Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 283 din 18 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 3 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Georgeta Baesan, Ioan Baesan, Emilia Dana Târnãveanu, Gheorghe Dorin Târnãveanu şi Viorica Gligor în Dosarul nr. 1.995/175/2007 al Tribunalului Alba - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent învedereazã Curţii cã partea Comisia specialã de retrocedare a bunurilor care au aparţinut cultelor a transmis la dosar note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã prevederile de lege criticate nu nesocotesc nici principiul egalitãţii în faţa legii şi a autoritãţilor publice şi nici nu îngrãdesc dreptul de acces liber la justiţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.995/175/2007, Tribunalul Alba - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Georgeta Baesan, Ioan Baesan, Emilia Dana Târnãveanu, Gheorghe Dorin Târnãveanu şi Viorica Gligor într-o cauzã, aflatã în stadiul procesual al recursului, având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a nulitãţii absolute parţiale a unei dispoziţii de restituire emise de Comisia specialã de retrocedare a bunurilor care au aparţinut cultelor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã, în esenţã, cã deciziile la care se referã textul de lege criticat sunt emise în urma unei proceduri necontencioase aplicabile unor persoane bine determinate, şi anume instituţia de cult şi comisia de retrocedare. Deşi nu le sunt comunicate, efectele acestor decizii se rãsfrâng însã şi asupra chiriaşilor din imobilele retrocedate, care sunt terţi faţã de raportul juridic stabilit între subiectele de drept amintite. Acestora nu le poate fi opus termenul în interiorul cãruia deciziile menţionate pot fi contestate. Totodatã, autorii excepţiei se considerã discriminaţi în raport cu instituţia de cult, care "îşi poate exprima poziţia în cadrul procedurii necontencioase" şi cãreia îi sunt comunicate aceste decizii. De asemenea, se considerã discriminaţi şi faţã de alte categorii de chiriaşi, şi anume cei ai imobilelor preluate de stat în perioada 1945-1989, pentru care <>Legea nr. 10/2001 prevede cã dispoziţiile emise în baza legii menţionate pot fi atacate de persoana care se pretinde îndreptãţitã, fiindu-le aplicabilã procedura comunã de atac a oricãrui act juridic, "în care termenele sunt mai mari şi posibilitatea de a acţiona mai lejerã, chiar dacã nu sunt comunicate nici aceste decizii".
Tribunalul Alba - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat vizeazã o procedurã acceleratã, specificã materiei contenciosului administrativ, care e aplicabilã nu doar pãrţilor implicate în procedura de restituire, ci şi terţilor.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã nu se încalcã principiul egalitãţii în drepturi, reglementarea criticatã aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor vizate de norma legalã, şi nici dreptul de acces liber la justiţie, a cãrui exercitare poate fi condiţionatã prin lege de îndeplinirea unor cerinţe prealabile şi de respectarea unor termene de prescripţie sau de decãdere.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 3 alin. (7): "(7) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cãrei razã teritorialã este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotãrârea pronunţatã de instanţa de contencios administrativ este supusã cãilor de atac potrivit <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentalã cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea cetãţenilor şi în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, analizând constituţionalitatea prevederilor <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 prin prisma unei critici similare, referitoare la pretinsa privare a persoanelor care sunt terţi faţã de raportul juridic stabilit între persoana îndreptãţitã sã solicite retrocedarea imobilului şi comisia specialã de retrocedare de dreptul de a ataca decizia emisã de aceasta din urmã, a pronunţat <>Decizia nr. 1.635 din 3 decembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010, prin care a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate. Instanţa de contencios constituţional a reţinut, cu acel prilej, cã deciziile comisiei speciale de retrocedare, reprezentând acte administrative, pot fi contestate de cãtre terţi la instanţa de contencios administrativ, astfel cã apare ca nefondatã susţinerea privitoare la încãlcarea dreptului de acces liber la justiţie. Curtea Constituţionalã a constatat cã aceştia au la dispoziţie un termen de un an, care începe sã curgã de la data luãrii la cunoştinţã despre decizia de retrocedare, în care au posibilitatea de a ataca actul administrativ contestat, astfel cum prevede <>art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Prin urmare, chiar dacã decizia de retrocedare nu se comunicã şi chiriaşilor imobilului restituit, legea le oferã o cale proceduralã eficientã de care pot uza pentru a contesta acest act, astfel cã nu le este îngrãdit dreptul de acces liber la justiţie. Totodatã, Curtea constatã cã, în cadrul acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea deciziei de retrocedare, aceşti terţi capãtã calitate procesualã de reclamanţi, având posibilitatea de a formula toate apãrãrile pe care le considerã utile. De aceea, nu se poate reţine critica referitoare la pretinsa discriminare existentã în raport cu instituţia de cult care "îşi poate exprima poziţia în cadrul procedurii necontencioase". În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia ar fi instituitã o inegalitate între diverse categorii de chiriaşi, mai exact între cei ai imobilelor care au aparţinut cultelor religioase şi cei ai celorlalte imobile preluate de stat în mod abuziv în perioada 1945-1989 şi pentru care existã o altã procedurã de contestare a deciziilor de retrocedare, Curtea observã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi sub acest aspect. Astfel cum în mod constant a statuat în jurisprudenţa sa, principiul egalitãţii în faţa legii nu semnificã uniformitate, legiuitorul fiind îndreptãţit sã reglementeze în mod diferit situaţii care, prin natura lor, sunt diferite.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Georgeta Baesan, Ioan Baesan, Emilia Dana Târnãveanu, Gheorghe Dorin Târnãveanu şi Viorica Gligor în Dosarul nr. 1.995/175/2007 al Tribunalului Alba - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
