Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef
1. Pe rol se află examinarea cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta.
2. Sesizarea se întemeiază pe prevederile art. 146 lit. e) din Constituţie şi ale art. 11 alin. (1) lit. A.e), ale art. 34, 35 şi 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.914 din 6 mai 2014 şi formează obiectul Dosarului nr. 412E/2014.
3. Preşedintele Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 216 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declară deschise lucrările şedinţei de judecată.
4. La apelul nominal răspunde, pentru Preşedintele României, domnul Claudiu Constantin Dinu, consilier prezidenţial, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Preşedintele Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 216 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, acordă cuvântul reprezentantului Preşedintelui României pentru susţinerea acesteia.
6. Având cuvântul, reprezentantul Preşedintelui României arată că din motivarea cererii formulate de prim-ministru nu rezultă existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în sensul celor stabilite de Curtea Constituţională prin jurisprudenţa sa, în cauză fiind întrunite, cel mult, elementele unui conflict politic între cele două autorităţi. Examinarea încălcării dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Constituţie, care prevăd că în timpul mandatului Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi, implicit, nu poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice, excedează cadrului procesual specific soluţionării cererilor formulate în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie. O atare cerere ar fi putut fi analizată într-un alt cadrul procedural, sancţiunea politică putând fi aplicată numai de Parlament în condiţiile prevăzute de art. 95 din Constituţie. Pentru aceste argumente, reprezentantul Preşedintelui României solicită respingerea cererii privind soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională ca fiind inadmisibilă.
7. Pe fondul cauzei, reprezentantul Preşedintelui României apreciază că nu există un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, întrucât Preşedintele nu a făcut altceva decât să respecte Constituţia şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la rolul său politic activ, Guvernul nefiind împiedicat în exercitarea atribuţiilor privind organizarea alegerilor europarlamentare. Constituţia interzice Preşedintelui să deţină calitatea de membru al unui partid politic, iar nu exprimarea unor opinii politice. Declaraţiile şi conduita imputate Preşedintelui nu au fost de natură să prejudicieze competiţia electorală şi nu au determinat un blocaj instituţional, care să impună intervenţia Curţii Constituţionale.
8. Consilierul prezidenţial arată că atât Constituţia, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale permit Preşedintelui să exprime opinii politice. Toate participările Preşedintelui la diferitele activităţi din ţară au fost realizate ca răspuns la invitaţiile adresate de Fundaţia Mişcarea Populară, iar nu în campania electorală a unui partid politic. Preşedintele României regretă faptul că fotografiile cu caracter privat realizate cu acele ocazii au intrat în spaţiul public.
9. Preşedintele Curţii Constituţionale, având în vedere dispoziţiile art. 394 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declară dezbaterile închise.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
10. Prin Adresa cu nr. 5/2.566 din 6 mai 2014, prim-ministrul Guvernului României a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedintele României.
11. În motivarea sesizării, prim-ministrul Guvernului României arată că: "Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice şi-a manifestat susţinerea pentru un anumit partid politic, atitudinea şefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât şi prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formaţiuni politice, respectiv Partidul Mişcarea Populară (P.M.P.). Astfel, potrivit imaginilor postate pe contul personal de Facebook al parlamentarului Elena Udrea, în data de 2 mai 2014, Preşedintele României a participat la o discuţie într-un local din staţiunea Neptun cu conducerea Partidului Mişcarea Populară, după care s-a fotografiat cu aceste persoane, pe malul mării, purtând un tricou alb cu iniţialele P.M.P., sub sigla acestui partid, un măr, şi cu mesajul "Vote for PMP". În cadrul conferinţei de presă susţinute la Palatul Cotroceni în data de 4 mai 2014, la orele 15,00, Preşedintele României a declarat, printre altele: "Voi vota Partidul Mişcarea Populară. M-aţi întrebat. Dacă nu m-aţi fi întrebat, nu v-aş fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota Partidul Mişcarea Populară."
