Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 284 din 3 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Costica Bulai - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Florentina Balta - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Truck Trans" S.R.L. şi de Societatea Comercialã "Romanul Prod Com" S.R.L. din Bosanci, judeţul Suceava, în dosarele nr. 84/F/2002 şi 85/F/2002 ale Tribunalului Suceava Secţia comercialã şi de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 7C/2003 şi 8C/2003 au un conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedura civilã, nu se opune conexarii dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 8C/2003 la Dosarul nr. 7C/2003, care este primul înregistrat. Cauza se afla în stare de judecata. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin încheierile din 2 decembrie 2002, pronunţate în dosarele nr. 84/F/2002 şi 85/F/2002, Tribunalul Suceava Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Truck Trans" S.R.L. şi de Societatea Comercialã "Romanul Prod Com" S.R.L. din Bosanci, judeţul Suceava, în cauze ce au ca obiect acţiuni formulate în temeiul <>Legii nr. 64/1995 de Direcţia generalã a finanţelor publice Suceava. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi (2), ale art. 72 alin. (3) lit. l) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a), întrucât, în baza acestor dispoziţii, orice creditor "are posibilitatea sa franga vointa proprietarului debitor de a dispune de patrimoniul sau pentru realizarea scopurilor economice la care este îndreptãţit în calitatea lui de comerciant". Totodatã apreciazã ca "statul este cel care trebuie sa asigure libertatea comerţului şi nu sa o limiteze prin solicitarea lichidãrii unui comerciant, participant la viata economicã". Judecãtorul-sindic apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, arata ca "garantarea dreptului de proprietate implica libertatea comerţului, însã acestei libertãţi îi corespunde obligaţia corelativa a exercitãrii cu buna-credinţa a operaţiunilor comerciale, între care plata creanţelor bugetare se situeaza prioritar". Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textul de lege criticat fiind în concordanta cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (2), ale art. 72 alin. (3) lit. l) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie. În acest sens, precizeazã ca procedura reorganizãrii judiciare sau a falimentului poate fi deschisã numai în cazul în care creditorii au o creanta certa, lichidã şi exigibilã, care nu a fost plãtitã de cãtre un debitor care a încetat plãţile timp de cel puţin 30 de zile. Astfel, afirmatia autorului exceptiei, potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, ar frange vointa proprietarului debitor de a dispune de patrimoniul sau, este consideratã lipsitã de suport juridic, întrucât patrimoniul este format atât din drepturi, cat şi din obligaţii, iar acestea trebuie sa fie exercitate, respectiv îndeplinite, cu buna-credinţa şi cu respectarea dispoziţiilor legale. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea textului de lege criticat în raport cu art. 72 alin. (3) lit. l) din Constituţie, apreciazã ca acesta nu are incidenta în cauza, deoarece cererea de deschidere a procedurii falimentului nu a fost formulatã de cãtre salariaţi pentru creanţe care izvorãsc din raporturi de munca. Referitor la infrangerea art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, Guvernul considera ca dispoziţiile <>Legii nr. 64/1995 au ca scop tocmai asigurarea unui cadru legal, favorabil dezvoltãrii comerţului, deci nu poate fi primitã critica potrivit cãreia s-ar limita libertatea comerţului prin solicitarea lichidãrii unui comerciant, participant la viata economicã. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, modificatã şi completatã de <>Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, ordonanta aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 82/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Aceste dispoziţii legale au urmãtoarea redactare: - Art. 29 alin. (1): "Orice creditor care are o creanta certa, lichidã şi exigibilã poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care, timp de cel puţin 30 de zile, a încetat plãţile, în urmãtoarele condiţii: a) dacã creanta izvorãşte din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, creanta trebuie sa aibã un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formularii cererii introductive; b) în celelalte cazuri creanta trebuie sa aibã un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive; c) în cazul unui creditor care deţine creanţe din ambele categorii menţionate la lit. a) şi b), cuantumul total al creanţelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formularii cererii introductive." În susţinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul exceptiei invoca încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale: - Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."; - Art. 72 alin. (3) lit. l): "(3) Prin lege organicã se reglementeazã: [...] l) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele şi protecţia socialã;"; - Art. 134 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;". Examinând excepţia, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale, care a statuat ca acestea nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi (2) şi nici celor ale art. 134 alin. (2) lit. a). În acest sens sunt Decizia nr. 189 din 10 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 22 februarie 2001, şi Decizia nr. 202 din 17 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 15 februarie 2001. Cu acele prilejuri Curtea a reţinut ca introducerea cererii de deschidere a procedurii prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 nu determina în mod automat restrangerea exerciţiului unor drepturi ale debitorului sau executarea silitã a debitorului, ci este începutul unei proceduri de reorganizare judiciarã administrate de cãtre judecãtorul-sindic. Procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, prevãzutã de <>Legea nr. 64/1995 , reprezintã o procedura specialã de executare silitã aplicatã unui debitor care a încetat plãţile timp de cel puţin 30 de zile, cu scopul de a asigura egalitatea creditorilor, deoarece fiecare dintre aceştia are dreptul la urmãrirea debitorului sau. Aceasta procedura reprezintã un mijloc de constrângere a debitorului care nu şi-a executat de buna voie obligaţiile de plata, procedura ce înceteazã în cazul în care creanţele au fost acoperite în totalitate, astfel ca dreptul de proprietate al debitorului nu este afectat în nici un fel. S-a mai reţinut ca, prin instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plati, se realizeazã respectarea întocmai a art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, astfel ca nu se limiteazã, în nici un mod, libertatea comerţului. Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, aceste soluţii îşi menţin valabilitatea şi în cauzele de fata. Referitor la critica privind infrangerea prevederilor constituţionale ale art. 72 alin. (3) lit. l), Curtea constata ca acestea au ca obiect reglementarea regimului general al raporturilor de munca, sindicate şi protecţia socialã, astfel ca nu pot fi reţinute ca incidente în cauza.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6), precum şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Truck Trans" - S.R.L. şi de Societatea Comercialã "Romanul Prod Com" - S.R.L. din Bosanci, judeţul Suceava, în dosarele nr. 84/F/2002 şi 85/F/2002 ale Tribunalului Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 iulie 2003.
PREŞEDINTE, prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent şef, Doina Suliman
────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
