Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 283 din 11 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131, art. 142 alin. (4) si art. 215 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 10 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131, art. 142 alin. (4) şi <>art. 215 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vinurile Moldovei" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 8.199/197/2006 al Judecãtoriei Braşov.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, reprezentant cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã la dosar pãrţile Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã şi Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Braşov au depus concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei. Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, susţinând oral concluziile scrise depuse la instanţa care a sesizat Curtea. În plus, apreciazã cã prin lege se stabileşte un cuantum foarte mare al cauţiunii în situaţia formulãrii unei cereri de suspendare a executãrii actului administrativ fiscal, de naturã sã împiedice liberul acces la justiţie al comerciantului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã textele de lege criticate constituie norme de procedurã adoptate de legiuitor potrivit competenţei sale, conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie. Neperimarea executãrii silite a creanţelor fiscale este justificatã de natura acestora, respectiv de faptul cã reprezintã surse bugetare ce corespund satisfacerii interesului general.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 septembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 8.199/197/2006, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 128, art. 138 alin. (4) şi <>art. 185 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã.
Excepţia a fost ridicatã într-o cauzã având ca obiect o contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei se susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie o procedurã de executare silitã care privilegiazã creditorii bugetari în sensul cã executarea silitã a creanţelor bugetare nu se perimã, iar organele fiscale sunt scutite de la plata unei cauţiuni, ceea ce îl pune pe comerciant în situaţia de a nu se putea dezdãuna în cazul în care se dovedeşte cã cererea creditorului bugetar nu este întemeiatã.
Judecãtoria Braşov opineazã cã excepţia este neîntemeiatã, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii în materie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia este neîntemeiatã, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, în sensul celor anterior reţinute de Curte în deciziile sale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin Încheierea din 4 septembrie 2007, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 128, art. 138 alin. (4) şi <>art. 185 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã. Aceste texte de lege au fost renumerotate dupã republicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, fiind cuprinse în art. 131, art. 142 alin. (4) şi <>art. 215 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , asupra cãrora Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie.
Acestea au urmãtorul conţinut:
- Art. 131: "(1) Dreptul de a cere executarea silitã a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui în care a luat naştere acest drept.
(2) Termenul de prescripţie prevãzut la alin. (1) se aplicã şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.";
- Art. 142 alin. (4): "Executarea silitã a creanţelor fiscale nu se perimeazã.";
- Art. 215 alin. (2): "Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executãrii actului administrativ fiscal, în temeiul <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificãrile ulterioare. Instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune de pânã la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al cãror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de pânã la 2.000 lei."
Excepţia este raportatã la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2) referitor la supremaţia legii, art. 44 alin.(2) privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private în mod egal de lege, art. 45 privind libertatea economicã şi art. 136 alin.(5) referitor la inviolabilitatea proprietãţii private.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã asupra dispoziţiilor legale criticate, sub vechea numerotare, s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 424 din 13 septembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 noiembrie 2005, reţinând, în esenţã, urmãtoarele: exceptarea organelor fiscale de la plata cauţiunii este justificatã de faptul cã, în ipoteza în care calitatea de creditor aparţine statului, riscul ca debitorul prejudiciat sã nu poatã obţine repararea acestuia datoritã insolvabilitãţii creditorului nu existã, potrivit principiului cã statul nu este niciodatã în încetare de plãţi.
Totodatã, Curtea a reţinut cã neperimarea executãrii silite a creanţelor fiscale, reglementare derogatorie de la dreptul comun, este în deplin acord cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, în temeiul cãruia legiuitorul este îndreptãţit sã stabileascã norme de procedurã derogatorii de la regulile generale, determinate de anumite situaţii speciale. În cazul de faţã, situaţia specialã a fost determinatã de faptul cã obiectul executãrii silite îl constituie încasarea creanţelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezintã un interes general.
În legãturã cu invocarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) şi art. 136 alin. (5) privind apãrarea şi ocrotirea proprietãţii private, Curtea a reţinut cã nu se pune problema încãlcãrii principiului ocrotirii egale a proprietãţii private, indiferent de titular, întrucât, fiind vorba de creanţe fiscale, acestea au o strânsã legãturã cu asigurarea veniturilor pentru bugetul public naţional. Reglementãrile legale criticate vizeazã, astfel cum s-a mai arãtat, realizarea veniturilor publice, fãrã sã se urmãreascã deci ocrotirea în mod diferenţiat a proprietãţii private în raport cu calitatea titularilor.
Referitor la invocarea, în motivarea excepţiei, a încãlcãrii prevederilor art. 45 din Constituţie privind accesul liber al persoanei la o activitate economicã, Curtea a reţinut cã textul constituţional stabileşte în mod clar cã accesul la o activitate economicã şi libera iniţiativã se exercitã "în condiţiile legii", ceea ce presupune în mod logic posibilitatea stabilirii prin lege a unor condiţii care trebuie respectate de cãtre agentul economic.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Cât priveşte critica referitoare la prevederile <>art. 215 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , Curtea constatã cã instituirea obligaţiei de platã a cauţiunii ca o condiţie a suspendãrii executãrii actului administrativ fiscal are o dublã finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executãrii, prin efectul suspendãrii acesteia, şi, pe de altã parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de cãtre debitorii rãu-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare a actului administrativ fiscal, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executãrii, Curtea reţine cã instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificatã ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie, contrarã prevederilor art. 21 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A) d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131, art. 142 alin. (4) şi <>art. 215 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vinurile Moldovei" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 8.199/197/2006 al Judecãtoriei Braşov.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 martie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
