Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 288 din 23 mai 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 27 iunie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de David Gheorghe în Dosarul nr. 4.942/120/2010 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 123D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.942/120/2010, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de intimatul-contestator David Gheorghe cu ocazia soluţionării recursului declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Dâmboviţa.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin prevederile de lege criticate s-au creat premisele unui tratament discriminatoriu pentru auditorii publici externi, având în vedere faptul că funcţia de control care reprezintă activitatea de bază a Curţii de Conturi se realizează atât de către consilierii de conturi, cât şi de către auditorii publici externi. Consideră că este dificil să se separe activitatea consilierilor de conturi de cea a auditorilor publici externi, dată fiind identitatea între interdicţiile şi incompatibilităţile consilierilor de conturi şi auditorilor publici externi. În acest context, arată că regimul strict al activităţii, absenţa sau limitarea unor drepturi, existenţa unor incompatibilităţi şi interdicţii pe parcursul întregii cariere profesionale, precum şi responsabilităţile şi riscurile la care sunt supuşi auditorii publici externi impun recunoaşterea şi revenirea la sistemul de pensii de serviciu.
Autorul excepţiei apreciază că acordarea pensiei de serviciu şi pentru auditorii publici externi este justificată şi de faptul că se încalcă în mod grav principiul echilibrului între drepturile şi obligaţiile impuse prin actele normative. A priva auditorii publici externi de o "compensare a lipsurilor, limitărilor şi exigenţelor impuse prin lege înseamnă, de fapt, o atingere directă a principiului independenţei şi obiectivităţii în activitatea desfăşurată, ceea ce ar putea avea efecte negative mai mari decât beneficiile obţinute prin anularea dreptului la pensia de serviciu". Nu în ultimul rând, aminteşte că majoritatea auditorilor publici externi au renunţat la posibilele venituri obţinute din exercitarea altor profesii "în speranţa legitimă" a obţinerii unei "pensii de serviciu" care, în sensul larg al desfăşurării carierei, ar reprezenta o componentă salarială.
Analizând "constituţionalitatea anulării pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi", autorul excepţiei invocă o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, precum deciziile nr. 20/2000, nr. 375/2005, nr. 57/2006, nr. 120/2007, nr. 991/2008, nr. 1.414/2009 şi altele, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că acordarea pensiilor de serviciu este constituţională. Prin Decizia nr. 871/2010, însă, Curtea a stabilit că acordarea pensiilor de serviciu este neconstituţională, excepţie făcând pensiile de serviciu ale magistraţilor.
În fine, arată că Legea nr. 119/2010 s-a emis, în mod nelegal, prin asumarea răspunderii Guvernului, iar Legea nr. 263/2010 a fost emisă şi adoptată prin fraudă, dat fiind că obiectivele invocate la emiterea celor două acte normative nu au fost realizate, iar economiile invocate pentru echilibrarea deficitului bugetar nu s-au înregistrat.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, concretizată prin deciziile nr. 297/2012 şi nr. 871/2010. Totodată, arată că eliminarea pensiilor de serviciu pentru o categorie de personal nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă şi nici nu a reprezentat vreun privilegiu, pensia de serviciu putând fi eliminată dacă există o cauză suficient de puternică, precum necesitatea reformării sistemului de pensii, eliminarea inechităţilor existente în sistem, dar şi situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare instituită între magistraţi şi controlorii financiari (auditorii publici externi) ai Curţii de Conturi, invocată din perspectiva Deciziei nr. 297/2012, prin care prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 au fost declarate neconstituţionale "în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi", Guvernul apreciază că această decizie nu are relevanţă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate, deoarece se referă la o altă ipoteză, autorul excepţiei neavând calitatea de consilier de conturi, ci de controlor financiar (auditor public extern). Ca atare, apreciază că nu este întemeiată critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate, susţinută din perspectiva existenţei unei discriminări instituite, în privinţa pensiei de serviciu, între magistraţi şi auditorii publici externi ai Curţii de Conturi.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora, "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]
h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care prevăd că "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]
j) art. 49 alin. (4) şi art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin principiului egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţia României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale.
În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 900 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, şi nr. 91 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin aceste decizii, referitor la pretinsa discriminare instituită între magistraţi şi controlorii financiari (auditorii publici externi) ai Curţii de Conturi, invocată din perspectiva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, prin care prevederile de lege criticate au fost declarate neconstituţionale "în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi", Curtea a reţinut că atât consilierii de conturi, cât şi judecătorii sunt independenţi în exercitarea funcţiei, respectiv a mandatului lor şi inamovibili pe durata exercitării acestora, statutul consilierilor de conturi fiind similar cu cel al judecătorilor, fapt care justifică acordarea consilierilor de conturi a unei pensii de serviciu similar judecătorilor.
În acest context, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităţilor, cu magistraţii este realizată printr-o normă de rang constituţional, subliniind totodată faptul că "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituţională şi legală, cât şi un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curţii de Conturi".
În concluzie, soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu s-a extins şi cu privire la aceste din urmă categorii de personal, Curtea nereţinând existenţa unei similitudini între statutul consilierilor de conturi şi cel al celorlalte categorii de personal ale Curţii de Conturi, în speţă fiind vorba despre calitatea de controlor financiar/auditor public extern al Curţii de Conturi.
Prin urmare, cu privire la acestea din urmă, îşi păstrează valabilitatea cele constatate de Curtea Constituţională în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de David Gheorghe în Dosarul nr. 4.942/120/2010 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2013.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
