Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 298 din 23 mai 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 27 iunie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Elena Barbu în Dosarul nr. 7.625/105/2011 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 226D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 260D/2013, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Marilena Pantilie în Dosarul nr. 7.706/105/2011 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale).
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 226D/2013 şi nr. 260D/2013, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 260D/2013 la Dosarul nr. 226D/2013, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 687/2012, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 6 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 7.625/105/2011 de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, şi Încheierea din 2 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 7.706/105/2011 de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale), Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Barbu şi Marilena Pantilie în cauze având ca obiect o contestaţie la decizia de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt neconstituţionale. În acest context, susţin că prevederile de lege criticate sunt retroactive, afectând cuantumul pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, având în vedere că dreptul la pensie s-a născut sub imperiul Legii nr. 567/2004. De asemenea, consideră că actul normativ criticat contravine şi dreptului la un proces echitabil în toate componentele sale, şi anume respectarea principiului securităţii juridice, a egalităţii de arme şi a executării hotărârilor judecătoreşti, aşa cum este consacrat şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Totodată, autorii excepţiei susţin că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), referitoare la condiţiile emiterii şi domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă. În acest context, arată că, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, nu poate fi vorba despre o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, deoarece exista deja o metodologie de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, astfel că nu era necesară o nouă reglementare în acest sens. De asemenea, consideră că prevederile actului normativ criticat aduc atingere dreptului la pensie, drept fundamental, fiind astfel contrare şi art. 115 alin. (6) din Constituţie.
În fine, apreciază că Guvernul nu a motivat urgenţa în cuprinsul ordonanţei criticate, ci a invocat, în mod neconvingător, existenţa unui pretins interes public în revizuirea pensiilor de serviciu.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale) apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă atât jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului, în punctele de vedere transmise referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarele nr. 226D/2013 şi nr. 260D/2013, consideră că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt constituţionale. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin deciziile nr. 215/2012 şi nr. 704/2012.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
În opinia autorilor excepţiei, actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 47 alin. (2) potrivit căruia "cetăţenii au dreptul la pensie", precum şi art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la delegarea legislativă. De asemenea, apreciază că sunt încălcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi norme din Constituţie şi din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauză.
În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 486 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, Decizia nr. 687 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012, Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, sau Decizia nr. 26 din 24 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 7 martie 2013.
Cu acele prilejuri, analizând motivele de neconstituţionalitate extrinsecă invocate, Curtea a constatat că actul normativ criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), întrucât, avându-se în vedere "iminenţa încălcării dreptului la pensie în lipsa unor măsuri adecvate, adoptarea măsurilor în cauză printro ordonanţă de urgenţă a fost modalitatea cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor."
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de autorii excepţiei, prin deciziile citate, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 cuprinde dispoziţii de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor şi modul de calcul al drepturilor de pensie, ţinând cont de specificul situaţiilor categoriilor socioprofesionale în cauză.
Referitor la pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea a reţinut că "dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie". Conformându-se acestor dispoziţii constituţionale, prevederile de lege criticate "afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări".
Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin deciziile mai sus menţionate, Curtea a constatat că actul normativ criticat instituie o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu, conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate şi succesive. Prin urmare, Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010.
Totodată, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi decizia de inadmisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*),
____________
*) A se vedea opinia separată formulată la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Elena Barbu în Dosarul nr. 7.625/105/2011 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi de către Marilena Pantilie în Dosarul nr. 7.706/105/2011 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale).
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale), şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2013.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