12. De asemenea, se arată că, în cadrul unei emisiunii difuzate pe un post de televiziune, în data de 4 mai 2014, orele 21,00, Preşedintele României s-a referit la avantajele votării Partidului Mişcarea Populară (P.M.P.) şi la consecinţele ce decurg în viitor pentru Guvern şi pentru prim-ministru dacă Partidul Mişcarea Populară, pentru care Traian Băsescu optează şi căruia îi acordă votul său, va creşte politic.
13. În susţinerea cererii, prim-ministrul României susţine că prin atitudinea sa referitoare la susţinerea deschisă, publică a unui partid politic în perspectiva alegerilor din anul 2014 din România, Preşedintele a încălcat dispoziţiile art. 80 din Constituţie, precum şi spiritul art. 84 "Incompatibilităţi şi imunităţi" din Legea fundamentală, potrivit căruia, pe durata mandatului, Preşedintele nu poate fi membru al unui partid. "Chiar dacă formal nu este membru al unui partid, prin modul său de acţiune Preşedintele României se comportă ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formaţiuni politice implicate în lupta electorală. O asemenea conduită a şefului statului depăşeşte noţiunea de libertate de exprimare de care se bucură Preşedintele României în exercitarea mandatului. Îndemnul direct al Preşedintelui României cu privire la exercitarea votului în cadrul alegerilor din România din anul 2014 este contrar spiritului Constituţiei şi generează stări conflictuale între autorităţile publice cu privire la exercitarea prevederilor legale referitoare la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European şi la alegerile parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat."
14. În opinia autorului sesizării, "legislaţia naţională cuprinde reglementări detaliate, specifice unui stat de drept, referitoare la organizarea şi desfăşurarea acestor alegeri, iar Guvernul României are prevăzute atribuţii numeroase şi detaliate, menite să asigure un vot corect, reprezentativ, care să exprime voinţa alegătorilor. Prin raportare la aceste prevederi legale care s-au concretizat în perioada de după 1989, în alegeri corecte, recunoscute ca atare pe plan extern, conduita Preşedintelui României de a indica expres şi repetat cu ce partid votează duce în derizoriu atât prevederile legale invocate, cât şi votul efectiv al cetăţenilor. A influenţa într-o manieră atât de făţişă electoratul cu privire la votul ce urmează a fi exprimat goleşte practic de conţinut atât normele constituţionale citate, cât şi prevederile următoarelor acte normative: Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare."
15. Prin urmare, autorul apreciază că, în cazul de faţă, conflictul juridic de natură constituţională sesizat prin prezenta se referă la actele şi acţiunile concrete ale Preşedintelui României prin care afectează atribuţiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
16. În concluzie, prim-ministrul solicită Curţii Constituţionale admiterea cererii şi pronunţarea unei decizii prin care să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedintele României şi să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a Preşedintelui României în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European în anul 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2014, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 80 din Constituţia României. De asemenea, prin aceeaşi cerere, se solicită Curţii să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă Preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice.
17. În conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererea a fost comunicată Preşedintelui României şi Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere asupra conţinutului conflictului juridic de natură constituţională şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.
18. Guvernul a transmis, prin Adresa nr. 5/2.611/2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.089 din 15 mai 2014, punctul său de vedere în care, suplimentar faţă de cele prezentate în sesizarea Curţii Constituţionale, arată că "acţiunile Preşedintelui, prin care încalcă prevederile legale şi se îndepărtează de rolul său, sunt de natură a crea un blocaj de natură constituţională, a crea un blocaj al alegerilor, întrucât acestea se suprapun acţiunilor Guvernului la care este obligat pentru desfăşurarea alegerilor într-un spirit democratic, cu respectarea echilibrului politic, a opţiunilor electorale în condiţii de obiectivitate şi neutralitate. Acţiunile Preşedintelui nu sunt simple opinii, pentru că sunt adevărate îndemnuri adresate atât electoratului, cât şi autorităţilor implicate în procesul electoral."
