor prototip pentru centralele electrice care sa rãspundã nevoilor societãţii: securitate operationala, compatibilitate ecologica, viabilitate economicã.
Strategia propusã pentru atingerea obiectivului pe termen lung include dezvoltarea unui reactor experimental (Pasul urmãtor), urmat de un reactor demonstrativ (DEMO), însoţit de activitãţi fizice şi tehnologice de cercetare-dezvoltare, de asemenea, cu implicarea industriei europene.
În contextul acestei strategii construirea unui reactor experimental este necesarã şi, în lumina progresului actual, pare sa fie fezabila tehnic în urmãtoarea decada. Aceasta trebuie sa aibã loc în cadrul cooperãrii internaţionale, cum ar fi reactorul experimental termonuclear internaţional (ITER).
Scopul acestei acţiuni-cheie este de a dezvolta în viitor bazele necesare pentru o posibila construcţie a unui reactor experimental. Aceasta acţiune-cheie trebuie astfel sa întãreascã gradul de pregãtire al Comunitãţii din punct de vedere ştiinţific, tehnic, financiar şi organizatoric, pentru a decide şi a sprijini construirea unui viitor reactor experimental.
(ii) Pe perioada celui de al cincilea program-cadru, implementarea strategiei va cuprinde:
- activitãţile Pasului urmãtor: activitãţi fizice şi tehnologice de fuziune, necesare în principal asociaţiilor, Joint European Torus (JET) şi industriei europene pentru a dezvolta capacitatea de a construi un reactor experimental şi de a pregati funcţionarea lui; Europa va continua sa participe la activitãţile detaliate de proiectare inginereasca (EDA), incluzând procurarea specificatiilor şi pregãtirea licentierilor pentru ITER cu privire la posibilitatea construirii lui;
- îmbunãtãţiri de concept: activitãţi structurate în domeniul fizicii pentru îmbunãtãţirea conceptelor fundamentale ale aparaturii de fuziune, incluzând perspectiva de pregãtire a Pasului urmãtor şi definitiei conceptuale a DEMO;
- tehnologie pe termen lung: activitãţile tehnologice structurate pe termen lung, care sunt esenţiale pentru a realiza progresul în utilizarea fuziunii, în particular pentru pregãtirea DEMO şi apoi pentru reactorul prototip.
(iii) În contextul acestei strategii va fi investigata contribuţia fuziunii la generarea de energie electrica curata şi sigura în contextul mai larg al studiilor asupra aspectelor socio-economice ale fuziunii.
Va fi adusã la îndeplinire operarea la capacitate maxima a JET, ca instrument principal de la care datele pot fi extrapolate pentru reactorul experimental. Posibila utilizare extinsã a facilitãţilor JET va fi explorata înaintea expirãrii activitãţilor comune. Ele pot fi utilizate pentru acumularea unor noi cunoştinţe pentru Pasul urmãtor.
Ca o parte integrantã a acestei acţiuni-cheie vor fi realizate, de asemenea, urmãtoarele activitãţi: coordonarea, în contextul activitãţii de informare reciprocã cu privire la activitãţile de cercetare civilã ale statelor membre referitoare la limitãri inertiale şi concepte alternative posibile; evaluarea la zi a siguranţei şi aspectelor de siguranta şi mediu; diseminarea rezultatelor şi difuzarea informatiei cãtre public; mobilitatea şi pregãtirea.
2. Acţiune-cheie: fisiunea nucleara
(i) Scopul acestei acţiuni-cheie este de a ajuta asigurarea siguranţei instalaţiilor nucleare ale Europei şi de a îmbunãtãţi competitivitatea industriei Europei; de a asigura protecţia muncitorilor şi a publicului fata de radiatii; de a sprijini aplicarea mãsurilor de securitate internaţionale asupra materialelor nucleare; şi de a ajuta securitatea şi managementul efectiv şi depozitarea finala a reziduurilor radioactive.
(ii) Cercetarea va fi focalizata pe:
- securitatea operationala a instalaţiilor existente:
mãsuri pentru a menţine şi îmbunãtãţi securitatea instalaţiilor existente, incluzând aspecte de securitate referitoare la prelungirea timpului de funcţionare a reactoarelor;
- securitatea ciclului combustibilului:
