Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 287 din 18 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 20 aprilie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Zhou Guanglin în Dosarul nr. 6.139/302/RF/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 6.183D/2009.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 6.720D/2009 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Ye Liyong în Dosarul nr. 9.996/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Şi în acest dosar, la apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent învedereazã Curţii cã partea Oficiul Român pentru Imigrãri a transmis, în ambele dosare, note scrise prin care aratã cã, în opinia sa, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi, în consecinţã, solicitã respingerea acesteia.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 6.720D/2009 la Dosarul nr. 6.183D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat îndeplineşte criteriul de calitate stabilit pe cale jurisprudenţialã de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, întrucât oferã suficiente repere pentru ca destinatarul normei sã înţeleagã conţinutul acesteia şi sã îşi adapteze conduita în funcţie de prescripţiile acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 22 iunie 2009 şi 12 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 6.139/302/RF/2007 şi, respectiv, nr. 9.996/4/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţiile au fost ridicate de Zhou Guanglin şi Ye Liyong în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate împotriva deciziilor Oficiului Român pentru Imigrãri de refuz al acordãrii regimului tolerãrii şederii acestora pe teritoriul României.
În motivãrile excepţiilor de neconstituţionalitate, având un conţinut similar, autorii susţin, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt lipsite de precizie şi claritate în ceea ce priveşte riscul de supunere la tratamente sau pedepse inumane ori degradante ca motiv de acordare a protecţiei subsidiare. Se aratã cã noţiunile folosite în cuprinsul prevederilor de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt vagi şi imprecise şi permit interpretãri eronate cu privire la natura şi conţinutul pedepselor şi tratamentelor inumane ori degradante.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul, în punctul sãu de vedere transmis în Dosarul nr. 6.720D/2009, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã în bogata jurisprudenţã a instanţei de contencios constituţional referitoare la textele de lege criticate în prezenta cauzã s-a statuat cã acestea sunt conforme cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate în motivarea excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 - "Protecţia subsidiarã:
(1) Protecţia subsidiarã se poate acorda cetãţeanului strãin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care existã motive temeinice sã se creadã cã, în cazul returnãrii în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuitã, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datoritã acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţãri.
(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege: [... ]
2. torturã, tratamente sau pedepse inumane ori degradante [...];"
În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Constituţie şi celor ale art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã a mai exercitat controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 , prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele formulate în motivarea prezentei excepţii şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. Prin mai multe decizii, Curtea Constituţionalã a constatat cã nu poate reţine încãlcarea prevederilor din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante, observând cã determinarea circumstanţelor specifice fiecãrei situaţii în parte şi a existenţei riscurilor la care ar putea fi expusã o persoanã în cazul returnãrii sale în ţara de origine reprezintã atribute ale organelor competente în aceastã materie sau ale instanţei de judecatã. În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 363 din 17 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 28 martie 2009, <>Decizia nr. 648 din 5 octombrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006, sau <>Decizia nr. 345 din 28 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 25 august 2005. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, îşi menţin valabilitatea soluţiile şi considerentele ce au stat la baza acestora.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Zhou Guanglin în Dosarul nr. 6.139/302/RF/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Ye Liyong în Dosarul nr. 9.996/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