19. Preşedintele României a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 1.078 din 14 mai 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.066 din 14 mai 2014, prin care solicită Curţii să constate că nu a existat şi nu există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
20. Cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii, Preşedintele apreciază că nu există un conflict de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia nu îl reprezintă actele şi faptele juridice concrete pe care le-a întreprins în calitate de Preşedinte al României şi prin care şi-ar fi arogat puteri, atribuţii sau competenţe care ar aparţine altor autorităţi publice. În opinia sa, un eventual conflict poate fi catalogat de natură politică, cel mult.
Încălcarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Constituţie, care prevăd că în timpul mandatului Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid, ar fi putut fi analizată într-un alt cadrul procedural, sancţiunea politică putând fi aplicată numai de Parlament în condiţiile prevăzute de art. 95 din Constituţie. Conflictul ivit nu este unul de natură constituţională, nepurtând asupra atribuţiilor constituţionale pe care să le fi exercitat abuziv şi care să fi condus la blocarea activităţii Guvernului cu privire la exercitarea atribuţiilor "stabilite potrivit legilor electorale" privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European (Legea nr. 33/2007) şi pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului (Legea nr. 35/2008).
21. În ceea ce priveşte solicitarea prin care Curtea Constituţională este chemată să stabilească "dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a Preşedintelui României în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic", cu încălcarea dispoziţiilor art. 80 din Constituţia României, Preşedintele apreciază că şi aceasta este inadmisibilă, deoarece în cadrul procedurii prevăzute la art. 146 lit. e) din Constituţie nu se poate verifica săvârşirea unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, având în vedere că de esenţa conflictului juridic de natură constituţională este modalitatea de exercitare a atribuţiilor constituţionale materializată în acte sau fapte juridice care să determine un blocaj instituţional.
22. În ceea ce priveşte cererea prin care se solicită pronunţarea unei decizii "prin care să se stabilească în mod clar dacă Preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice", Preşedintele apreciază că şi această solicitare "este inadmisibilă în procedura prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituţie, deoarece se solicită o interpretare clară (ca şi cum deciziile Curţii ar fi neclare sau susceptibile de mai multe înţelesuri) şi generică, prin care să se analizeze conformitatea faptelor cu dispoziţiile Constituţiei, independentă de existenţa sau inexistenţa unui conflict juridic de natură constituţională".
23. În continuare, în punctul de vedere exprimat, Preşedintele prezintă mai multe aspecte care ţin de fondul conflictului, pentru ipoteza în care Curtea Constituţională consideră admisibilă cererea formulată de prim-ministrul României. Astfel, apreciază că trimiterea la dispoziţiile art. 80 alin. (2) din Constituţie este mai mult formală, campania electorală fiind diferită de buna funcţionare a autorităţilor publice, iar funcţia de mediere poate fi exercitată de Preşedinte între autorităţile statului sau între stat şi societate. Pe de altă parte, exprimarea unor opinii nu poate conduce la blocarea activităţii Guvernului în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
24. De asemenea, se mai arată că atitudinea Preşedintelui, indicată în motivarea în fapt a cererii, nu are legătură cu atribuţiile constituţionale, întrucât imaginile surprind o ipostază privată a şefului statului şi au fost postate pe contul personal de Facebook al unei alte persoane, fără a fi destinate publicului larg. Mai mult, în cadrul conferinţei de presă din data de 4 mai 2014, la întrebarea adresată de jurnalişti, Preşedintele a răspuns doar la întrebarea cu cine va vota, aspect aflat în limitele dreptului la opinie şi nu a avut intenţia să transmită un mesaj electoral. Aşa fiind, acesta a acţionat în cadrul strict al limitelor trasate prin jurisprudenţa constituţională, în sensul că şi-a exprimat doar o opinie politică în calitate de cetăţean cu drept de vot.
