Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 295.940 din 16 august 1949 privind obligatia tuturor cetatenilor de a respecta dispozitiunile decretului pentru circulatia pe drumurile publice, normele stabilite prin deciziunile Ministerului Afacerilor Interne si ordonantele Directiunii Generale a Militiei
EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 57 din 27 august 1949
Noi, ministrul afacerilor interne,
Vazand necesitatea de a stabili normele pentru reglementarea circulaţiei pe drumurile publice, pentru înscrierea şi radierea vehiculelor, precum şi pentru obţinerea carnetului de conducere pentru vehicule;
În temeiul dispoziţiilor Decretului Nr. 296 din 16 Iulie 1949 , pentru circulaţia pe drumurile publice,
Decidem:
TITLUL I
Dispoziţiuni generale
ART. 1
Circulaţia pe drumurile publice de pe întreg teritoriul Republicii Populare Romane este supusã dispoziţiunilor Decretului Nr. 296 din 16 Iulie 1949 şi deciziei de fata.
ART. 2
Circulaţia pe drumurile publice se face numai pe partea dreapta, în direcţia mersului.
ART. 3
Vehiculele şi animalele folosesc partea carosabilã a drumurilor, iar pietonii trotuarele şi în lipsa acestora, potecile sau marginea drumurilor.
ART. 4
Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebue sa aibã un conducãtor, iar animalele un numãr suficent de insotitori, spre a nu constitui o piedeca sau un pericol pentru circulaţie.
ART. 5
Vehiculele de orice fel nu pot circula pe drumurile publice fãrã a fi înscrise, în conformitate cu dispoziţiunile prezentei deciziuni, cu excepţia vehiculelor armatei, carelor şi carutelor taranesti.
ART. 6
Este interzis a conduce sau a incredinta pentru a fi condus, fie un autovehicul, fie un vehicul cu tracţiune animala destinat carausiei publice fãrã autorizaţie de circulaţie, sau a cãrui autorizaţie de circulaţie a fost retrasã, depusa sau suspendatã.
ART. 7
Acela care conduce un vehicul pe cãile publice este obligat a purta asupra sa carnetul de conducere şi autorizaţia de circulaţie.
ART. 8
Acela care conduce un vehicul pe cãile publice este obligat a prezenta la controalele organelor militiei, autorizaţia de circulaţie, carnetul de conducere şi orice alte acte referitoare la vehicul sau la conducãtorul acestuia.
ART. 9
Direcţiunea Generalã a Militiei poate suspenda temporar sau anula carnetul de conducere sau autorizaţia de circulaţie oricãrui proprietar sau conducãtor de vehicul care a comis vreo infracţiune la dispoziţiunile codului penal, decretului asupra circulaţiei, deciziunilor Ministerului Afacerilor Interne şi ordonanţelor Directiunii Generale a Militiei.
ART. 10
Este oprit a pãrãsi, a arunca sau a depune pe drumurile publice, fãrã autorizaţia organelor competente, materiale sau obiecte care ar putea sa constitue o piedeca sau un pericol pentru circulaţie.
ART. 11
Tot ceea ce constituie un obstacol pentru circulaţie trebuie semnalizat ziua printr-o bariera vizibila dela o distanta de cel puţin 100 m şi noaptea printr-o lumina roşie.
ART. 12
Este oprit a pune pe ferestre, balcoane sau orice alte locuri asemãnãtoare, lucruri, care prin cãderea lor pot rani sau murdari pe trecatori.
ART. 13
Oricine deţine cu orice titlu, în localitãţi, un imobil, este obligat sa se îngrijeascã de curãţirea drumului public dupã indicaţiile organelor comunale, pe intreaga porţiune ce margineste imobilul sau.
ART. 14
Comandantul Militiei Capitalei şi comandantii Militiilor Judeţene pot stabili, în cadrul dispoziţiunilor decretului şi deciziunilor Ministerului Afacerilor Interne, asupra circulaţiei pe drumurile publice, în colaborare cu Sfaturile populare, pe cale de ordonanţe, aprobate de Direcţiunea Generalã a Militiei, orice dispoziţiuni de reglementare a circulaţiei locale, pe drumurile publice.
TITLUL II
Vehicule
CAP. 1
Înscrierea şi radierea vehiculelor cu tracţiune mecanicã
ART. 15
Vehiculele cu tracţiune mecanicã de orice fel, se înscriu numai la unitãţile judeţene de militie, care sunt singurele în drept sa elibereze autorizaţii de circulaţie.
ART. 16
Militiile Judeţene elibereazã odatã cu înscrierea vehiculelor o autorizaţie de circulaţie şi atribue un numãr de ordine fata de care nu se poate circula pe drumurile publice.
ART. 17
Proprietarii oricãrui vehicul sunt obligaţi sa anunţe în scris, unitãţii de militie care a eliberat autorizaţia de circulaţie, toate schimbãrile de domiciliu fãcute în acelaş oraş sau în raza judeţului.
ART. 18
Pentru înscrierea în circulaţie a vehiculelor cu tracţiune mecanicã se vor depune în original urmãtoarele acte:
a) Actul legal de proprietate;
b) Procesul-verbal de verificare tehnica;
c) Recipisele de plata taxelor în vigoare în momentul înscrierii.
Prin acte legale de proprietate pentru înscrierea în circulaţie a autovehicului se înţelege oricare din urmãtoarele:
a) Factura în original sau în copia certificatã, însoţitã de documentul vamal pentru autovehiculul importat direct de proprietar;
b) Factura originala sau copia certificatã a facturii, eliberata de reprezentantul fabricei, în care se va mentiona documentul vamal în cazul ca autovehiculul a fost importat de reprezentant;
c) Adresa originala a Ministerului Comerţului Exterior din care sa rezulte ca autovehiculul a fost importat de acest departament şi repartizat sau vândut declarantului;
d) Actul de vînzare-cumpãrare fiscalizat, pentru autovehiculele care au mai fost înscrise în circulaţie, însoţit de actul de radiere, eliberat vânzãtorului de Serviciul de circulaţie unde a fost înscris autovehiculul;
e) Dovada calitãţii de moştenitor, însoţitã de dovada declarãrii autovehiculului la succesiune şi de actul de radiere. Pentru moştenitorii nesezinari se va depune şi procesul-verbal de punere în posesie;
f) Orice alte acte recunoscute de Direcţiunea Generalã a Militiei ca acte legale de proprietate.
ART. 19
Procesul-verbal de verificare tehnica este încheiat de Comisiunea prevãzutã în art. 33 al prezentei deciziuni, cãreia i se va prezenta autovehiculul ce trebuie sa îndeplineascã condiţiunile arãtate în aceasta deciziune.
ART. 20
Autorizaţia de circulaţie se va elibera numai dupã ce proprietarul va prezenta dovada taxelor achitate. Pentru autovehiculele destinate transportului public de persoane sau mãrfuri se va prezenta şi dovada ca autovehiculul a fost asigurat contra urmãrilor de rãspundere civilã la Societatea Comercialã de Stat de Asigurãri (C.A.S).
ART. 21
Autovehiculele Corpului Diplomatic şi Consular se înscriu numai la Direcţiunea Militiei Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei în baza unei adrese a Ministerului Afacerilor Externe.
Se va prezenta totdeodatã şi dovada ca autovehiculul a fost asigurat contra urmãrilor de rãspundere civilã.
Preschimbarea lor se face în fiecare an în cursul lunii Ianuarie, cu îndeplinirea formalitãţilor prevãzute pentru înscriere.
ART. 22
Unitãţile de militie sunt singurele în drept a elibera autorizatatii de circulaţie provizorii, valabile pentru o singura cursa pe o anumitã ruta şi timp de 4 zile dela data emiterii, numai pentru autovehiculele neinregistrate (noi sau radiate) care fie prin strãmutarea de domiciliu a proprietarului, fie prin vânzare sau repartizare, urmeazã a fi înscrise la alta unitate de militie.
ART. 23
Pentru obţinerea autorizaţiei de circulaţie provizorie se va face dovada ca vehiculul este nou sau radiat, precum şi dovada proprietãţii şi a domiciliului.
