Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 283 din 1 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) si (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale art. 32 alin. (1) si (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 37 alin. (1) si (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 26 alin. (1) si (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , precum si ale art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 889 din 29 septembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , precum şi ale <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alcoa Fujikura România" - S.R.L. Arad în Dosarul nr. 6.719/2003 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul ales, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Apãrãtorul autorului excepţiei pune concluzii de admitere a excepţiei, depunând note scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã. Astfel, <>Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , <>Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , precum şi <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 sunt legi cu caracter temporar, care nu mai sunt în vigoare, fiind aplicabile dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 şi cele ale <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, acestea nu au aplicabilitate în cauzã, fiind incidente dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 ianuarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 6.719/2003, Tribunalul Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , precum şi ale <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Alcoa Fujikura România" - S.R.L. Arad în dosarul cu numãrul de mai sus, având drept obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ pentru anularea unei decizii emise de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Arad.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la muncã, deoarece persoanele nu ar putea alege liber un loc de muncã în afara localitãţii, o astfel de alegere având repercusiuni asupra angajatorului, care, de altfel, este obligat sã creeze locuri de muncã doar în localitãţile mari. De asemenea, posibilitatea manifestãrii liberei iniţiative şi a valorificãrii tuturor factorilor de producţie este restrânsã prin instituirea unor dispoziţii de naturã a împovãra excesiv cu sarcini fiscale contribuabilii, în considerarea exclusivã a locaţiei unde aceştia îşi desfãşoarã activitatea. În ceea ce priveşte invocarea art. 16 din Constituţie, republicatã, autorul excepţiei susţine cã prevederile <>art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 631/2002 creeazã o discriminare nejustificatã prin dezavantajul pe care îl suportã investitorii care îşi desfãşoarã activitatea într-o zonã care nu acoperã necesarul de forţã de muncã, investiţiile acestora fãcându-se numai în zonele unde existã forţã de muncã, pentru a se evita inconvenientul antrenãrii unor cheltuieli nedeductibile. Sunt, de asemenea, încãlcate şi dispoziţiile constituţionale referitoare la aşezarea justã a sarcinilor fiscale, deoarece întreprinzãtorii care îşi desfãşoarã activitatea în zone mai puţin populate şi care suportã cheltuielile de transport ale angajaţilor sunt astfel "penalizaţi". În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la economia României şi a celor referitoare la nivelul de trai, autorul excepţiei susţine cã şi aceste dispoziţii sunt încãlcate, deoarece li se îngrãdeşte întreprinzãtorilor posibilitatea dezvoltãrii de afaceri în mediul rural, care sunt astfel defavorizate.
Tribunalul Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, instanţa aratã cã aceste dispoziţii legale nu sunt incidente în cauzã, deoarece actele contestate nu au fost emise pentru încãlcarea acestor dispoziţii care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece intrã în competenţa legiuitorului stabilirea impozitelor şi taxelor, precum şi stabilirea scutirilor şi deducerilor de la plata acestora, prevederile adoptate în acest sens aplicându-se tuturor agenţilor economici în aceleaşi condiţii şi limite, fãrã discriminãri. De asemenea, nu sunt încãlcate nici celelalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei, textele criticate privesc deduceri de la plata impozitelor cãtre bugetul de stat, reprezentând, în acelaşi timp, o mãsurã de protecţie şi sprijin acordat persoanelor încadrate în muncã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, preşedintele Camerei Deputaţilor aratã cã aceastã excepţie este inadmisibilã, deoarece soluţionarea cauzei nu depinde de dispoziţia criticatã.