25. În final, Preşedintele subliniază faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în timpul mandatului Preşedintele României "are posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice [...]. Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat şi pentru Preşedintele României de art. 84 alin. (2), care prevede pentru şeful statului aceeaşi imunitate ca şi pentru deputaţi şi senatori, art. 72 alin. (1) din Constituţie aplicându-se în mod corespunzător." În acest sens se invocă şi Avizul consultativ privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României nr. 1/2007. În raport cu normele constituţionale, precum şi cu jurisprudenţa constituţională, aspectele imputate Preşedintelui României nu sunt acte, acţiuni sau omisiuni, ci simple declaraţii cu caracter politic. Pretinsul conflict juridic între Guvernul României, pe de-o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, nu există şi nici n-a existat pentru că în prezenta cauză nu se fac referiri la acte sau acţiuni prin care Preşedintele României să-şi fi arogat puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin unei alte autorităţi publice şi nici nu există situaţia în care Preşedintele României ar fi trebuit să-şi exercite o atribuţie şi nu şi-a exercitat-o.
26. Faţă de cele de mai sus, Preşedintele României solicită Curţii să constate că nu a existat şi nu există un conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedintele României.
CURTEA,
examinând cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, punctele de vedere ale Preşedintelui şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Preşedintelui României, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:
27. În ceea ce priveşte admisibilitatea sesizării, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. e) din Constituţie, Curtea Constituţională "soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice". În acest sens, autorităţile publice care ar putea fi implicate într-un conflict juridic de natură constituţională sunt numai cele cuprinse în titlul III din Constituţie, şi anume: Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele României, ca autoritate publică unipersonală, Guvernul, organele administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi organele autorităţii judecătoreşti. Pentru exercitarea competenţei prevăzute de Constituţie, Curtea este sesizată la cererea "Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii". Subiectele de drept pe care Legea fundamentală le îndrituieşte a sesiza Curtea sunt limitativ prevăzute, dispoziţia constituţională nedistingând după cum autorităţile pe care le reprezintă sunt sau nu părţi în conflictul cu care sesizează Curtea.
28. Curtea constată că prim-ministrul României este în drept să formuleze cererea cu privire la soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, autorităţi publice susceptibile a avea calitatea de părţi într-un conflict juridic de natură constituţională.
29. Prin urmare, Curtea constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit art. 146 lit. e) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 34 şi 35 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice.
I. Prezentarea situaţiei de fapt
30. Pe de o parte, prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 februarie 2014, a fost stabilită ziua de duminică, 25 mai 2014, ca zi de referinţă pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2014. Prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 februarie 2014, Guvernul a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2014, conform căruia campania electorală începe la data de 25 aprilie 2014, cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă, şi se încheie la data de 24 mai 2014, ora 7,00, potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 33/2007. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 200/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 21 martie 2014, a fost aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat în unele colegii uninominale din data de 25 mai 2014, conform căruia campania electorală începe la data de 10 mai 2014, cu 15 zile înainte de ziua votării, şi se încheie în data de 24 mai 2014, ora 7,00, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 35/2008.
31. Pe de altă parte, în intervalul 2-4 mai 2014, sunt făcute publice fotografii cu Preşedintele României purtând un tricou cu însemnele electorale ale unui partid politic, iar în cadrul unei conferinţe de presă şi a unei emisiuni de televiziune, Preşedintele declară susţinerea sa pentru acelaşi partid politic.
II. Temeiurile juridice invocate în soluţionarea cererii privind constatarea conflictului juridic de natură constituţională
32. În cererea sa privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională, prim-ministrul României invocă încălcarea de către Preşedintele României a dispoziţiilor art. 80 şi ale art. 84 din Constituţie, cu următorul conţinut:
- Art. 80: "(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţări.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.";
- Art. 84: "(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.";
- Art. 72 alin. (1): "Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului."
III. Atribuţiile Guvernului referitoare la alegerile membrilor din România în Parlamentul European şi la alegerile parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2014
33. Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2014 privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 13 februarie 2014, stabilesc cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.