De asemeni se va prezenta procesul-verbal al Comisiunii tehnice de verificare, constator ca vehiculul poate circula pe drumurile publice.
ART. 24
Firmele sau atelierele care au ca obiect fabricarea, montarea, repararea sau comerţul cu autovehicule pot obţine autorizaţii de circulaţie speciale "de garaj", care se întrebuinţeazã în mod exclusiv pentru proba autovehiculelor destinate vânzãrii sau reparatiunii.
ART. 25
Autorizaţii de circulaţie de garaj se elibereazã numai întreprinderilor care justifica în mod evident necesitatea de a li se atribui un numãr de garaj.
Valabilitatea acestor autorizaţii este limitatã pana la 31 Decemvrie al fiecãrui an şi numai pe o distanta de maximum 30 km de localitatea unde se afla sediul întreprinderii.
Circulaţia acestor autovehicule este permisã numai în zilele lucrãtoare şi orele de program al întreprinderii fixate de Ministerul Muncii, fãrã sa se facã transport de mãrfuri şi persoane.
Direcţiunea Generalã a Militiei poate oricând dispune retragerea temporarã sau definitiva a unei autorizaţii de circulaţie de garaj, fãrã ca sa motiveze hotãrîrea.
În caz de infracţiune la dispoziţiunile legilor interesand economia nationala, a circulaţiei sau la deciziunile şi ordonanţele date pe baza sa, retragerea definitiva a autorizaţiei de circulaţie de garaj este obligatorie.
ART. 26
Radierea se face de cãtre unitatea judeteana de militie la care este înscris autovehiculul numai în urmãtoarele cazuri:
a) Trecerea autovehiculului în patrimoniul altui proprietar;
b) Strãmutarea domiciliului proprietarului în raza altui judeţ;
c) În caz de transformarea autovehiculului;
d) În caz de nefunctionare a autovehiculului.
ART. 27
În caz de radiere prin schimbarea proprietarului, odatã cu cererea de radiere se vor depune urmãtoarele acte:
a) Autorizaţia de circulaţie;
b) Actul de vînzare-cumpãrare fiscalizat, sau un alt act doveditor al transferului de proprietate;
c) Dovada achitãrii taxelor la zi.
ART. 28
În caz de radiere pentru strãmutarea domiciliului odatã cu cererea de radiere se vor depune urmãtoarele acte:
a) Autorizaţia de circulaţie;
b) Dovada achitãrii taxelor legale;
c) Actul legal doveditor de strãmutarea domiciliului.
ART. 29
În cazul când un autovehicul este impropriu de a circula, el poate fi scos din circulaţie definitiv în urma constatãrii Comisiunii tehnice de verificare.
ART. 30
Este interzis oricui dobândind în proprietate un autovehicul sa foloseascã autorizaţia de circulaţie a vechiului proprietar mai mult de 90 zile.
CAP. 2
Verificarea vehiculelor cu tracţiune mecanicã
ART. 31
Pentru a fi admise a circula pe cãile publice, vehiculele nu trebuie sa constituie un pericol sau stanjenire pentru cei care circula cu ele pentru celelalte vehicule sau pentru pietoni şi sa fie menţinute în tot timpul în perfecta stare de funcţionare şi curãţenie.
ART. 32
Toate vehiculele cu tracţiune mecanicã, precum şi vehiculele cu tracţiune animala care fac transporturi publice de cãlãtori şi mãrfuri, ce urmeazã a fi înscrise în circulaţie, vor fi verificate de comisiuni ce vor funcţiona pe lângã unitãţile de militie, iar cele înscrise vor putea fi verificate oridecateori Direcţiunea Generalã a Militiei va gãsi necesar.
ART. 33
Comisiunile de verificare se numesc de Direcţiunea Generalã a Militiei şi se compun dintr-un reprezentant al Militiei, un inginer sau un tehnician specialist în autovehicule şi un reprezentant al Confederatiei Generale a Muncii.
ART. 34
Taxa de verificare este de 500 lei pentru orice vehicul cu tracţiune mecanicã.
ART. 35
Pentru a putea circula pe cãile publice în afarã de celelalte dispoziţiuni cuprinse în decret şi deciziuni, orice vehicul cu tracţiune mecanicã trebue sa fie prevãzut:
a) Cu doua sisteme de franare, independente unul de altul, cu excepţia autovehiculelor care prin construcţia lor sunt prevãzute cu un singur sistem de franare.
Sistemele de franare sa fie manevrate dela locul conducatorului, sa fie eficace şi cu acţiune rapida.
În caz ca vehiculul are mai mult de o remorca, aceasta trebue sa aibã un sistem de franare comandat dela locul conducatorului vehiculului tragator;
b) Cu roti pneumatice, bandaje elastice sau orice alte sisteme echivalente;
c) Cu un sistem de evacuare a gazelor arse în motor printr-un aparat care suprima sgomotul (toba de esapament) şi a cãrui funcţionare conducãtorul sa nu o poatã întrerupe în timpul mersului.
d) Cu un avertizor sontor (clacson) care poate fi auzit dela cel puţin 50 m, dar care sa nu aibã un sunet strident.
Se interzice întrebuinţarea clopotelor (cu excepita tramvaielor şi vehiculelor pompierilor), a sirenelor sau a clacsoanelor cu mai multe tonuri;
e) Cu un stergator mecanic al geamului din fata conducatorului (pare-brise);
f) Cu o oglinda retrovizoare asezata astfel încât conducãtorul sa poatã vedea oricând în urma vehiculului sau.
CAP. 3
Înscrierea şi radierea bicicletelor şi tricicletelor
ART. 36
Înscrierea şi radierea din circulaţie a bicicletelor (cu şi fãrã motor) şi a tricicletelor se face la unitatea de militie din localitatea resedinta a judeţului sau a circumscripţiei de militie în care domiciliazã proprietarul. Pentru Capitala se înscriu şi se radiaza la Direcţiunea Militiei Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei.
CAP. 4
Înscrierea şi radierea vehiculelor cu tracţiune animala
ART. 37
Înscrierea şi radierea din circulaţie a vehiculelor cu tracţiune animala se face la circumscripţia de milite a domiciliului proprietarului. Dacã acesta locueste în comunele urbane resedinta, vehiculele se înscriu la Serviciul Circulaţiei din acea localitate. Pentru Capitala se înscriu la Direcţia Militiei Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei.
ART. 38
Carele şi carutele gospodariilor sãteşti sunt scutite de autorizaţii de circulaţie.
ART. 39
Vehiculele cu tracţiune animala, care au roti cu sina de fier pot merge prin oraş numai la pas.
Vehiculele cu sina de fier mai ingusta de 5 cm, nu pot circula pe strazile asfaltate.
CAP. 5
Numere de ordine
ART. 40
Vehiculele cu tracţiune mecanicã de orice fel, bicicletele şi vehiculele cu tracţiune animala destinate transporturilor publice, când circula pe drumurile publice, trebue sa fie prevãzute cu numere de ordine de forma şi dimensiunile prevãzute în aceasta deciziune.
ART. 41
Numãrul de ordine pentru autovehicule, cu excepţia celui pentru motociclete, se vopseste în ulei cu negru pe fond alb, pe tablite dreptunghiulare înalte de 12 cm.
Cifrele se scriu cu caractere arabe drepte şi literele cu caractere latine de tipar având înãlţimea de 80 mm, lãţimea de 45 mm şi grosimea scrisului de 12 mm.
Cifrele între ele precum şi literele se separa printr-un spaţiu de 12 mm, iar grupul cifrelor de grupul literelor va fi separat printr-un spaţiu de 45 mm.
Cifrele sunt urmate de iniţialã oraşului de resedinta a Militiei Judeţene care a eliberat autorizaţia de circulaţie (conf. anexei Nr. 1).
Literele mici sunt de aceeaşi latime şi grosime ca şi litera mare iniţialã, afarã de înãlţime care este numai de 60 mm.
Vehiculele destinate transportului public de persoane şi mãrfuri vor avea deasupra numãrului de ordine, la mijloc, pe o proeminenta în forma de semicerc a aceleiaşi table, literele Tx.
