Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Filiala Sectorului 5 Bucureşti a Partidului Mişcarea Populară prin preşedinte Diculescu Lucia Alexandra şi Niţu Florinel Valentin, în Dosarul nr. 1/CA/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 684 D/2016. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Doru Costea. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând că prin textul de lege criticat este suprimat accesul la toate căile extraordinare de atac. Arată că suprimarea de către art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 a căii de atac extraordinare a revizuirii goleşte de conţinut controlul constituţional, beneficiul unei excepţii admise neputând fi fructificat. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate nu ar mai avea utilitate dacă o eventuală admitere nu ar putea fi valorificată de către cel care a invocat excepţia, întrucât ea s-ar putea realiza procedural doar pe calea revizuirii. Solicită admiterea excepţiei şi constatarea neconstituţionalităţii textului criticat în măsura în care suprimă căile de atac extraordinare, de retractare. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate. Arată că procedura specială în materie electorală a fost determinată de celeritatea specifică acestei materii. 5. În replică, reprezentantul autorului excepţiei precizează că este vorba de căi de retractare; căile normale de atac ar fi excesive, e adevărat, iar nu şi căile de retractare. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Decizia civilă nr. 1 Dec CA din 4 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1/CA/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Filiala Sectorului 5 Bucureşti a Partidului Mişcarea Populară prin preşedinte Diculescu Lucia Alexandra şi Niţu Florinel Valentin, într-o cauză având ca obiect contestaţie în anulare împotriva Deciziei 10AP din 29 aprilie 2016 pronunţată în materie electorală de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. În cauză s-a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, situaţie în care contestatorul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a art. 122 din Legea nr. 115/2015. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinută în actul de sesizare, s-a arătat că "aceste dispoziţii contravin art. 37 din Constituţia României, acest text de lege încălcând accesul liber la justiţie, acela de exercitare a unei căi de atac". 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Suprimarea căilor de atac împotriva hotărârilor definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti, la care se referă art. 122 din Legea nr. 115/2015, este în concordanţă cu caracterul de celeritate şi natura specială a procedurii reglementate de această lege, iar, pe de altă parte, nu contravine reglementării constituţionale privind dreptul de a candida, respectiv dreptul de a fi ales, de care de altfel s-a şi uzat, fiind parcurse căile de atac prevăzute de lege. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului a transmis, cu Adresa nr. 8.873 din 10 mai 2016, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.017 din 10 mai 2016, punctul său de vedere prin care apreciază că textul de lege criticat este constituţional. Referindu-se la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 102 din 28 februarie 2013, arată că legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluţionare a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de lege în această materie, obiectul reglementării, valorificarea drepturilor electorale, impunând adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluţionate cu celeritate toate cererile adresate instanţei. Este firească opţiunea legiuitorului de a limita exercitarea căilor de atac doar la cele ordinare, finalitatea fiind aceea de a evita situaţia unei prelungiri a procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive şi irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. În acest sens, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită de Constituţie, a unui drept, subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Tot astfel, posibilitatea soluţionării cererii chiar şi fără citarea părţilor are în vedere tot respectarea principiului soluţionării cu celeritate a contestaţiilor în materie electorală, însă aceasta nu constituie o problemă de neconstituţionalitate, ci de aplicare a legii la cazurile concrete, aspect care este de competenţa exclusivă a instanţelor de judecată. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac." 14. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 37 - Dreptul de a fi ales. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta nu a fost motivată în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 16. Astfel, la dosarul cauzei, constituit pe baza actelor transmise de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, este ataşată contestaţia în anulare formulată de Filiala Sectorului 5 Bucureşti a Partidului Mişcarea Populară prin preşedinte Diculescu Lucia Alexandra şi Niţu Florinel Valentin, în cadrul căreia contestatorul a invocat şi motivat excepţia de neconstituţionalitate a art. 49, 50, 51 şi 52 din Legea nr. 115/2015. Cu privirea la aceasta, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a reţinut că textele criticate "nu au legătură cu soluţionarea căii de atac de faţă", şi anume cu contestaţia în anulare formulată, astfel că a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. 17. Instanţa a sesizat însă Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 122 din Legea nr. 115/2015, ridicată de contestator la termenul de judecată. Nici actul de sesizare şi nici documentele transmise de instanţă nu cuprind motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, ci doar indicarea normelor constituţionale pretins încălcate. 18. Or, prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 impun obligativitatea motivării sesizărilor adresate instanţei de contencios constituţional. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale în care s-a statuat asupra acestei cerinţe, excepţia de neconstituţionalitate are o anumită structură, fiind, în mod esenţial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei contrarietăţi existente între cele două texte (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În cauza de faţă, excepţia nu cuprinde motivarea pretinsei contrarietăţi între textul criticat şi normele constituţionale invocate. În situaţii similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Curtea a arătat că, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, s-ar substitui autorului acesteia în ce priveşte formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condiţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). Totodată, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, Curtea a observat că, dacă excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ipoteză ce corespunde situaţiei din prezenta cauză. Or, în cauză, se susţine încălcarea unui text din Constituţie (art. 37) cu argumentul încălcării accesului liber la justiţie (adică a altui text din Constituţie, respectiv a art. 21), fără a se desluşi motivele pentru care autorul excepţiei apreciază astfel. 19. Curtea constată că în data de 6 mai 2016, respectiv după înregistrarea cauzei la Curtea Constituţională, autorul excepţiei a depus direct la dosarul Curţii Constituţionale, cu Adresa înregistrată cu nr. 3.844, "excepţia de neconstituţionalitate a articolului art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015", iar în 10 mai 2016, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.984, a depus o "sinteză a motivelor ce vizează excepţia de neconstituţionalitate a articolului art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015". Din examinarea acestora se constată că autorul restrânge obiectul excepţiei de neconstituţionalitate la alin. (2) al art. 122 din Legea nr. 115/2015, susţine că textul criticat încalcă prevederile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3) şi art. 37 alin. (1) din Constituţie şi precizează că "prezenta excepţie vizează doar măsura în care textul art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 suprimă cele două căi de retractare prevăzute de Codul de procedură civilă sub art. 503 şi art. 509 din Codul de procedură civilă", argumentând că "suprimarea de către art. 122 alin. (2) a căii extraordinare de atac a revizuirii goleşte de conţinut controlul constituţional". 20. Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate astfel ridicată şi motivată. Aceasta întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate este cel fixat în încheierea de sesizare a instanţei de judecată în faţa căreia a fost ridicată aceasta. Motivarea excepţiei direct în faţa instanţei de contencios constituţional echivalează cu sesizarea directă a Curţii Constituţionale, ceea ce depăşeşte cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992 (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 780 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 108 din 11 februarie 2016). 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Filiala Sectorului 5 Bucureşti a Partidului Mişcarea Populară prin preşedinte Diculescu Lucia Alexandra şi Niţu Florinel Valentin, în Dosarul nr. 1/CA/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
