Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 285 din 3 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 7 si alin. 8 lit. a) si b), precum si ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedura penala
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b), precum şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Ion Criveanu în Dosarul nr. 4.764/223/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secţia penalã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Dupã strigarea cauzei, se prezintã autorul excepţiei. Având cuvântul, acesta învedereazã cã pe rolul Curţii Constituţionale se aflã mai multe cauze având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate pe care le-a ridicat în legãturã cu alte texte din Codul de procedurã penalã. Solicitã conexarea acestor dosare. Totodatã, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, învederând şi faptul cã art. 279 din Codul de procedurã penalã este criticat din perspectiva modificãrii acestuia prin dispoziţiile <>art. I pct. 140 din Legea nr. 356/2006 . Curtea, observând cã la acest termen de judecatã nu sunt pe rol alte cauze cu acelaşi obiect, acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedurã penalã şi ca inadmisibilã în ceea ce priveşte art. 279 alin. 2 din acelaşi cod, arãtând cã acest din urmã text este criticat din perspectiva caracterului sãu incomplet.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 9 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.764/223/2007, Tribunalul Vâlcea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b), precum şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Ion Criveanu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã, potrivit art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedurã penalã, instanţa verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã doar pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi prezentate, neputându-se solicita proba cu martori sau alte probe necesare unei juste soluţionãri a cauzei. Se aratã cã posibilitatea admiterii plângerii şi a reţinerii cauzei spre judecare, cu aplicarea corespunzãtoare a dispoziţiilor privind judecata în primã instanţã şi a administrãrii oricãrei probe, este destul de redusã, dacã nu chiar inexistentã în baza probelor din dosar, în situaţia în care acestea sunt insuficiente sau chiar fraudulos obţinute de cãtre organul de cercetare penalã. Se încalcã astfel liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 279 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, se aratã cã limiteazã liberul acces la justiţie prin aceea cã persoana vãtãmatã nu mai poate declanşa direct judecata penalã pentru nicio infracţiune. Apreciazã cã este necesarã intervenţia legiuitorului în sensul modificãrii acestui text de lege astfel încât sã se permitã persoanei vãtãmate sã se adreseze direct cu plângere instanţei pentru orice fel de infracţiune. Tribunalul Vâlcea - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã prevederile din Constituţie invocate de autorul excepţiei. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins: - Art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b): "Judecãtorul, soluţionând plângerea, verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã, pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi prezentate. Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii: a) respinge plângerea, prin sentinţã, ca tardivã sau inadmisibilã ori, dupã caz, ca nefondatã, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacatã; b) admite plângerea, prin sentinţã, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmãririi penale, dupã caz. Judecãtorul este obligat sã arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodatã faptele şi împrejurãrile ce urmeazã a fi constatate şi prin care anume mijloace de probã."; - Art. 279 alin. 2: "Plângerea prealabilã se adreseazã organului de cercetare penalã sau procurorului, potrivit legii." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apãrare, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfãptuirea justiţiei şi ale art. 126 privind instanţele judecãtoreşti, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii aceloraşi texte de lege, criticate fie împreunã, ca obiect al aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate, fie în mod separat, în cauze distincte, statuând în sensul concordanţei dintre aceste texte şi dispoziţiile constituţionale şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate. În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 1.277 din 25 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2009, <>Decizia nr. 982 din 6 noiembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, sau <>Decizia nr. 924 din 14 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţiile de neconstituţionalitate invocate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã anterior de Curte, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã. În ceea ce priveşte consideraţiile autorului excepţiei referitoare la necesitatea modificãrii art. 279 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, acestea nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, care se pronunţã numai cu privire la constituţionalitatea actelor cu privire la care a fost sesizatã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b), precum şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Ion Criveanu în Dosarul nr. 4.764/223/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secţia penalã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Marieta Safta
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
