──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Energia nucleara oferã mai mult de 35% din electricitatea produsã în cadrul Comunitãţii Europene. Ea aduce o contribuţie semnificativã la politicile de diversificare a surselor de energie şi la reducerea în ansamblu a emisiilor de CO(2).
Eforturile de dezvoltare a securitãţii sistemelor de energie nucleara pot întãri, pe termen scurt şi mediu, competitivitatea industriala a Comunitãţii, prin punerea în valoare a avansului tehnologic european. Pe termen lung, tehnologiile cu perspective promitatoare necesita eforturi de cercetare considerabile la nivelul Comunitãţii şi în lume. Minimalizand expunerea radiatiei de la toate sursele, incluzând expunerile medicale şi radiatia naturala, se va îmbunãtãţi calitatea vieţii şi sãnãtãţii şi va ajuta la problemele de mediu cãrora se adreseazã.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Domeniile şi organizarea celui de al cincilea program-cadru
1. Cel de al cincilea program-cadru va acoperi fuziunea nucleara controlatã, fisiunea nucleara, precum şi folosirea industriala şi medicalã a radiatiei şi surselor naturale de radiaţie.
2. Cu privire la aspectele tematice, programul-cadru va fi axat pe:
a) acţiuni-cheie
Acţiunile-cheie vor fi orientate pe probleme şi definite clar, în conformitate cu criteriile, şi vor fi în mod special orientate spre obiectivele fiecãrui program şi cãtre rezultatele dorite, ţinând seama, unde este cazul, de punctele de vedere ale utilizatorilor. Vor avea o clara focalizare europeanã. Acţiunea-cheie este privitã ca un grup de proiecte mari şi mici, de cercetare aplicatã, generica şi, unde este cazul, fundamentalã, orientate direct cãtre o problema sau provocare europeanã, neexcluzand şi aspectele globale.
Activitãţile de cercetare realizate în acest context vor integra întregul spectru de activitãţi şi discipline necesare pentru atingerea obiectivelor plecand de la cercetarea fundamentalã pana la dezvoltare şi demonstratii. Se va acorda atentie şi legãturilor corespunzãtoare cu iniţiative naţionale şi internaţionale (incluzând cadre europene complementare de cercetare şi dezvoltare tehnologicã);
b) activitãţi de cercetare şi dezvoltare tehnologice de natura generica
Aceste activitãţi, care sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor programului, vor fi realizate într-un numãr limitat de domenii neacoperite de acţiunile-cheie. Ele vor fi complementare acţiunilor-cheie. Scopul principal este de a ajuta Comunitatea Europeanã sa menţinã şi sa imbunatateasca capabilitatea sa ştiinţificã şi tehnologicã în acele domenii ale cercetãrii care sa permitã accesul la tehnologii care vor fi folosite pe scara larga;
c) îmbunãtãţirea accesului la infrastructurile de cercetare şi folosirea lor optima
3. Aspectele orizontale cuprind:
- cooperarea ştiinţificã şi tehnologicã cu tari terţe şi cu organizaţii internaţionale; programul (atât cercetare, cat şi activitãţi de instruire) trebuie sa fie deschis participãrii entitatilor din tari terţe, astfel încât sa faciliteze cooperarea efectivã în domenii importante ale cercetãrii, în beneficiul reciproc;
- diseminarea şi optimizarea rezultatelor cercetãrii şi activitãţilor de instruire;
- instruirea şi mobilitatea cercetatorilor. Sinergia între cercetare şi instruire va continua sa fie dezvoltata. Mobilitatea oamenilor de ştiinţa şi tehnologilor va creste şi va fi simplificat accesul la facilitãţile pe scara larga.
4. Activitãţile Centrelor Comune de Cercetare (JRC)
Acţiunile de cercetare directa, care vor fi implementate de JRC, vor cuprinde cercetare şi activitãţi de sprijin ştiinţifice şi tehnice cu caracter institutional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deţine o expertiza specialã sau chiar unica şi facilitãţi în cadrul Comunitãţii ori unde este însãrcinat cu activitãţi necesare pentru încadrarea şi implementarea politicilor comunitare şi sarcinilor ce revin Comisiei conform tratatului care necesita imparţialitatea JRC. JRC va desfasura activitãţi în strânsã cooperare cu comunitatea ştiinţificã şi antreprenoriala din Europa. Vor fi încurajate schimburile între JRC şi universitãţi, institute de cercetare şi industrie.
Alocaţiile puse la dispoziţie JRC constituie o suma maxima. Suplimentar, JRC i se permite sa îşi procure fonduri din alte surse. Acestor alocari li se vor aplica regulile aferente ale managementului JRC.