Tablele cu numãrul de ordine se aseaza în fata la mijloc, în mod vizibil, la cel puţin 35 cm şi cel mult 70 cm deasupra solului, iar înapoi fie la mijloc, fie lângã aripa din stanga, la cel puţin 40 cm şi cel mult 80 cm deasupra solului.
La autocamioane, autobuze, autodube, autocisterne, numerele de ordine se fixeaxa în fata la mijloc în mod vizibil la cel puţin 50 cm şi cel mult 120 cm deasupra solului, iar în partea dinapoi pe caroserie, la mijloc, la cel puţin 70 cm şi cel mult 140 cm deasupra solului.
Ori de cateori vehiculele au ataşate o remorca, aceasta va fi prevãzutã în partea dinapoi cu numãrul de ordine al vehiculului tractor, aşezat la aceeaşi înãlţime.
Numerele de ordine atribuite firmelor care au ca obiect fabricarea, vânzarea sau repararea autovehiculelor se scriu cu roşu pe fond alb, precedate de litera W.
Pentru motociclete şi motorete, numerele de circulaţie urmate de iniţialã oraşului de resedinta se scriu pe tablite dreptunghiulare înalte de 10 cm.
Tablitele se aseaza: una în fata, în lung, peste aripa dinainte (cu numãrul scris pe ambele pãrţi), iar alta în spate perpendicular, lângã sea.
Literele şi cifrele se scriu cu negru pe fond alb, având 60 mm înãlţime, 10 mm grosime şi 35 mm largime.
Literele şi cifrele vor fi separate printr-un spaţiu de 8 mm.
ART. 42
Vehiculele cu tracţiune mecanicã care circula cu certificat internaţional de cãlãtorie, trebue sa fie prevãzute cu urmãtoarele plãci aşezate în fata şi înapoi:
Placa cu numãrul de înmatriculare, de dimensiunile prevãzute în art. 41.
Placa cu initialele Statului unde vehiculul este înmatriculat.
Literele acestei plãci vor fi în dimensiune patrata de 10 cm şi de 15 mm în grosime.
ART. 43
Numerele de ordine atribuite vehiculelor Corpului Diplomatic sau Consular se scriu pe plãci ovale, cu diametrul mare de 26 cm, iar cel mic de 17 cm.
Initialele C.D. sau C.C. separate între ele printr-un spaţiu de 15 mm se scriu în partea de sus a ovalului, cu roşu pe fond alb, cu litere latine de tipar, de urmãtoarele dimensiuni: înãlţimea 55 mm, lãţimea de 35 mm şi grosimea scrisului de 10 mm.
Cifrele se scriu cu caractere arabe drepte cu negru pe fond alb, în partea de jos a cercului, având dimenisunile: înãlţimea 65 mm, lãţimea 35 mm şi grosimea scrisului de 10 mm. Cifrele se separa între ele printr-un spaţiu de 10 mm.
Initialele C.D. sau C.C. se vor separa de cifre printr-un spaţiu de 20 mm.
ART. 44
Bicicletele şi tricicletele trebue sa aibã doua numere aşezate ca la motociclete, cu dimensiunile pe jumãtatea celor dela autovehicule, prevãzute în art. 41.
ART. 45
Vehiculele cu tracţiune animala destinate carausiei publice vor fi prevãzute cu numere de ordine, cu dimensiunile prevãzute în art. 41, care se aseaza în fata, în partea stinga pe scaunul conducatorului, la loc cat mai vizibil, iar înapoi la mijloc la loc vizibil pe caroserie la cel puţin 80 cm şi cel mult 120 cm deasupra solului.
Pentru trasurile de piata numerele de ordine se scriu cu litere şi cifre de coloare roşie, pe geamurile ambelor felinare laterale, iar pe partea din spate a vehiculului, cu alb.
Literele şi cifrele sunt de dimensiunile celor prevãzute pentru motociclete.
CAP. 6
Lumini
ART. 46
Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebue sa fie prevãzute pe timpul nopţii cu lumini.
ART. 47
Autovehiculele vor avea urmãtoarele lumini:
În fata, doua faruri cu câte doua faze, o faza mare care sa lumineze în jos pe o distanta de minimum 100 m şi o faza mica, care sa lumineze de asemenea în jos pe o distanta de maximum 30 m, aşezate în dreapta şi în stanga. Motocicletele vor avea un singur far cu aceleaşi doua faze.
În spate, o lumina alba care sa lumineze numãrul de ordine, astfel ca acesta sa fie vizibil dela cel puţin 50 m, şi o lumina roşie care sa arda în mod permanent.
ART. 48
Autovehiculele care nu au instalaţii de lumina în buna stare de funcţionare, nu pot circula nici în timpul zilei.
ART. 49
Bicicletele trebue sa fie prevãzute în timpul nopţii cu un far cu lumina alba în fata şi în spate cu un "ochi de pisica".
ART. 50
Trasurile, cupeurile, docarele, trebue sa aibã în fata doua lumini în ambele pãrţi, care sa lumineze înainte şi lateral şi care odatã cu cãderea nopţii vor fi aprinse.
ART. 51
Carutele, carele şi camioanele cu tracţiune animala vor fi prevãzute la cãderea nopţii pe partea stanga, cu un felinar aprins, aşezat astfel ca sa nu fie acoperit de incarcatura din vehicul şi sa fie vizibil din ambele sensuri.
ART. 52
Autovehiculele cu remorca sa aibã pe cabina vehiculului tractor un semn distinctiv în forma de triunghiu, echilateral, cu baza în jos, de coloare portocalie, care va fi luminat permanent în timpul nopţii.
Vehiculul remorcat trebue sa fie prevãzut în spate cu aceleaşi lumini ca şi vehiculul tractor şi în plus sus la mijloc triunghiul de coloare portocalie.
ART. 53
Grupul de animale care circula noaptea, pe drumurile publice, trebue semnalat de cãtre insotitorii lui printr-un felinar aprins în fata şi altul în spate.
CAP. 7
Dispoziţiuni speciale
ART. 54
Se poate elibera duplicat al autorizaţiei de circulaţie pentru autovehicule, numai în cazul când se dovedeşte, în urma unei anchete, ca originalul nu mai este în posesia proprietarului din urmãtoarele cauze:
a) Furt;
b) Incendiu;
c) Pierderi sau distrugeri datorite unor împrejurãri cu totul excepţionale.
TITLUL III
CAP. 1
Pregãtirea conducãtorilor de autovehicule
ART. 55
Vehiculele cu tracţiune mecanicã pot fi conduse numai de acele persoane care poseda un carnet de conducere eliberat de organele militiei judeţene competente, în urma unui examen.
ART. 56
Pregãtirea conducãtorilor de vehicule cu tracţiune mecanicã se face în şcoli, conform Decretului Nr. 243 din 25 Noemvrie 1948 , pentru organizarea şi funcţionarea învãţãmîntului profesional.
ART. 57
Pregãtirea conducãtorilor de tramvaie (vatmanii) se face în şcolile din cadrul întreprinderii, dupã un program care va cuprinde şi cursuri asupra regulilor de circulaţie. Cursurile asupra regulilor de circulaţie se vor face dupã programa analitica stabilitã de Direcţiunea Militei Circulaţiei din Direcţiunea Generalã a Militiei.
Din comisia de examinare va face parte un delegat al Directiunei Militiei Circulaţiei din Direcţiunea Generalã a Militiei, iar pentru Capitala şi un delegat al Direcţiei Militiei Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei.
CAP. 2
Obţinerea carnetului de conducere
ART. 58
Carnetele de conducatori pentru automobile, motociclete şi motorete se obţin numai prin examene şi sunt de trei grade:
a) De gradul I, pentru conducerea motocicletelor şi motoretelor;
b) De gradul II, pentru conducerea turismelor (amator);
c) De gradul III, pentru conducerea tuturor autovehiculelor cu excepţia motocicletei şi motoretei (profesionist).
Este interzis oricãrui (conducãtor) posesor de carnet sa conducã alte vehicule decât acelea la care îi da dreptul gradul carnetului sau.