mãsuri de menţinere şi imbunatatire a securitãţii întregului ciclu, în particular; aspecte tehnologice ale accidentelor grave, strategii şi metode pentru prevenirea şi managementul situaţiilor de accident şi postaccident; o abordare pe baze ştiinţifice a managementului şi depozitarii reziduurilor radioactive, în special a reziduurilor radioactive cu timp lung de viata, şi reducerea lor la minimum, incluzând transformarea izotopilor cu viata lungã în izotopi cu viata scurta, soliditatea tehnica şi operationala a depozitarilor finale, incluzând experimente cu facilitãţi pe scara larga; dezvoltarea celor mai bune practici şi întreţinerea şi actualizarea bazelor de date, incluzând dezafectarea facilitãţilor nucleare;
- securitatea şi eficienta sistemelor viitoare:
studii asupra celor mai avansati şi eficienti combustibili, asupra sistemelor viitoare şi inovative, facilitãţilor şi conceptelor. Aceste studii vor acoperi analize de securitate, impactul asupra omului şi mediului şi cele mai promitatoare abordari din punct de vedere tehnologic, economic şi de competiţie, incluzând mãsuri de siguranta şi aspecte de neproliferare, într-o perspectiva de dezvoltare durabila;
- mãsuri de siguranta a materialelor nucleare:
tehnologii şi metode de securitate a materialelor nucleare, în conformitate cu dezvoltarile recente; schimbãri în ciclul combustibilului, forma crescatoare a stocurilor de materiale fisionabile datoratã dezarmarii nucleare, obligaţii suplimentare reieşite din noile acorduri internaţionale, traficul ilicit al materialelor fisionabile, cooperarea ştiinţificã şi tehnologicã, acolo unde este cazul, cu AIEA de la Viena;
- protecţia la radiaţie:
protecţia la radiaţie specifica instalaţiilor nucleare pentru protecţia muncitorilor şi a publicului, în sprijinul aspectelor operationale şi regulamentare; managementul situaţiilor de urgenta nucleara şi restaurarea mediilor contaminate.
(iii) Cooperarea cu ţãrile din Europa Centrala şi de Est şi cu noile state independente în domeniul fisiunii nucleare va fi focalizata pe cercetarea în scopul de a ajuta aceste tari şi state în îmbunãtãţirea securitãţii reactoarelor lor; managementul reziduurilor; protecţia la radiaţie; pagubele efectelor radiatiei pe termen lung şi controlul materialelor fisionabile.
Participarea acestor tari şi state va fi incurajata prin sprijin financiar corespunzãtor de la Comunitate, unde asemenea participari vor aduce o contribuţie substantiala la scopurile programului şi, astfel, este în interesul Comunitãţii. Unde este cazul, trebuie cautata sinergia cu alte instrumente comunitare relevante.
b) Activitãţi de cercetare şi dezvoltare tehnologicã de natura generica
Eforturile vor fi focalizate asupra cercetãrii necesare pentru a consolida şi creste cunoştinţele şi competenta Europei în:
- protecţie radiologica şi sãnãtate, cu întãrirea înţelegerii şi constientizarii hazardului referitor la radiatia ionizanta şi radioactivitate, în mod special efectele radiatiei cu doza scãzutã, în mod particular asupra oamenilor, inclusiv studii epidemiologice;
- transferul ecologic al radioactivitatii;
- creşterea securitãţii şi eficacitatii folosirii medicale şi industriale a radiatiei şi o mai buna evaluare a expunerii fata de sursele de radiaţie naturala;
- îmbunãtãţiri în dozimetria interna şi externa.
c) Creşterea accesului şi optimizarea folosirii infrastructurilor de cercetare
Prioritatea o constituie folosirea optima, creşterea accesului şi îmbunãtãţirea consistentei infrastructurii de cercetare europeanã (instalaţii mari de cercetare, reţele de instalaţii distribuite, centre infrastructurale de competenta), în mãsura în care nu sunt realizate prin alte activitãţi ale programului-cadru. În final sunt prevãzute mãsuri pentru a sprijini cercetatorii sa obţinã acces transnational la infrastructuri de interes larg pentru Comunitate, ţinând seama de raritatea şi/sau de specializarea acestora.
Mãsurile complementare pot include, dupã caz, sprijin pentru înfiinţarea reţelelor între operatorii de infrastructura şi pentru proiecte de cercetare care permit acces la infrastructuri.


