Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 3 din 13 ianuarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobata cu modificari prin Legea nr. 213/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 2 februarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Transglobal Media" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.379/CV/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi litigii de muncã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate instituie o mãsurã pentru combaterea distribuţiei neautorizate a videogramelor, marcajul holografic reprezentând o garanţie a protecţiei drepturilor de autor. Se apreciazã cã reglementãrile <>Ordonanţei Guvernului nr. 124/2000 dau expresie principiului constituţional privind garantarea dreptului de proprietate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 martie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 2.379/CV/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Transglobal Media" - S.R.L. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea aratã cã prin dispoziţiile <>art. 5 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 213/2002 , care prevãd eliberarea marcajelor holografice contra cost, produsele finite neputând fi comercializate fãrã aceste marcaje, statul, în calitate de emitent al acestora şi de beneficiar al sumelor încasate, încalcã dreptul de proprietate asupra bunurilor în cauzã. Mai mult, sunt înfrânte şi dispoziţiile constituţionale prevãzute de art. 53 alin. (3) din Constituţie, deoarece se creeazã o contribuţie financiarã suplimentarã în sarcina comercianţilor, în condiţiile în care nu se justificã o situaţie excepţionalã.
Se mai aratã cã obligativitatea cumpãrãrii marcajelor holografice la preţuri nedeterminate anterior, ca şi interdicţia revânzãrii acestora, constituie o nesocotire gravã a dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât creeazã un monopol în beneficiul statului care, pe aceastã cale, îşi vinde produsele ca orice alt comerciant, interzicându-i cumpãrãtorului sã le revândã sau sã le înapoieze, solicitând restituirea preţului plãtit.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi litigii de muncã apreciazã cã textele de lege criticate nu înfrâng dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, care prevãd în mod expres posibilitatea legiuitorului de a limita prerogativele acestui drept, fãrã ca în acest mod sã fie adusã o restrângere a dreptului de proprietate asupra videogramelor, în condiţiile în care scopul aplicãrii marcajelor holografice este acela al protejãrii drepturilor de autor şi combaterii pirateriei în domeniul audiovizual. Aceastã împrejurare reprezintã o situaţie excepţionalã, care se încadreazã în dispoziţiile art. 53 alin. (3) din Constituţie şi justificã instituirea unor contribuţii suplimentare.
În concluzie, instanţa apreciazã cã excepţia invocatã este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul aratã cã, în aplicarea principiilor constituţionale prevãzute de art. 41 şi <>art. 135 alin. (6), legiuitorul a stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 mãsuri în vederea combaterii, producerii, distribuirii, reproducerii sau comercializãrii neautorizate a videogramelor pe teritoriul României. Se apreciazã cã protecţia concurenţei loiale, prin protejarea titularilor dreptului de autor sau ai drepturilor conexe împotriva pirateriei, se înscrie pe deplin în "situaţia excepţionalã", prevãzutã de art. 53 alin. (3), pentru care s-a instituit, prin norme la nivel de lege, obligativitatea aplicãrii marcajului holografic pe fiecare exemplar de videogramã ce urmeazã a fi comercializat sau închiriat.
Prin urmare, se considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 213/2002 , este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 5 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea de mãsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 2 septembrie 2000, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 213/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 16 mai 2002. Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 5: "(1) Marcajul holografic se elibereazã contra cost de cãtre Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
(2) Cheltuielile pentru realizarea şi eliberarea marcajelor holografice se finanţeazã din bugetul alocat Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
(3) La preţul de cost al marcajelor holografice se adaugã un procent de 10% din valoarea acestora, care se face venit la Fondul Cultural Naţional.
(4) Sumele încasate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, potrivit alin. (1), se varsã la bugetul de stat, cu excepţia sumelor cuvenite Fondului Cultural Naţional, care se vireazã pânã la data de 15 a lunii urmãtoare celei în care acestea s-au încasat.";
- Art. 7: "(1) Marcajul holografic se va aplica de cãtre persoanele fizice sau juridice menţionate la art. 4 alin. (1) pe fiecare exemplar al videogramei, înainte de a fi comercializatã sau închiriatã.
(2) Revânzarea marcajelor holografice sau aplicarea acestora pe videograme cu alte titluri decât cele pentru care au fost solicitate este interzisã.
(3) În primele 15 zile ale fiecãrui trimestru persoanele prevãzute la art. 4 alin. (1) vor depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor documentele din care sã rezulte numãrul videogramelor pe care au fost aplicate marcaje holografice, tipul suportului acestora, precum şi titlurile operelor audiovizuale fixate pe videograme, conform anexelor la facturile fiscale."
Autoarea excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 41 alin. (1), art. 49, art. 53 alin. (3) şi art. 135 alin. (6) din Constituţia României, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din data de 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare. Dupã republicare, textele constituţionale invocate au numerotarea şi conţinutul urmãtoare:
- Art. 44 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.";
- Art. 56 alin. (3): "Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.";
- Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privatã este inviolabilã, în condiţiile legii organice."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã <>Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 213/2002 , are drept scop stabilirea unor mãsuri în vederea combaterii producerii, distribuirii, reproducerii sau comercializãrii neautorizate a programelor pentru calculator şi a videogramelor pe teritoriul României. Astfel, instituirea obligativitãţii marcajului holografic, ca o condiţie pentru comercializarea videogramelor destinate comercializãrii sau închirierii, are drept finalitate protejarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe împotriva valorificãrii neautorizate. Aşa fiind, reglementarea în cauzã nu contravine, ci, dimpotrivã, dã expresie, într-un domeniu particular, dar de larg interes, principiului constituţional al garantãrii dreptului de proprietate.
Întrucât aceste marcaje au rolul de a legitima comercializarea produselor pe care sunt aplicate, atestând plata taxelor legale, ele nu pot deveni obiect al dreptului de proprietate al plãtitorului, care deci nu poate pretinde prerogativa dispoziţiei în ceea ce le priveşte. Prin urmare, apare evidentã necesitatea interzicerii revânzãrii marcajelor holografice sau aplicarea acestora pe videograme cu alte titluri decât cele pentru care au fost solicitate, recunoaşterea unei asemenea posibilitãţi echivalând cu lipsirea marcajelor de eficienţa practicã pentru care au fost instituite, oferind câmp liber eludãrii dispoziţiilor legale.
Nu existã deci nici o justificare în raport cu care sã se poatã reţine încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi art. 136 alin. (5).
În ceea ce priveşte încãlcarea art. 56 alin. (3) din Constituţie, Curtea constatã cã nu poate fi pusã în discuţie existenţa unei situaţii excepţionale şi nici nu existã vreun temei în raport cu care taxele percepute pentru eliberarea marcajelor holografice sã fie considerate drept "alte prestaţii", în accepţiunea alin. (3) al art. 56 din Constituţie, ceea ce ar fi fost de naturã sã antreneze incidenţa acestuia. În realitate, perceperea taxelor respective pentru obţinerea dreptului de a exercita o activitate comercialã producãtoare de beneficii, cu luarea în considerare şi protejarea interesului general, ca şi a drepturilor şi intereselor legitime ale altor subiecte de drept, dã expresie prevederilor cu caracter principial ale alin. (1) şi (2) ale art. 56 din Constituţie. Aşa fiind, alin. (3) al aceluiaşi articol, invocat ca text de referinţã în susţinerea criticii, având un alt domeniu de aplicare, nu are cum sã fie încãlcat prin dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Transglobal Media" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.379/CV/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi litigii de muncã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 ianuarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