De asemenea, JRC este implicat progresiv în activitãţi competitive.
II. Obiectivele ştiinţifice şi tehnologice
a) Acţiuni-cheie
1. Acţiuni-cheie: fuziunea termonucleara controlatã
(i) Obiectivul pe termen lung al activitãţilor de fuziune, cuprinzând toate activitãţile de cercetare realizate în statele membre având ca scop utilizarea fuziunii, este crearea în comun a reactoarelor prototip pentru centralele electrice care sa rãspundã nevoilor societãţii: securitate operationala, compatibilitate ecologica, viabilitate economicã.
Strategia propusã pentru atingerea obiectivului pe termen lung include dezvoltarea unui reactor experimental (Pasul urmãtor), urmat de un reactor demonstrativ (DEMO), însoţit de activitãţi fizice şi tehnologice de cercetare-dezvoltare, de asemenea, cu implicarea industriei europene.
În contextul acestei strategii construirea unui reactor experimental este necesarã şi, în lumina progresului actual, pare sa fie fezabila tehnic în urmãtoarea decada. Aceasta trebuie sa aibã loc în cadrul cooperãrii internaţionale, cum ar fi reactorul experimental termonuclear internaţional (ITER).
Scopul acestei acţiuni-cheie este de a dezvolta în viitor bazele necesare pentru o posibila construcţie a unui reactor experimental. Aceasta acţiune-cheie trebuie astfel sa întãreascã gradul de pregãtire al Comunitãţii din punct de vedere ştiinţific, tehnic, financiar şi organizatoric, pentru a decide şi a sprijini construirea unui viitor reactor experimental.
(ii) Pe perioada celui de al cincilea program-cadru, implementarea strategiei va cuprinde:
- activitãţile Pasului urmãtor: activitãţi fizice şi tehnologice de fuziune, necesare în principal asociaţiilor, Joint European Torus (JET) şi industriei europene pentru a dezvolta capacitatea de a construi un reactor experimental şi de a pregati funcţionarea lui; Europa va continua sa participe la activitãţile detaliate de proiectare inginereasca (EDA), incluzând procurarea specificatiilor şi pregãtirea licentierilor pentru ITER cu privire la posibilitatea construirii lui;
- îmbunãtãţiri de concept: activitãţi structurate în domeniul fizicii pentru îmbunãtãţirea conceptelor fundamentale ale aparaturii de fuziune, incluzând perspectiva de pregãtire a Pasului urmãtor şi definitiei conceptuale a DEMO;
- tehnologie pe termen lung: activitãţile tehnologice structurate pe termen lung, care sunt esenţiale pentru a realiza progresul în utilizarea fuziunii, în particular pentru pregãtirea DEMO şi apoi pentru reactorul prototip.
(iii) În contextul acestei strategii va fi investigata contribuţia fuziunii la generarea de energie electrica curata şi sigura în contextul mai larg al studiilor asupra aspectelor socio-economice ale fuziunii.
Va fi adusã la îndeplinire operarea la capacitate maxima a JET, ca instrument principal de la care datele pot fi extrapolate pentru reactorul experimental. Posibila utilizare extinsã a facilitãţilor JET va fi explorata înaintea expirãrii activitãţilor comune. Ele pot fi utilizate pentru acumularea unor noi cunoştinţe pentru Pasul urmãtor.
Ca o parte integrantã a acestei acţiuni-cheie vor fi realizate, de asemenea, urmãtoarele activitãţi: coordonarea, în contextul activitãţii de informare reciprocã cu privire la activitãţile de cercetare civilã ale statelor membre referitoare la limitãri inertiale şi concepte alternative posibile; evaluarea la zi a siguranţei şi aspectelor de siguranta şi mediu; diseminarea rezultatelor şi difuzarea informatiei cãtre public; mobilitatea şi pregãtirea.
2. Acţiune-cheie: fisiunea nucleara
(i) Scopul acestei acţiuni-cheie este de a ajuta asigurarea siguranţei instalaţiilor nucleare ale Europei şi de a îmbunãtãţi competitivitatea industriei Europei; de a asigura protecţia muncitorilor şi a publicului fata de radiatii; de a sprijini aplicarea mãsurilor de securitate internaţionale asupra materialelor nucleare; şi de a ajuta securitatea şi managementul efectiv şi depozitarea finala a reziduurilor radioactive.