ANEXA 3


REGULI

pentru participarea financiarã a Euratom

Comunitatea Europeanã pentru Energie Atomica va contribui financiar la cercetãri şi activitãţi tehnologice, incluzând activitãţi de demonstratii şi activitãţi de pregãtire, numite în continuare acţiuni indirecte, realizate pentru programele care implementeaza programul-cadru. În plus vor fi realizate cercetãri directe şi activitãţi tehnologice, incluzând activitãţile de demonstratie şi activitãţile de pregãtire, numite în continuare acţiuni directe.

1. Acţiuni indirecte
Acţiunile indirecte vor cuprinde: acţiuni cu împãrţirea costurilor, care vor constitui mecanismul principal pentru implementarea programelor de cercetare şi pregãtire, precum şi bursele de pregãtire, sprijin pentru reţele, acţiuni concertate şi mãsuri de însoţire.
a) Acţiuni cu împãrţirea costurilor
- cercetare şi proiecte tehnologice, proiecte demonstrative, proiecte combinate cercetare/demonstratii:
- proiecte de cercetare şi proiecte tehnologice: proiecte destinate obţinerii de noi cunoştinţe pentru a fi folosite fie pentru dezvoltarea de produse noi, fie pentru îmbunãtãţirea semnificativã a produselor existente, proceselor şi serviciilor existente şi/sau pentru a rãspunde necesitãţilor politicilor Comunitãţii;
- proiecte demonstrative: proiecte destinate sa dovedeascã viabilitatea noilor tehnologii care oferã avantaj economic potenţial, dar care nu pot fi comercializate direct;
- proiecte combinate de cercetare/demonstratii: proiecte atât cu componenta de cercetare, cat şi cu componenta demonstrativa;
- creşterea accesului la infrastructuri de cercetare.
În afarã mãsurilor de sprijin pentru infrastructurile de cercetare, în cadrul altor acţiuni indirecte, va fi acordat sprijin pentru creşterea accesului la infrastructurile de cercetare prin costuri adiţionale pentru cercetatorii Comunitãţii şi pentru punerea la dispoziţie a facilitãţilor.
b) Burse de pregãtire
În contextul pregãtirii şi mobilitatii cercetatorilor (burse "Marie Curie"), vor fi acordate burse conţinând alocaţii care vor include prevederi referitoare la o bunastare socialã corespunzãtoare şi o contribuţie la costurile implicate de acţiunile de mobilitate. Se va acorda, de asemenea, o contribuţie la costurile eligibile ale instituţiei gazda când aceasta îşi are sediul în Comunitate.
c) Sprijin pentru reţele de pregãtire a cercetãrii şi reţele tematice
- reţele de pregãtire a cercetãrii: va fi acordat sprijin prin costuri eligibile adiţionale legate de înfiinţarea şi menţinerea reţelei;
- reţele tematice: reţele ce reunesc împreunã, de exemplu, producãtori, utilizatori, universitãţi, centre de cercetare, organizaţii şi infrastructuri de cercetare în jurul unui obiectiv ştiinţific şi tehnologic, astfel încât sa faciliteze coordonarea activitãţilor şi transferul cunoştinţelor. Va fi acordat sprijin prin costuri eligibile adiţionale pentru coordonarea şi implementarea reţelei.
d) Acţiuni concertate
Acţiunile concertate vor fi destinate sa coordoneze proiecte aflate deja în asteptarea finanţãrii, în scopul de a schimba experienta acumulatã, pentru a extinde eforturile de cercetare ale diferiţilor actori, astfel încât sa se atinga o masa critica, de a disemina rezultate şi de a-i informa pe utilizatori.
e) Mãsuri de însoţire
Mãsurile de însoţire vor contribui la implementarea programelor de cercetare şi pregãtire sau la pregãtirea activitãţilor viitoare, în scopul de a permite acestora sa atinga obiectivele strategice. Se va cauta, de asemenea, sa se pregãteascã sau sa se sprijine alte acţiuni indirecte. Sunt excluse mãsuri dedicate comercializãrii produselor, proceselor sau serviciilor, activitãţilor de marketing şi promovare a vânzãrilor.
Deciziile pentru adoptarea programelor de cercetare şi pregãtire pot detalia acţiunile indirecte descrise mai sus, le pot suplimenta sau le pot supune unor conditionari sau limitãri suplimentare.
Regulile pentru participarea întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor la acţiunile indirecte sunt specificate în Decizia Consiliului 1999/66/Euratom din 22 decembrie 1998 referitoare la regulile pentru participarea întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor în implementarea celui de al cincilea program-cadru al Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica (Euratom) (1998-2002). Diseminarea rezultatelor cercetãrii va fi desfasurata în concordanta cu titlul II cap. 2 al tratatului.
În plus, la acţiunile directe descrise mai jos JRC va concura din ce în ce mai mult pentru fonduri pentru acţiunile indirecte ale programului-cadru.
2. Acţiuni directe
Acţiunile directe implementate de cãtre JRC vor cuprinde activitãţi de cercetare şi sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter institutional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deţine o expertiza specialã sau chiar unica şi facilitãţi în Comunitate sau unde este însãrcinat cu activitãţi necesare pentru formularea şi implementarea politicilor Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica şi sarcinile ce revin Comisiei în cadrul Tratatului european care solicita imparţialitatea JRC. JRC îşi va desfasura activitãţile sale în strânsã cooperare cu comunitatea ştiinţificã şi cu întreprinderile din Europa.
3. Cotele de participare
În deciziile prin care se adopta programe de cercetare şi pregãtire, pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru Euratom, nu pot fi incluse derogãri de la cotele financiare de participare menţionate mai jos, cu excepţia cazurilor cu justificare corespunzãtoare.



