Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 289 din 27 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor si ale art. 118 alin. (3^1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 12 iunie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Arcer Liviu-Daniel.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor şi ale art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Ilie Ionel Ciuclea în Dosarul nr. 656/284/2011 al Judecãtoriei Rãcari şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 516D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 776D/2011 şi nr. 1.377D/2011, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Gina-Carmen Goleşteanu în Dosarul nr. 18.088/212/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal şi de Sergiu Vasile Bucãtaru în Dosarul nr. 18.947/245/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilã, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 776D/2011 şi nr. 1.377D/2011 la Dosarul nr. 516D/2011, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 656/284/2011, Judecãtoria Rãcari a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor şi ale art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de petentul Ilie Ionel Ciuclea într-o cauzã civilã având ca obiect o plângere contravenţionalã, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa.
Prin Decizia civilã nr. 900/RCA din 4 mai 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 18.088/212/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurentul-petent Gina-Carmen Goleşteanu cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 26.489 din 6 decembrie 2010, pronunţatã de Judecãtoria Constanţa într-o cauzã având ca obiect o plângere contravenţionalã, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa ş.a.
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 18.947/245/2010, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurentul Sergiu Vasile Bucãtaru cu ocazia soluţionãrii recursului formulat într-o cauzã având ca obiect o plângere contravenţionalã, în contradictoriu cu intimatul M.A.I. - Secţia Regionalã de Poliţie Transporturi Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate, reglementând caracterul irevocabil al sentinţelor prin care se soluţioneazã plângeri îndreptate împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, contravin prevederilor constituţionale ale art. 11, 16, 20, 21, 53, art. 124 alin. (2) şi art. 129. De asemenea, considerã cã reglementarea atacatã înfrânge prevederile art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 2 pct. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi art. 14 pct. 5 din Pactul Internaţional privind drepturile civile şi politice. În acest sens aratã, în esenţã, cã neconstituţionalitatea dispoziţiilor constã în aceea cã prin excluderea dreptului la recurs împotriva hotãrârilor judecãtoreşti prin care se soluţioneazã plângeri contravenţionale în materia Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002, hotãrâri care potrivit art. 118 alin. (3^1) sunt definitive şi irevocabile, se creeazã o discriminare flagrantã faţã de o anumitã categorie de persoane care nu pot ataca cu recurs hotãrârile judecãtoreşti pronunţate în aceastã materie, spre deosebire de altã categorie de persoane care tot în materia contravenţiilor pot ataca cu recurs hotãrârile judecãtoreşti.
Judecãtoria Rãcari nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilã, contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere referitoare la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie urmãtoarele dispoziţii de lege:
- Art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, potrivit cãruia "Alineatul (2) al articolului 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«(2) Dacã prin lege nu se prevede altfel, hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacatã cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendã executarea hotãrârii.»"
- Art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii introduse prin art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010, cu urmãtorul cuprins: "Hotãrârea judecãtoreascã prin care judecãtoria soluţioneazã plângerea este definitivã şi irevocabilã."
Autorul excepţiei considerã cã aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 care consacrã egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 care consacrã accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi art. 129 privind folosirea cãilor de atac, precum şi prevederile art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv şi interzicerea discriminãrii, art. 2 pct. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi art. 14 pct. 5 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, referitoare la dreptul la douã grade de jurisdicţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, stabilind regula conform cãreia hotãrârile judecãtoreşti prin care judecãtoria soluţioneazã plângerile contravenţionale formulate în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 sunt definitive şi irevocabile, art. 118 alin. (3^1) din aceastã ordonanţã de urgenţã nu îngrãdeşte accesul liber la justiţie al persoanelor interesate şi nu contravine dreptului la un proces echitabil şi nici dreptului la un recurs efectiv la o instanţã naţionalã, dar împiedicã prelungirea excesivã a duratei procesului şi contribuie, prin aceasta, la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Eliminarea cãii de atac a recursului împotriva hotãrârii judecãtoreşti prin care a fost soluţionatã în primã instanţã plângerea contravenţionalã nu înfrânge prevederile constituţionale ale art. 11 şi ale art. 20, prevederile convenţionale invocate consacrând posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie, care a şi fost exercitat de autorul excepţiei.
Astfel, Curtea reţine cã, în jurisprudenţa sa constantã, a statuat cã în sensul principiului constituţional instituit de art. 21 privind accesul liber la justiţie se înscrie posibilitatea oricãrei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit instanţelor de judecatã pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. Totodatã, liberul acces la justiţie presupune şi accesul la mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti este de competenţa exclusivã a legiuitorului, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi art. 129.
De asemenea, Curtea a reţinut cã legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul în toate cazurile la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac.
În speţe, Curtea constatã însã cã autorii excepţiei criticã, în esenţã, faptul cã legiuitorul a reglementat modalitatea de soluţionare a plângerilor contravenţionale formulate potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 deosebit de cea de soluţionare a plângerilor contravenţionale formulate în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, conform cãreia hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacatã cu recurs.
Or, asemenea susţineri, care vizeazã, practic, modificarea unor soluţii legislative în sensul dorit de autorul excepţiei, nu pot avea caracterul unor veritabile critici de neconstituţionalitate. Totodatã, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor şi ale art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Ilie Ionel Ciuclea în Dosarul nr. 656/284/2011 al Judecãtoriei Rãcari, de Gina-Carmen Goleşteanu în Dosarul nr. 18.088/212/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal şi de Sergiu Vasile Bucãtaru în Dosarul nr. 18.947/245/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilã, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