ART. 59
Carnetele de conducere pentru conducãtorii de vehicule cu tracţiune animala, destinate carausiei publice, se obţin în aceleaşi condiţiuni ca şi carnetele de conducere auto, cu excepţia certificatului de absolvire şi a examenului, care se tine numai în fata şefului Serviciului Circulaţiei şi Bir. Conducatori, asupra normelor de circulaţie pentru acei care domiciliazã în raza oraşului resedinta de judeţ sau în fata comandantului circumscripţiei de militie pentru acei care domiciliazã pe teritoriul circumscripţiei de milite (plasa).
Posesorii de carnete de conducere pentru vehicule cu tracţiune animala destinate carausiei publice, sunt obligaţi sa preschimbe carnetele de conducere dacã se muta şi profeseaza pe teritoriul altei unitãţi de militie.
ART. 60
Conducãtorii de biciclete şi triciclete pot circula pe cãile publice fãrã carnet de conducere numai pe baza unei autorizatiuni de circulaţie pentru biciclete sau triciclete.
ART. 61
Examenele pentru conducãtorii auto se ţin în centrele şi la datele fixate de Direcţiunea Militiei Circulaţiei din Direcţiunea Generalã a Militiei.
ART. 62
Au dreptul sa se prezinte la examenul pentru obţinerea carnetului de conducere persoanele care poseda: certificat de absolvire a unei şcoli de calificare profesionalã pentru conducatori auto autorizate, extract de naştere, certificat de absolvire a cel puţin 4 clase primare, certificat de cazier judiciar, certificat medical ca este apt pentru conducere, care va cuprinde rezultatul examenului asupra vederii, auzului, sângelui, inimii, plamanilor şi a reflexelor.
Pe lîngã posesorii de certificate de absolvire se mai pot prezenta la examen: subofiterii, maistrii şi ofiţerii din cadrele active ale armatei, posesori de permise auto eliberate de unitãţile motomecanizate care pot obţine carnete de conducere de gradul I şi II;
Trupa, precum şi subofiterii şi ofiţerii tehnici auto din cadrele active ale armatei, posesori de permise de conducere eliberate de unitãţile motomecanizate, care pot obţine carnete de conducere de toate gradele.
Posesorii de permise de conducere eliberate de Ministerul Apãrãrii Naţionale se pot prezenta la examen pe tot timpul cat se gãsesc sub arme sau în activitate, precum şi în termen de cel mult un an dela data lasarii la vatra sau iesirii din cadrele active ale armatei.
Aceştia vor prezenta permisul de conducere dupã care vor depune copie şi adeverinte eliberate de Ministerul Apãrãrii Naţionale, Biroul circulaţiei.
Posesorii de permise strãine de orice categorie care nu pot obţine decât carnete de conducere de gradul I şi II.
ART. 63
Examenul este public şi se tine în fata unei comsiuni compusa, dupã cum urmeazã:
A. Pentru Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov:
1. Directorul Militiei Circulaţiei din Direcţiunea Generalã a Militie, ca preşedinte.
2. Un inginer specialist în tehnica auto, desemnat de Ministerul Comunicaţiilor.
3. Directorul Militiei Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei.
4. Un delegat al Ministerului Apãrãrii Naţionale.
5. Reprezentantul Confederatiei generale a Muncii.
6. Un secretar desemnat dintre functionarii din Direcţiunea Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei.
B. Pentru restul tarii:
1. Delegatul Directiunii Generale a Militiei, ca preşedinte.
2. Şeful Serviciului Circulaţiei din Militia Judeteana, membru.
3. Un inginer specialist în tehnica auto, desemnat de Ministerul Comunicaţiilor.
4. Un delegat al Ministerului Apãrãrii Naţionale.
5. Delegatul Consiliului Sindical Judeţean local.
6. Un secretar, şeful Biroului Conducatori al Militiei Judeţene.
Comisiunile de examinare se numesc prin decizia Directiunei Generale a Militiei.
Fiecare membru va putea avea şi un supleant.
ART. 64
Candidaţii vor fi supuşi la trei probe şi anume:
a) Practica conducerii autovehiculului;
b) Cunoaşterea nomenclaturii pieselor, a modului de funcţionare a lor, a panelor şi a modului de întreţinere;
c) Cunoaşterea normelor de circulaţie.
Calificativele vor fi "admis" sau "respins".
ART. 65
Comisiunea de examinare va declara reusiti, prin încheiere de proces-verbal, în trei exemplare, pe toţi candidaţii care au obţinut calificarea "admis", menţionând în procesul-verbal şi pe cei respinsi.
Doua exemplare ale procesului-verbal se trimit Directiunii Militiei Circulaţiei din Direcţiunea generalã a Militiei, pentru confirmare.
ART. 66
Candidaţii nereusiti nu vor putea fi admişi la un nou examen decât numai dupã trecerea a 30 zile dela primul examen sau 60 zile dela al doilea examen, dupã care, în caz de nereusita, candidatul este respins definitiv şi nu se va mai putea prezenta la un nou examen decât dupã ce va urma din nou o şcoala de conducatori auto.
Pe certificatele de absolvire a şcolii se va nota de cãtre preşedintele comisiei data fiecãrei respingeri.
Candidaţii respinsi la primul şi al doilea examen nu se pot prezenta la un nou examen decât în fata comisiunei din aceeaşi localitate.
Conducãtorii auto de gradul II şi III pot obţine carnete de conducere şi pentru gradul I, în urma unei probe de conducere motocicleta, în fata comisie de examinare.
ART. 67
Carnetele de conducere auto se elibereazã de unitatea de militie judeteana pe lângã care s-a ţinut examenul.
ART. 68
Carnetele de conducere auto de gradul III, pentru a da dreptul la conducere trebue sa fie vizate de unitatea de militie judeteana în raza cãreia posesorul îşi are domiciliul stabil.
ART. 69
Dreptul de a profesa ca salariaţi la instituţii, întreprinderi de Stat ori particulari îl au numai conducãtorii de gradul III.
ART. 70
Este interzis oricãrui proprietar sau posesor de vehicul cu motor de a angaja un conducãtor cãruia i s-a ridicat dreptul de a conduce sau care nu are carnetul de conducere vizat de Militia Judeteana, pe teritoriul cãreia profeseaza.
CAP. 3
Verificarea conducãtorilor
ART. 71
Conducãtorii auto sunt obligaţi a se prezenta pentru verificare sau recenzare, în fata comisiunilor de verificare oridecateori Direcţiunea Generalã a Militiei va gãsi necesar.
ART. 72
Pentru Municipiul Bucureşti vor funcţiona una sau mai multe comisiuni de verificare având competenta şi pentru întreg judeţul Ilfov.
Activitatea acestor comisiuni va fi coordonata de o comisiune de control şi supraveghere.
ART. 73
Comisiunile de verificare se compun din:
1. Delegatul Directiunii Generale a Militiei, preşedinte.
2. Şeful Serv. circulaţiei din Milita Judeteana, iar pentru Capitala, delegatul Direcţiei Militiei Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei.
3. Un inginer sau în lipsa, un tehnician specialist auto, desemnat de Direcţiunea Militiei Circulaţiei din Direcţiunea Generalã a Militiei.
4. Un delegat al Confederatiei Generale a Muncii.
5. Un medic.
6. Un secretar-ofiţer sau subofiţer de militie.
Comisiunea de control şi supraveghere va fi compusa din:
1. Directorul Circulaţiei din Direcţiunea Generalã a Militiei sau un delegat al Directiunei Generale a Militiei, preşedinte.
2. Directorul Militiei Circulaţiei din Comandamentul Militiei Capitalei.
3. Un inginer specialist auto desemnat de Direcţiunea Circulaţiei din Direcţiunea Generalã a Militiei.
4. Un delegat al Inspectoratului General Sanitar al Ministerului Afacerilor Interne.
5. Delegatul Confederatiei Generale a Muncii.
Membrii comisiunilor vor fi numiţi sau confirmati prin decizie, de Direcţiunea Generalã a Militiei.
ART. 74
Taxa de verificare va fi fixatã prin decizie ministerialã.
Din aceasta taxa, 5% se va repartiza pentru cheltuieli de imprimate.
ART. 75
Verificarea conducãtorilor auto se va face, din punct de vedere medical, psihotehnic şi al cazierului judiciar şi eventual al însuşirilor profesionale şi al cunoştinţelor de conducere mecanicã şi regulilor de circulaţie.