34. Competenţele Guvernului cu privire la procedurile electorale sunt reglementate expres de actele normative sus-menţionate, precum şi de Legea nr. 35/2008, şi privesc următoarele atribuţii:
- stabilirea modelului cărţii de alegător [art. 28 alin. (2) din Legea nr. 35/2008];
- aducerea la cunoştinţa publică a zilei de referinţă cu cel puţin 90 de zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind stabilirea zilei de referinţă [art. 10 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, respectiv art. 7 alin. (1) din Legea nr. 35/2008];
- stabilirea modelului cererii de înscriere a cetăţenilor cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România, în listele electorale speciale şi modelul declaraţiei pe propria răspundere care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la depunerea candidaturii [art. 12 alin. (3) din Legea nr. 33/2007];
- stabilirea modelului listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European [art. 18 alin. (2) din Legea nr. 33/2007];
- stabilirea, în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, prin hotărâre, a programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European, a bugetului şi cheltuielilor necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, a modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelului listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, listei electorale suplimentare, a extrasului de pe lista electorală suplimentară, a modelului listei susţinătorilor, a modelului ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral de sector al municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, a modelului ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea "VOTAT", a modelului buletinului de vot, a modelului timbrului autocolant, precum şi a măsurilor care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor [art. 66 alin. (1) din Legea nr. 33/2007];
- stabilirea, cu cel puţin 20 de zile înaintea zilei de referinţă, prin hotărâre, a modelului proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării [art. 66 alin. (4) din Legea nr. 33/2007];
- asigurarea sediului şi dotării Biroului Electoral Central şi ale biroului electoral de circumscripţie a românilor din străinătate [art. 67 alin. (2) din Legea nr. 35/2008];
- asigurarea statisticienilor necesari şi a personalului tehnic auxiliar necesar pentru sprijinirea activităţii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate [art. 68 alin. (1) din Legea nr. 33/2007];
- aprobarea, prin hotărâre, a normelor metodologice de implementare, funcţionare, administrare şi securitate a Registrului electoral şi a Registrului secţiilor de votare, inclusiv a procedurilor, sarcinilor care revin autorităţilor publice şi a termenelor de actualizare a Registrului electoral şi a Registrului secţiilor de votare, precum şi a sancţiunilor pentru nerespectarea acestora [art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2014].
35. În temeiul dispoziţiilor art. 108 din Constituţie şi al prevederilor din Legea nr. 33/2007, Guvernul României a adoptat o numeroasă legislaţie cu caracter secundar menită să reglementeze domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European, în general, şi a alegerilor desfăşurate în anul 2014, în special, după cum urmează: Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 9 martie 2009, Hotărârea Guvernului nr. 79/2014 privind stabilirea zilei de referinţă pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 80/2014 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 102/2014 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 103/2014 pentru aprobarea bugetului şi a structurii cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 104/2014 pentru aprobarea modelelor ştampilelor birourilor electorale şi a modelului ştampilei cu menţiunea "VOTAT", care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 105/2014 privind aprobarea modelului listei de susţinători care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 106/2014 privind modelul, dimensiunile, condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a timbrului autocolant la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 107/2014 privind aprobarea modelelor listelor electorale care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 108/2014 privind aprobarea modelului buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 109/2014 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 24 februarie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 262/2014 privind stabilirea modelelor proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 11 aprilie 2014.
36. În ceea ce priveşte competenţele Guvernului referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 25 mai 2014, acestea sunt stabilite de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. În aplicarea dispoziţiilor legale, Guvernul a adoptat: Hotărârea Guvernului nr. 200/2014 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat în unele colegii uninominale din Circumscripţia electorală nr. 18 - judeţul Galaţi, Circumscripţia electorală nr. 20 - judeţul Gorj, Circumscripţia electorală nr. 22 - judeţul Hunedoara, Circumscripţia electorală nr. 25 - judeţul Ilfov, Circumscripţia electorală nr. 32 - judeţul Satu Mare şi Circumscripţia electorală nr. 42 - municipiul Bucureşti din data de 25 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din data de 21 martie 2014, Hotărârea Guvernului nr. 259/2014 privind aprobarea măsurilor, a bugetului şi cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 25 mai 2014, a modelului timbrului autocolant, a modelelor listelor electorale, a modelului buletinului de vot, a modelelor ştampilelor electorale şi ale altor documente care vor fi utilizate la aceste alegeri, precum şi a condiţiilor şi duratei păstrării materialelor rezultate din procesul electoral, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 10 aprilie 2014.