(ii) Cercetarea va fi focalizata pe:
- securitatea operationala a instalaţiilor existente:
mãsuri pentru a menţine şi îmbunãtãţi securitatea instalaţiilor existente, incluzând aspecte de securitate referitoare la prelungirea timpului de funcţionare a reactoarelor;
- securitatea ciclului combustibilului:
mãsuri de menţinere şi imbunatatire a securitãţii întregului ciclu, în particular; aspecte tehnologice ale accidentelor grave, strategii şi metode pentru prevenirea şi managementul situaţiilor de accident şi postaccident; o abordare pe baze ştiinţifice a managementului şi depozitarii reziduurilor radioactive, în special a reziduurilor radioactive cu timp lung de viata, şi reducerea lor la minimum, incluzând transformarea izotopilor cu viata lungã în izotopi cu viata scurta, soliditatea tehnica şi operationala a depozitarilor finale, incluzând experimente cu facilitãţi pe scara larga; dezvoltarea celor mai bune practici şi întreţinerea şi actualizarea bazelor de date, incluzând dezafectarea facilitãţilor nucleare;
- securitatea şi eficienta sistemelor viitoare:
studii asupra celor mai avansati şi eficienti combustibili, asupra sistemelor viitoare şi inovative, facilitãţilor şi conceptelor. Aceste studii vor acoperi analize de securitate, impactul asupra omului şi mediului şi cele mai promitatoare abordari din punct de vedere tehnologic, economic şi de competiţie, incluzând mãsuri de siguranta şi aspecte de neproliferare, într-o perspectiva de dezvoltare durabila;
- mãsuri de siguranta a materialelor nucleare:
tehnologii şi metode de securitate a materialelor nucleare, în conformitate cu dezvoltarile recente; schimbãri în ciclul combustibilului, forma crescatoare a stocurilor de materiale fisionabile datoratã dezarmarii nucleare, obligaţii suplimentare reieşite din noile acorduri internaţionale, traficul ilicit al materialelor fisionabile, cooperarea ştiinţificã şi tehnologicã, acolo unde este cazul, cu AIEA de la Viena;
- protecţia la radiaţie:
protecţia la radiaţie specifica instalaţiilor nucleare pentru protecţia muncitorilor şi a publicului, în sprijinul aspectelor operationale şi regulamentare; managementul situaţiilor de urgenta nucleara şi restaurarea mediilor contaminate.
(iii) Cooperarea cu ţãrile din Europa Centrala şi de Est şi cu noile state independente în domeniul fisiunii nucleare va fi focalizata pe cercetarea în scopul de a ajuta aceste tari şi state în îmbunãtãţirea securitãţii reactoarelor lor; managementul reziduurilor; protecţia la radiaţie; pagubele efectelor radiatiei pe termen lung şi controlul materialelor fisionabile.
Participarea acestor tari şi state va fi incurajata prin sprijin financiar corespunzãtor de la Comunitate, unde asemenea participari vor aduce o contribuţie substantiala la scopurile programului şi, astfel, este în interesul Comunitãţii. Unde este cazul, trebuie cautata sinergia cu alte instrumente comunitare relevante.
b) Activitãţi de cercetare şi dezvoltare tehnologicã de natura generica
Eforturile vor fi focalizate asupra cercetãrii necesare pentru a consolida şi creste cunoştinţele şi competenta Europei în:
- protecţie radiologica şi sãnãtate, cu întãrirea înţelegerii şi constientizarii hazardului referitor la radiatia ionizanta şi radioactivitate, în mod special efectele radiatiei cu doza scãzutã, în mod particular asupra oamenilor, inclusiv studii epidemiologice;
- transferul ecologic al radioactivitatii;
- creşterea securitãţii şi eficacitatii folosirii medicale şi industriale a radiatiei şi o mai buna evaluare a expunerii fata de sursele de radiaţie naturala;
- îmbunãtãţiri în dozimetria interna şi externa.
c) Creşterea accesului şi optimizarea folosirii infrastructurilor de cercetare
Prioritatea o constituie folosirea optima, creşterea accesului şi îmbunãtãţirea consistentei infrastructurii de cercetare europeanã (instalaţii mari de cercetare, reţele de instalaţii distribuite, centre infrastructurale de competenta), în mãsura în care nu sunt realizate prin alte activitãţi ale programului-cadru. În final sunt prevãzute mãsuri pentru a sprijini cercetatorii sa obţinã acces transnational la infrastructuri de interes larg pentru Comunitate, ţinând seama de raritatea şi/sau de specializarea acestora.
Mãsurile complementare pot include, dupã caz, sprijin pentru înfiinţarea reţelelor între operatorii de infrastructura şi pentru proiecte de cercetare care permit acces la infrastructuri.
ANEXA 3