Examenul medical va fi fãcut de o echipa de trei medici specialişti: 1 medic oculist, 1 medic otolaringolog şi 1 medic internist.
Echipa medicalã va funcţiona la unul din dispensarele Ministerului Sãnãtãţii. Pentru Capitala vor funcţiona echipe medicale corespunzãtoare comisiunilor de verificare.
Examenul medical va consta din:
Analiza sângelui, radioscopia pulmonara şi examenul general medical asupra aparatului respirator, circulator, sistemului nervos, vaz, auz şi a particularitatilor incompatibile pentru exercitarea profesiunii de sofer. Analiza sangelului şi radioscopia pulmonara se vor face în laboratoarele seriologice şi radiologice indicate de Ministerul Sãnãtãţii.
Examenul psihotehnic se va face la instituţiile dotate cu asemenea laboratoare.
Avizul medical şi psihotehnic va fi eliminator pentru cei gasiti cu infirmitãţi care îi fac inapti sa conducã.
ART. 76
Operaţiunea verificãrii va fi anunţatã cu 30 zile înainte de începere, prin radio şi presa, în care timp, conducãtorii profesionisti auto sunt obligaţi sa-şi procure urmãtoarele acte: certificat de cazier judiciar, buletinul de analiza singelui şi buletinul de radioscopie pulmonara.
La data fixatã pentru verificare, conducãtorul auto se va prezenta cu cererea însoţitã de certificatul de cazier pe care le va inmana secretarului comisiunii respective, achitand taxa stabilitã şi primind în schimb o chitanţa şi numãrul de înregistrare al cererii.
Cu aceasta se va prezenta la dispensarul ce i se va indica, unde va depune cele doua buletine de analiza (Wassermann) şi radioscopie pulmonara, supunându-se examenului clinic al echipei medicale.
Comisiunile, pe baza rezultatelor verificãrii, pot hotãrî retragerea carnetelor de conducere soferilor, care:
Suferã de o infirmitate sau boala ce îi fac inapti de a conduce sau conducand ar pune în pericol viata oamenilor sau bunurile ce le sunt încredinţate pentru transport;
Au suferit o condamnatiune definitiva pentru crima sau delicte pedepsite şi cu degradare civicã;
Nu au însuşiri profesionale: cunoştinţe de mecanicã, reguli de circulaţie şi de conducere.
ART. 77
Carnetele de conducere ale celor care nu se vor prezenta în fata comisiunilor, se vor anula de drept.
ART. 78
Dupã verificare sau recenzare, carnetele de conducere vor fi preschimbate.
Eliberarea noilor carnete de conducere se va face numai acelor care prin procesul-verbal de verificare, au fost admişi.
CAP. 4
Dispoziţiuni speciale
ART. 79
Duplicate de pe carnetele de conducere se vor elibera numai dacã se dovedeşte în urma unei anchete ca originalul nu se mai gãseşte în posesia conducatorului din urmãtoarele cauze:
a) Furt;
b) Incendiu;
c) Pierderi sau distrugeri datorite unor împrejurãri cu totul excepţionale.
TITLUL IV
Reguli de circulaţie
CAP. 1
Dispoziţiuni comune
ART. 80
Nimeni nu are dreptul sa indemne sau sa sileasca pe un conducãtor de vehicul sa calce regulile de circulaţie.
ART. 81
Conducãtorul unui vehicul de orice fel este obligat a opri şi a da concursul oridecateori va trece pe lângã locul unui accident.
ART. 82
Conducãtorul unui vehicul de orice fel este obligat atunci când pe drum este apa sau noroi sa conducã în asa fel, încât sa nu stropeasca pietonii şi clãdirile.
ART. 83
Conducãtorul unui vehicul de orice fel nu poate depãşi un alt vehicul, atunci când aude semnalul pompierilor sau salvãrii.
ART. 84
Este interzisã întrebuinţarea avertizoarelor nereglementare, manevrarea sgomotoasa a motorului, precum şi circularea fãrã toba de esapament şi oglinda retrovizoare.
ART. 85
Conducãtorul unui vehicul care iese în drumul public dintr-o curte, gang sau garaj, este obligat sa se asigure ca poate intra fãrã pericol de a lovi sau a impiedeca un alt vehicul, indiferent din ce sens ar veni.
ART. 86
În timpul mersului, conducãtorul oricãrui vehicul cu tracţiune mecanicã este obligat sa pãstreze o distanta de cel puţin 5 metri de vehiculul din fata.
CAP. 2
Încãrcarea vehiculelor
ART. 87
Este interzis a incarca orice fel de vehicul peste numãrul locurilor de care dispune prin capacitatea şi construcţia lui.
ART. 88
Este interzis a cãlãtori în picioare în orice fel de vehicul ce circula pe drumurile publice cu excepţia tramvaielor, autobuzelor, troleybuzelor, destinate transportului public de persoane în localitãţile urbane.
În afarã localitãţilor urbane, autobuzele destinate transportului public de persoane, pot transporta şi cãlãtori în picioare peste numãrul locurilor, pe scaune prinse de dusumea, în felul urmãtor:
4 persoane în picioare la 16 locuri pe scaune;
5 persoane în picioare la 18 locuri pe scaune;
7 persoane în picioare la 21 locuri pe scaune;
10 persoane în picioare la 30 locuri pe scaune;
12 persoane în picioare la 36 locuri pe scaune;
14 persoane în picioare la 40 locuri pe scaune.
ART. 89
Autocamioanele care fac ocazional transporturi de persoane, trebue sa fie prevãzute cu bãnci, cu cel puţin 15 cm mai scunde decât pereţii laterali, sa aibã pereţii laterali (obloanele) bine fixati şi sa nu încarce mai multe persoane decât numãrul locurilor stabilite dupã tonaj, astfel:
500 kg = 6 persoane sau 8 copii;
700 kg = 10 persoane sau 12 copii;
1.500 kg = 16 persoane sau 20 copii;
3.000 kg = 24 persoane sau 30 copii;
4.000-5.000 kg = 32 persoane sau 40 copii;
6.000-7.000 kg = 40 persoane sau 50 copii;
8.000 kg = 46 persoane sau 60 copii.
ART. 90
Se interzice transportul persoanelor în vehicule platforma sau remorci platforma.
ART. 91
Autobuzele destinate transportului public de persoane trebue sa aibã scris vizibil pe usa cabinei conducatorului viteza maxima permisã şi numãrul locurilor stabilite pe scaune prinse de dusumea şi în picioare.
ART. 92
Toate autocamioanele trebue sa aibã scris viteza maxima permisã şi tonajul pe usa cabinei conducatorului;
Viteza maxima permisã, numãrul locurilor stabilite pe scaune şi în picioare, cat şi tonajul se va scrie cu vopsea alba, cu litere latine de tipar şi cifre arabe drepte.
Dimensiunile literelor şi cifrelor vor fi de 30 mm înãlţimea, 20 mm lãţimea şi 6 mm grosimea scrisului.
Dimenisunile literelor mari vor fi aceleaşi afarã de înãlţimea care va fi de 45 mm.
Literele între ele cat şi cifrele vor fi separate printr-un spaţiu de 6 mm.
Literele se vor separa de cifre printr-un spaţiu de 20 mm.
Exemplu pentru autobuze:
Viteza maxima 50 km;
Locuri pe scaune 21;
Locuri în picioare 7.
Exemplu pentru autocamioane:
Viteza maxima 50 km.
Tonaj 5.000 kg.
ART. 93
Conducãtorul oricãrui vehicul trebue sa ia mãsuri ca incarcatura sa fie aranjata în asa fel încât sa nu producã stricãciuni drumului public, sgomot sau praf.
ART. 94
Este interzis a cãlãtori agatat sau sprijinit în afarã caroseriei vehicului.
ART. 95
Este interzis transportul persoanelor în vehicule încãrcate cu materii explozibile sau inflamabile ce prin natura sau volumul lor ar constitui un pericol pentru cãlãtori.
ART. 96
Transportul materiilor vãtãmãtoare sãnãtãţii sau urit mirositoare nu se poate face decât în vehicule complet închise şi numai în cursul nopţii.
ART. 97
Vehiculele care transporta materii pulverizante ori rau mirositoare, trebue sa fie invelite sau complect închise.