IV. Noţiunea de conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţi publice
37. Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor". De asemenea, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Curtea a reţinut: "Conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale." În sfârşit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituţie "stabileşte competenţa Curţii de a soluţiona în fond orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, iar nu numai conflictele de competenţă născute între acestea". Prin urmare, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională "vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei" (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009).
38. Pentru soluţionarea cererii ce formează obiectul cauzei de faţă, Curtea Constituţională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente şi, prin interpretarea dată, să desluşească intenţia legiuitorului constituant, astfel încât, în final, să ajungă la soluţionarea conflictului constituţional invocat.
39. Faţă de circumstanţierea realizată în jurisprudenţa citată cu privire la atribuţia conferită Curţii Constituţionale de art. 146 lit. e) din Constituţie rezultă că în prezenta cauză Curtea va decide dacă aspectele sesizate în cererea prim-ministrului întrunesc elementele constitutive ale unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, urmând a analiza dacă prin conduita şi declaraţiile publice cu privire la susţinerea unui anumit partid politic, Preşedintele României a săvârşit acte şi acţiuni concrete prin care a afectat competenţele Guvernului României în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a alegerilor parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2014.
V. Analiza existenţei conflictului
40. Curtea reţine că pentru a analiza dacă cererea cu care a fost sesizată vizează un conflict juridic generat de conduita şi declaraţiile publice cu privire la susţinerea unui anumit partid politic de către Preşedintele României trebuie să clarifice atât natura juridică, cât şi semnificaţia juridică a acestora.
41. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, a statuat că "în activitatea de îndeplinire a mandatelor constituţionale ce le revin, reprezentanţii autorităţilor publice, prin poziţiile pe care le exprimă, au obligaţia de a evita crearea unor stări conflictuale între puteri. Statutul constituţional al Preşedintelui, precum şi rolul acestora în cadrul democraţiei constituţionale îi obligă să îşi aleagă forme adecvate de exprimare, astfel încât [...] să nu se constituie în elemente ce ar putea genera conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile publice".
42. Curtea a remarcat, însă că "prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice - autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă - şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional. Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei." (a se vedea Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 18 aprilie 2007)
43. Interdicţiile prevăzute de art. 84 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora, în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată "nu exclud posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor şi a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituţionale" (a se vedea Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, sus-menţionată). Mai mult, "funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, prevăzută de art. 80 alin. (2) teza a doua din Constituţie, impune imparţialitate din partea Preşedintelui României, dar nu exclude posibilitatea exprimării opiniei sale privind modul optim de soluţionare a divergenţelor apărute" şi nu îi conferă calitatea de competitor politic.
44. De altfel, în ceea ce priveşte limitele dreptului de exprimare, Legea fundamentală prevede la art. 72 alin. (1), având ca titlu marginal "Imunitatea parlamentară", potrivit căruia "Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". În conformitate cu dispoziţiile art. 84 alin. (2) din Constituţie, "Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător". Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea constată că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice.
45. Or, analizând faptele concrete menţionate în sesizarea prim-ministrului României, imputate Preşedintelui României, Curtea reţine că acestea nu pot fi calificate ca fiind acte sau fapte juridice, întrucât conduita şi declaraţiile publice, cu evident caracter politic, nu au caracter decizional şi nu produc efecte juridice.
46. Mai mult, în condiţiile în care, potrivit Constituţiei şi a legilor în vigoare, Preşedintele României nu are nicio atribuţie în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării vreunui tip de scrutin, doar prin conduita şi declaraţiile publice, Preşedintele României nu a afectat şi nici nu avea cum să afecteze atribuţiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European şi a alegerilor parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2014. Astfel, aşa cum a fost expusă în prealabil, competenţa Guvernului vizează operaţiuni juridice şi tehnice concrete, precum aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, stabilirea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare alegerilor, a bugetului şi cheltuielilor necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, stabilirea modelelor copiilor de pe listele electorale, a modelului listei susţinătorilor, a modelelor de ştampile ale birourilor electorale, a modelului ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea "VOTAT", a modelului buletinului de vot, a modelului timbrului autocolant, precum şi stabilirea măsurilor care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. Toate aceste operaţiuni tehnico-juridice sunt aprobate prin hotărâri de Guvern, acte juridice cu forţă obligatorie pentru toate subiectele de drept implicate în procedura electorală. Or, apare cu evidenţă că exprimarea în public a unei opinii/opţiuni politice nu a fost şi nu poate fi de natură a determina o încălcare a competenţelor Guvernului în materia pregătirii şi organizării scrutinelor, întrucât fiind lipsită de consecinţe juridice, opinia politică nu poate modifica sau înlătura efectele unor acte normative administrative prin care autoritatea executivă îşi exercită atribuţiile legale.