─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Activitate Cota participãrii la programul-cadru
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acţiuni indirecte

Proiecte tehnologice şi 50% din costurile eligibile totale*1)
de cercetare
Proiecte demonstrative 35% din costurile eligibile totale*2)
Proiecte combinate de între 35% şi 50% din costurile eligibile
cercetare/demonstratii totale*1) şi *2)
Sprijin pentru acces la maximum 100% din costurile eligibile
infrastructuri de cercetare adiţionale
Burse de pregãtire maximum 100% din costurile eligibile
adiţionale*3)
Reţele de pregãtire în
cercetare maximum 100% din costurile eligibile
adiţionale
Reţele tematice
Acţiuni concertate maximum 100% din costurile eligibile adiţionale
Mãsuri de însoţire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale
Acţiuni directe 100% din costuri

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


-------------
*1) În cazul special al entitatilor legale care nu ţin conturi analitice, costurile suplimentare generate ca rezultat al cercetãrii vor fi finanţate la o cota de 100% .
*2) 35% pentru partea de demonstratie, 50% pentru partea de cercetare.
*3) În cazul unei burse la o instituţie gazda, aceasta va fi în mod normal de aproximativ 50% din costurile eligibile totale.

4. Alte acţiuni

Regulile pentru participarea Comunitãţii Europene pentru Energie Atomica în cadrul întreprinderii comune JET, activitãţile ITER/Pasul urmãtor, contractele de asociere şi în anumite sarcini care pot fi realizate numai de cãtre industrie vor fi specificate în programele de cercetare şi pregãtire corespunzãtoare.
-----------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016