ART. 98
Incarcaturile de crengi, pae sau fan, trebue sa fie aranjate astfel încât pe partea stanga sa nu depãşeascã mai mult de 0,50 m din planul rotilor.
ART. 99
Vehiculul nu poate trage mai mult de doua remorci.
Atasul motocicletei va fi întotdeauna montat în partea dreapta a acesteia.
ART. 100
Vehiculele încãrcate nu pot depãşi în largime 2,50 m, în latime 4 metri, iar în lungime sa permitã luarea virajelor, fãrã sa impiedece circulaţia, oricare ar fi incarcatura şi accesoriilor lor fixe sau mobile. Fac excepţie dela aceasta regula maşinile agricole, cele de salubritate publica şi vehiculele de transport ale armatei.
CAP. 3
Viteza
ART. 101
În localitãţi, viteza maxima pentru autovehicule este de 40 km pe ora, cu excepţia vehiculelor care fac transporturi de mãrfuri şi persoane în comun şi a celor cu remorca care nu pot depãşi viteza de 30 km pe ora.
ART. 102
Viteza permisã autovehiculelor în afarã localitãţilor este de 60 km pe ora, cu excepţia autovehiculelor care fac transporturi de mãrfuri sau cãlãtori în comun, care nu pot depãşi viteza de 50 km pe ora şi a vehiculelor cu remorca ce nu pot depãşi viteza de 40 km pe ora.
ART. 103
Viteza permisã vehiculelor cu tracţiune animala este trapul.
ART. 104
Viteza permisã pentru biciclete este de 15 km pe ora.
ART. 105
Ciclistii sunt obligaţi în locurile aglomerate sa descalece.
ART. 106
Viteza se micşoreazã obligatoriu la incruciseri sau bifurcari de drumuri, treceri de nivel, pe poduri şi viaducte, la curbe, varfuri de deal, la trecerea pe lângã grupuri de ciclisti, de pietoni, cirezi sau turme, precum şi atunci când drumul este alunecos din cauza ploii, zapezii sau inghetului sau când are gropi.
De asemeni, se va micşora viteza în apropierea şcolilor, azilelor de bãtrâni sau orbi şi spitalelor.
În general, conducãtorul oricãrui vehicul trebue sa rãmânã în permanenta stãpân al vitezei sale şi trebue sa micşoreze viteza sau chiar sa opreascã în toate cazurile în care împrejurãrile îl obliga în special atunci cînd vizibilitatea nu este asigurata în cele mai bune condiţiuni.
ART. 107
Conducãtorul oricãrui vehicul cu tracţiune mecanicã este obligat sa micşoreze viteza sau sa opreascã când vede ca apropierea vehiculului produce spaima animalelor de tracţiune sau calarie.
CAP. 4
Intaietate de trecere
ART. 108
În localitãţi, la intersectii şi bifurcari de drumuri, intaietatea de trecere o are vehiculul care vine din dreapta.
În afarã localitãţilor, intaietatea de trecere o are vehiculul care merge pe drumul mai important.
ART. 109
Drumurile publice în ordinea importantei lor sunt naţionale, judeţene, comunale şi de care.
ART. 110
Vehiculele pompierilor, ale salvãrii, precum şi tramvaiele au intodeauna intaietate de trecere.
CAP. 5
Ocoliri şi intoarceri
ART. 111
Conducãtorul care pãrãseşte un drum pentru a intra pe un alt drum este obligat:
Sa micşoreze viteza;
Sa se asigure ca poate face aceasta fãrã a constitui o primejdie sau piedica pentru alte vehicule;
Sa arate direcţia pe care vrea sa o urmeze, prin avertizorul luminos şi în lipsa acestuia cu bratul;
Sa apropie vehiculul înainte de a vira cat mai mult de partea dreapta a drumului, dacã vireazã spre dreapta şi sa ocoleasca cat mai mult dacã vireazã spre stanga.
ART. 112
Mersul înapoi al vehicului este interzis:
Cu viteza mai mare de 3 km pe ora;
Pe un parcurs mai mare de 20 m;
Cãtre intersectii sau bifurcari la distanta mai mica de 30 m.
În curbe.
ART. 113
Conducãtorul unui vehicul pentru a putea întoarce pe un drum public, este obligat sa se asigure ca din fata nu vine şi din spate nu este depãşit de niciun vehicul.
ART. 114
Intoarcerile sunt interzise:
La cotituri;
În apropierea varfurilor de panta;
Pe poduri şi viaducte;
Pe treceri de nivel;
În general în locurile fãrã vizibilitate.
CAP. 6
Depasiri
ART. 115
Vehiculele se depãşesc numai pe partea stanga cu excepţia tramvaielor care se depãşesc pe partea dreapta.
Tramvaiele în mers pot fi depasite şi pe stanga atunci cînd strada este cu sens unic sau când între sina din dreapta şi marginea trotoarului nu este loc pentru trecerea vehiculului.
Tramvaiele nu pot fi depasite când sunt oprite în statie decât dacã exista refugiu pentru pietoni şi atunci numai pe partea dreapta şi cu viteza redusã.
ART. 116
Depãşirea vehiculelor se face dupã ce conducãtorul s-a asigurat ca drumul este liber, ţinându-se seama de urmãtoarele norme:
Se va semnaliza intenţiunea de a depãşi atât vehiculelor ce vin din urma cat şi celui ce urmeazã a fi depãşit;
Se va pãstra în timpul depãşirii o distanta suficienta de vehiculul ce se depãşeşte, asigurând securitatea circulaţiei;
Se va reintra pe partea dreapta a drumului, dupã ce se va asigura ca o poate face fãrã pericol pentru vehicolul depãşit;
Nu va micşora viteza cu care a depãşit.
ART. 117
Conducãtorul vehiculului ce este depãşit este obligat sa nu mãreascã viteza şi sa se apropie cat mai mult de marginea drumului.
ART. 118
Depãşirea este interzisã:
La intersectii de drumuri şi bifurcatii;
În pieţe;
La cotituri;
În apropierea varfurilor de panta;
Pe poduri şi viaducte;
La treceri de nivel.
ART. 119
Nu este permisã depãşirea unui vehicul indiferent de natura lui, atunci când acesta depãşeşte un alt vehicul (triplare).
CAP. 7
Semnalizari
ART. 120
Conducãtorul de vehicule este obligat sa semnalizeze cu claxonul, cu luminile sau cu aratatoarele laterale luminoase şi în lipsa acestora cu bratul oridecateori este nevoie pentru a fi cunoscutã intenţiunea sa.
ART. 121
Semnalizarea cu claxonul este obligatorie:
La intersectii sau bifurcari de drumuri;
La cotituri;
La varfuri de panta;
La depasiri;
În locurile aglomerate sau cu vizibilitatea limitatã, oridecateori este nevoie pentru prevenirea unui pericol.
ART. 122
Semnalizarea în timpul nopţii se va face cu luminile, schimbandu-se de câteva ori faza mica cu faza mare.
ART. 123
Semnalizarea cu aratatoarele laterale luminoase şi în lipsa acestora cu bratele este obligatorie:
La depasiri;
La ocoliri la dreapta sau la stinga, la opriri şi oridecateori se micşoreazã viteza sau se manevreaza vehiculul înapoi.
ART. 124
Autovehiculele pompierilor folosesc pentru semnalizare clopotul.
ART. 125
Vehiculele de salvare vor avea deasupra cabinei conducatorului în coltul din dreapta un fanion alb sau o cruce roşie, iar noaptea câte o lumina albastra, una în fata deasupra cabinei conducatorului la mijloc şi alta în spate deasupra vehiculului.
ART. 126
Conducãtorilor de tramvaie le este ingaduita semnalizarea cu clopotul numai în cazuri de stricta necesitate.
ART. 127
Este interzisã semnalizarea abuzivã ori cu alt scop decât a face cunoscutã intenţiunea conducatorului de vehicule.
CAP. 8
Folosirea luminilor
ART. 128
Autovehiculele care circula pe drumurile publice folosesc luminile în felul urmãtor:
În localitãţi se va circula dupã cãderea nopţii numai cu faza mica, care trebue sa lumineze în jos la distanta de maximum 30 metri.