VI. Implicarea Preşedintelui României în campania electorală
47. În ceea ce priveşte cererea prim-ministrului României, prin care se solicită Curţii Constituţionale să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă Preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţie, "Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: [...] e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii", iar, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii."
48. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, "conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie [...]", iar dispoziţiile art. 146 lit. e) din Constituţie "stabilesc competenţa Curţii de a soluţiona în fond orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, iar nu numai conflictele de competenţă născute între acestea" (a se vedea Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, sau Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008).
49. Date fiind aceste limite legislative şi jurisprudenţiale, această cerere adresată Curţii Constituţionale excedează competenţei sale de soluţionare în cadrul atribuţiei referitoare la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice. Astfel, prin pronunţarea unei decizii în condiţiile solicitate de prim-ministrul României, Curtea nu ar soluţiona un conflict între autorităţile publice, ci ar urma să aprecieze, în mod independent de existenţa vreunui conflict, dacă conduita şi declaraţiile publice ale Preşedintelui constituie activitate de propagandă cu scopul de a determina alegătorii să îşi exprime voturile în favoarea unor competitori electorali, şi, subsecvent, să stabilească dacă o atare activitate este sau nu conformă cu Constituţia.
50. Or, din examinarea dispoziţiilor constituţionale şi legale referitoare la competenţa Curţii Constituţionale rezultă, în mod expres şi limitativ, atribuţiile acesteia de a controla constituţionalitatea legilor [art. 146 lit. a) şi d)], ordonanţelor Guvernului [art. 146 lit. d)], tratatelor, acordurilor internaţionale [art. 146 lit. b)], regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului [art. 146 lit. c) şi l)], precum şi a partidelor politice [art. 146 lit. k)]. În plus, Curtea poate constata încălcări ale Constituţiei în cadrul competenţelor referitoare la soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice [art. 146 lit. e)], la vegherea respectării procedurii pentru alegerea Preşedintelui României [art. 146 lit. f)], la verificarea împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României [art. 146 lit. f)], la vegherea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului [art. 146 lit. i)], precum şi la verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni [art. 146 lit. j)]. De asemenea, în cadrul competenţei prevăzute de art. 146 lit. h), Curtea dă aviz consultativ pentru propunerea Parlamentului de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, prilej cu care instanţa constituţională poate constata săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele încalcă prevederile Constituţiei.
51. Prin urmare, Curtea constată că solicitarea prim-ministrului României, prin care se cere instanţei constituţionale care soluţionează un conflict juridic de natură constituţională să pronunţe o decizie care să stabilească dacă Preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice, este inadmisibil a fi analizată pe această cale, ci, eventual, în condiţiile stabilite în paragraful anterior.
52. Pentru argumentele expuse mai sus, plenul Curţii Constituţionale constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, întrucât conduita şi declaraţiile publice ale Preşedintele României nu au afectat şi nu afectează atribuţiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European şi a alegerilor parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2014.
53. Având în vedere considerentele expuse, dispoziţiile art. 146 lit. e) din Constituţie, precum şi prevederile art. 11 alin. (1) lit. A.e), ale art. 34 şi 35 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii:
DECIDE:
Constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, generat de conduita şi declaraţiile publice ale Preşedintelui României.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Preşedintelui României şi prim-ministrului României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din 21 mai 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Mihaela Senia Costinescu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