Faza mare care de asemeni trebue sa lumineze în jos dar pe o distanta de minimum 100 metri, se foloseşte în afarã de localitãţi în mod obligatoriu în tot timpul mersului, iar în localitãţi numai pentru a semnaliza la incrucisari şi depasiri.
ART. 129
Întrebuinţarea fazei mari este interzisã oridecateori din fata apare un alt vehicul.
Farurile care pot produce prin puterea luminilor orbirea celor ce folosesc cãile publice, trebue sa fie prevãzute cu un dispozitiv, astfel încât lumina lor sa poatã fi micşoratã prin comanda dela locul conducatorului în asa fel încât drumul sa rãmânã luminat pe o distanta de 25-30 metri.
În caz de deranjamente la luminile autovehiculului, conducãtorul este obligat a asigura funcţionarea farului din partea stanga a acestuia.
ART. 130
Orice vehicul care la cãderea nopţii stationeaza pe un drum public, trebue sa fie semnalizat prin lumini albe în fata şi o lumina roşie în spate în partea stanga.
ART. 131
Orice vehicul cu tracţiune animala, care stationeaza la cãderea nopţii pe un drum public, trebue sa fie semnalizat printr-un felinar aprins, aşezat în partea stanga şi vizibil din ambele sensuri.
CAP. 9
Table indicatoare
ART. 132
Conducãtorii de vehicule, insotitorii de animale şi pietonii sunt obligaţi sa observe şi sa respecte semnele de circulaţie de pe tablele indicatoare stabilite de autoritãţile competente.
ART. 133
Tablele indicatoare sunt de doua feluri:
De indicaţie în forma de triunghiu echilateral cu latura de 70 cm, aşezat cu varful în sus, care se împart în table de pericol cu chenar roşu lat de 3 cm şi de simpla indicaţie cu chenar albastru, lat tot de 3 cm.
De dispoziţiune, în forma de cerc cu diametrul de 50 cm, care se împart în table de interzicere cu chenar roşu lat de 10 cm şi de obligaţiune cu chenar albastru lat tot de 10 cm.
Imaginile de pe tablele indicatoare sunt fãcute din coloare neagra pe fond alb şi au semnificatia arãtatã în anexa Nr. 2 a prezentei deciziuni.
Tablele indicatoare se aseaza pe marginea drumurilor, pe partea dreapta în direcţia mersului, pe stâlpi înalţi de 2 metri.
Tablele de pericol şi simpla indicaţie se aseaza la 150-250 metri distanta de locul periculos ori indicat.
Tabelele de dispoziţiune (interzicere şi obligaţiune) se aseaza chiar pe locul unde opereazã interzicerea sau obligaţiunea.
Semnul care indica stationarea interzisã îşi întinde zona de acţiune, 50 metri într-o parte şi alta a semnului, de locul unde este aşezat.
Semnul pentru limitarea vitezei îşi întinde zona de acţiune, un km dela locul unde este aşezat în afarã localitãţilor, iar în localitãţi, dela locul unde este aşezat şi pana la prima intersectie.
Semnul care indica locurile de parcare îşi întinde zona de acţiune pe intreaga porţiune de teren, dar în niciun caz mai mult de 30 de metri într-o parte şi alta a semnului de parcare.
CAP. 10
Oprirea şi stationarea
ART. 134
Oprirea şi stationarea vehiculelor se face numai pe partea dreapta cat mai aproape de marginea drumului în direcţia mersului.
ART. 135
Pãrãsirea vehicului este permisã numai în timpul stationarii atunci când conducãtorul a luat mãsurile necesare pentru a nu impedeca circulaţia şi a evita accidentele.
ART. 136
Vehiculele cu tracţiune animala nu pot fi pãrãsite pe timpul opririi sau stationarii de conducãtorii ori insotitorii lor.
ART. 137
Este interzisã oprirea şi stationarea alãturatã a doua sau mai multe vehicule, cu excepţia locurilor speciale de parcare.
De asemenea este interzisã oprirea şi stationarea la acelaşi nivel pe ambele laturi ale drumului a doua vehicule de orice fel, chiar dacã sunt aşezate în direcţii de mers opuse.
ART. 138
Oprirea şi stationarea este interzisã în mijlocul drumului la o distanta mai mica de 10 m de incruciseri sau bifurcari de drumuri, pe liniile sau în staţiile de tramvaie ori autobuze, pe trotuar, în varfuri de panta, pe poduri sau viaducte, la treceri de nivel, la cotituri sau oriunde ar constitui o piedica sau un pericol pentru circulaţie.
ART. 139
În fata instalaţiilor şi localurilor publice, precum şi în fata intrãrilor oricãror proprietãţi, este permisã oprirea dar este interzisã stationarea.
ART. 140
Este interzisã a se face vehiculelor pe drumurile publice reparaţiuni care necesita lucrãri de atelier.
ART. 141
Parcarea este permisã numai în locuri stabilite şi marcate prin table indicatoare.
Pe locurile de parcare vehiculele se aseaza unul lângã altul cu partea dinapoi la trotuar sau marginea drumului.
ART. 142
Oprirea pentru urcarea şi coborirea din vehiculele destinate transporturilor publice de persoane în comun, este permisã numai în locurile marcate şi stabilite de autoritãţile de militie.
ART. 143
Este interzis conducãtorilor de turisme taximetre sa aştepte cãlãtorii în alte locuri decât cele fixate de organele de militie.
CAP. 11
Semnale
ART. 144
Conducãtorii de vehicule, insotitorii de animale şi pietonii sunt obligaţi sa respecte semnalele date de organele de militie pentru îndrumarea şi controlul circulaţiei.
ART. 145
Semnalele fãcute cu bratul sunt urmãtoarele:
Bratul drept ridicat vertical insemneaza "atentiune oprire" (vezi figura 1 din anexa 3).
Ambele brate intinse orizontal insemneaza "circulaţie libera" în direcţia arãtatã cu bratele (vezi figura 2 din anexa 3).
ART. 146
Semnalele colorate luminoase care se folosesc pentru reglementarea circulaţiei sunt:
Galben, pentru "atentie"
Roşu, pentru "oprire obligatorie"
Verde, pentru "circulaţie libera"
ART. 147
Un fluerat prelung insemneaza "atentie oprire".
Flueraturi scurte şi repetate insemneaza oprire pentru cei care au cãlcat o regula de circulaţie.
CAP. 12
Dispoziţiuni speciale pentru autobuze, tramvaie, troleybuze şi taximetre
ART. 148
Este interzis cãlãtorilor sa aştepte sosirea autobuzelor, tramvaielor şi troleybuzelor pe partea batuta (carosabilã) a drumurilor.
ART. 149
În punctele de oprire stabilite, autobuzele, tramvaiele şi troleybuzele nu pot rãmâne decât timpul necesar coboririi sau urcarii cãlãtorilor care asteapta în statie.
ART. 150
În interiorul şi în afarã autobuzelor şi troleybuzelor vor fi fixate table, prin care se va arata punctele extreme ale parcursului.
ART. 151
Vehiculele destinate transporturilor publice de persoane vor fi prevãzute în interior cu tablita de 20 cm latime şi 7 cm înãlţime, asezata în mod vizibil pe care va fi scris numãrul vehiculului, numele şi pronumele, precum şi adresa proprietarului.
ART. 152
Tramvaiele, troleybuzele şi autobuzele trebuesc ţinute în stare perfecta de curãţenie avându-se grija ca la capetele de linii sa se facã curãţenie dupã fiecare cursa.
De asemeni taximetrele trebuesc ţinute în perfecta stare de curãţenie.
ART. 153
În timpul mersului, aceste vehicule vor pãstra între ele o distanta de minimum 20 metri.
Odatã cu lasatul serii, interiorul vehiculului trebuie luminat.
Autobuzele şi troleybuzele trebue sa aibã luminile prevãzute de art. 47 al prezentei deciziuni, iar tramvaiele o lumina alba în fata.
ART. 154
Este interzisã circulaţia cu uşile deschise, deschiderea uşilor înainte de oprire, precum şi impiedecarea închiderii uşilor de cãtre cãlãtori.
ART. 155
Dupã fiecare curs, sau în cursul traseului, taxatorii sunt ţinuţi sa vada dacã în interiorul vehiculului se afla vreun lucru pierdut sau uitat de cãlãtori, sa atragã luarea aminte a acestora sau dacã nu o mai pot face, sa remitã aceste lucruri Directiunii, pentru a le depune la militia localã, care, conform legii, le va tine la dispoziţia celor pagubiti.
ART. 156
Personalul de serviciu (soferii, vatmanii şi incasatorii) va fi imbracat în uniforme sau halate curate şi nu are voie sa fumeze sau sa manance, atâta timp cat este în serviciu, nu poate sta de vorba cu cãlãtorii vehiculului decât în legatura cu serviciul sau, sau cu trecatorii de pe drum. El este obligat sa fie cuviincios cu toatã lumea şi sa dea informaţiile cerute de cãlãtori în legatura cu serviciul.
ART. 157
Urcarea şi coborirea conducãtorilor şi cãlãtorilor se face numai pe partea dreapta a vehiculului.
ART. 158
Urcarea cãlãtorilor în tramvaie, troleybuze şi autobuze se face numai pe scarile din urma, iar coborirea numai pe scarile din fata, dacã vehiculul are doua usi.
Pot urca şi pe scara din fata:
a) Femeile gravide;
b) Femeile cu copii mai mici de doi ani;
c) Invalizii cu abonamente speciale;
d) Personalul cãruia Direcţiunea Întreprinderii îi va acorda o viza specialã pe legitimatia de cãlãtorie.
Persoanele arãtate la pct. a, b şi c, au intaietate la ocuparea locurilor de pe scaune.
ART. 159
Sunt interzise cãlãtorilor convorbirile cu personalul ce deserveste vehiculul.
Toţi acei ce vor provoca discutiuni violenţe sau vor aduce insulte la adresa personalului de serviciu, sau celorlalţi cãlãtori, vor fi coboriti şi trimişi pentru cercetãri celei mai apropiate unitãţi de militie.
În caz de refuz sau rezistenta din partea vreunui cãlãtor de a respecta dispoziţiunile din prezenta decizie, personalul de control şi serviciu este împuternicit sa opreascã vehiculul în orice loc şi sa apeleze la cele mai apropiate organe de milite pentru sancţionarea lui.
ART. 160
Este interzis a transporta mãrfuri cu vehicule destinate transportului publicului în comun, cu excepţia bagajelor cãlãtorilor pana la 30 kg.
ART. 161
Este interzis cu desãvîrşire:
a) Transportarea materiilor inflamabile, rau mirositoare, obiecte murdare;
b) Urcarea cu pãsãri, neasezate în coşuri închise sau cu caini.
ART. 162
Este interzis proprietarului, posesorului sau conducatorului unui vehicul destinat transportului public de persoane, cu care s-a transportat o persoana atinsa de o boala contagioasa, sa continue a întrebuinţa vehiculul pentru transportul public de persoane, fãrã sa-l fi desinfectat la Serv. Sanitar.
ART. 163
Cãlãtorii sunt obligaţi a respecta regulele ce se gãsesc afişate în interiorul vehiculului, precum şi orice alte mãsuri ce se iau de cãtre personalul vehiculului în interesul transportului.
CAP. 13
Dispoziţiuni speciale pentru biciclete
ART. 164
Ciclistii sunt obligaţi sa circule pe drumurile speciale pentru biciclete, oridecateori exista un atare drum.
ART. 165
Ciclistii trebue sa circule astfel ca sa nu impedece circulaţia celorlalte vehicule, sau a pietonilor, fiindu-le interzis sa circule mai mult de doi la acelaşi nivel.
ART. 166
Este interzis ciclistilor de a fi remorcati de alt vehicul, de a circula fãrã sa ţinã cel puţin o mana pe ghidon, ridica picioarele de pe pedala şi de a transporta mai multe persoane decât numãrul locurilor prevãzute de fabricant.
Orice bicicleta trebue sa fie prevãzutã cu:
a) O frana eficace;
b) Un avertizor sonor, care sa fie auzit dela o distanta de cel puţin 20 m.
CAP. 14
Dispoziţiuni speciale pentru paza şi transportul animalelor
ART. 167
Animalele şi pasarile nu pot fi lãsate de proprietari sau insotitori libere pe cãile publice sau pe taluzurile drumurilor.
ART. 168
Animalele care circula în grup pe drumurile publice trebue sa fie tot timpul supraveghiate de un numãr îndestulãtor de insotitori, care sunt responsabili în caz ca circulaţia este impiedecata.
Trecerea animalelor în grup prin localitãţile urbane nu este permisã decât pe strazile periferice.
Popasul animalelor în grup pe cãile publice este cu desãvârşire interzis.
CAP. 15
Dispoziţiuni speciale pentru pietoni
ART. 169
Nu este permisã stationarea sau adunarea pietonilor în grupuri, pe trotuare, sau pe cãile publice, dacã impiedeca circulaţia.
Aceasta dispoziţiune nu se aplica în cazul unor adunãri, meetinguri sau demonstratiuni convocate de organizatiuni sau asociaţiuni democratice.
ART. 170
Trecerea pietonilor de pe un trotuar pe altul se face perpendicular.
ART. 171
Traversarea pieţelor se face prin ocolire pe trotuar.
ART. 172
Trecerea în fuga de pe un trotuar pe altul ori traversarea pieţelor este interzisã.
ART. 173
În locurile aglomerate, trecerea de pe un trotuar pe altul se va face numai pe la coltul strazilor, prin locurile marcate cu alb sau arãtate de table indicatoare.
ART. 174
Traversarea la intersectiile unde sunt posturi de circulaţie se face dupã ce vehiculele au oprit la semnalul militianului.
CAP. 16
Dispoziţiuni speciale referitoare la certificatele de cãlãtorie, permisele internaţionale de conducere
ART. 175
Conducãtorul oricãrui vehicul care intra în ţara cu certificat internaţional de cãlãtorie este obligat a face viza acestuia la Comandamentul Militiei Capitalei în termen de 30 zile dela data trecerii frontierii.
De asemeni este obligat a face viza în termen de 30 zile dela prelungirea valabilitãţii certificatului internaţional de cãlãtorie.
Posesorii de permise de conducere internaţionale sunt obligaţi a-şi face viza de intrare în ţara şi de prelungire a valabilitãţii acestora, în termen de 30 zile la Comandamentul Militiei Capitalei.
TITLUL V
Sancţiuni
ART. 176
Acela care va contraveni dispoziţiunilor prevãzute de art. 4, 49, 50, 51, 53, 88, alin. I; art. 105, 148, 159, 173, 163, 170, 171, 174 se pedepseşte cu amenda dela 100-1.000 lei.
ART. 177
Cãlcarea dispoziţiunilor art. 2, 3, 13, 39, 48, 59 alin. II; art. 86, 94, 98, 103, 104, 120, 121, 122, 123, 125, 126, 127, 131, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 149, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 161, 164, 165, 167, 168, 169, 172 se pedepseşte cu amenda dela 200-2.000 lei.
ART. 178
Nerespectara dispoziţiunilor art. 17, 31, 35, 40, 42, 46, 52, 68, 70, 82, 84, 89, 93, 99, 107, 111, 112, 113, 114, 150, 132, 144, 150, 151, 160, 166 se pedepseşte cu amenda dela 300-3.000 lei.
ART. 179
Acela care va comite abaterile prevãzute de la art. 7, 85, 97, 100 se pedepseşte cu amenda dela 400-4.000 lei.
ART. 180
Acela care nu va respecta dispoziţiunile prevãzute de art. 6, 8, 10, 11, 12, 22, 24, 25, 30, 58, alin. II, art. 69, 80, 81, 83, 87, 88 alin. II; art. 89, 90, 91, 92, 95, 96, 101, 102, 106, 108, 110, 115, 116, 117, 118, 119, 128, 129, 162, 175 se pedepseşte cu amenda dela 500-5.000 lei.
ART. 181
Direcţiunea Generalã a Militiei este insarcinata cu aducerea la îndeplinire a dispoziţiunilor prezentei decizii.
p. Ministru,
Marin Jianu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