Guvernul României apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã în întregime. Astfel, deoarece <>Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , <>Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 şi <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 sunt legi cu caracter temporar şi aplicabilitate limitatã, sunt incidente în cauzã dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, excepţia fiind inadmisibilã. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , Guvernul apreciazã cã şi aceasta este inadmisibilã, deoarece dispoziţiile criticate sunt aplicabile numai societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, autoarea excepţiei neîncadrându-se în aceastã categorie. De asemenea, este inadmisibilã şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, deoarece aceste prevederi nu sunt relevante în cauzã, neconstituind dispoziţii de care sã depindã soluţionarea cauzei.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 şi ale <>art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 este inadmisibilã, deoarece aceste dispoziţii legale nu mai sunt în vigoare, încetându-şi aplicabilitatea o datã cu încheierea exerciţiului bugetar pe anii de referinţã. Astfel, sunt incidente dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 şi ale <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Avocatul Poporului apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã, deoarece reglementarea posibilitãţii de deducere a unor cheltuieli reprezintã o opţiune a legiuitorului, dându-se astfel expresie preocupãrii statului pentru a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003, ale <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 29 noiembrie 2002, ale <>art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001, ale <>art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 26 aprilie 2001, şi ale <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 507/2003 : "(1) Regiile autonome, societãţile şi companiile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare şi celelalte societãţi comerciale cu capital majoritar de stat pot efectua anual, în limita unei cote de 2,0%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat anual, aferent salariaţilor cu contract individual de muncã, cheltuieli sociale pentru funcţionarea corespunzãtoare a unor activitãţi sau unitãţi aflate în administrarea acestora, potrivit legii, şi anume: grãdiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj.
(2) În cadrul aceleiaşi limite prevãzute la alin. (1) unitãţile menţionate pot aloca sume pentru: acoperirea unei pãrţi din cheltuielile ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii minori ai salariaţilor şi cadouri oferite salariatelor; acoperirea parţialã a costului transportului la şi de la locul de muncã al salariaţilor; suportarea parţialã a costului aferent serviciilor de tratament sau de odihnã pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv al transportului; acordarea de ajutoare pentru înmormântare; acordarea de ajutoare unor salariaţi care au suferit pierderi însemnate în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãţilor naturale, pentru acoperirea unei pãrţi din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile, precum şi pentru contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale, potrivit prevederilor <>art. 66 din Legea minelor nr. 85/2003 . De asemenea, unitãţile menţionate pot contribui prin alocarea unor sume la ajutorarea copiilor din şcoli şi din centrele de plasament.";
- <>Art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 631/2002 : "(1) Regiile autonome, societãţile şi companiile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare şi celelalte societãţi comerciale pot efectua anual, în limita unei cote de pânã la 1,5%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat anual, aferent salariaţilor cu contract individual de muncã, cheltuieli sociale care sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pentru funcţionarea corespunzãtoare a unor activitãţi sau unitãţi aflate în administrarea acestora potrivit legii, şi anume: grãdiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilişti, precum şi şcolile pe care le au sub patronaj.
(2) În cadrul aceleiaşi limite prevãzute la alin. (1) unitãţile menţionate pot aloca sume şi pentru: acoperirea unei pãrţi din cheltuielile ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariaţilor; acoperirea parţialã a costului transportului la şi de la locul de muncã al salariaţilor; suportarea parţialã a costului biletelor de tratament sau de odihnã pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv al transportului; acordarea de ajutoare pentru înmormântare; acordarea de ajutoare unor salariaţi care au suferit pierderi însemnate în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãţilor naturale, pentru acoperirea unei pãrţi din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile, precum şi pentru contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale, potrivit prevederilor <>art. 51 din Legea minelor nr. 61/1998 , cu modificãrile ulterioare. De asemenea, unitãţile menţionate pot contribui prin alocarea unor sume la ajutorarea copiilor din şcoli şi din centrele de plasament.";
- <>Art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 743/2001 : "(1) Regiile autonome, societãţile şi companiile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţioneazã în baza <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii şi finanţãrii activitãţii de cercetaredezvoltare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 51/1996 , cu modificãrile ulterioare, şi celelalte societãţi comerciale pot efectua anual, în limita unei cote de pânã la 1,5%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat anual, aferent salariaţilor cu contract individual de muncã, cheltuieli care sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pentru funcţionarea corespunzãtoare a unor activitãţi sau unitãţi aflate în administrarea acestora potrivit legii, şi anume: grãdiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj.
(2) În cadrul aceleiaşi limite prevãzute la alin. (1) unitãţile menţionate pot aloca sume şi pentru: acoperirea unei pãrţi din cheltuielile ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariaţilor; acoperirea parţialã a costului transportului la şi de la locul de muncã al salariaţilor; suportarea parţialã a costului biletelor de tratament sau de odihnã pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv al transportului; acordarea de ajutoare pentru înmormântare; acordarea de ajutoare unor salariaţi care au suferit pierderi însemnate în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãţilor naturale, pentru acoperirea unei pãrţi din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile, precum şi pentru contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale, potrivit prevederilor <>art. 51 din Legea minelor nr. 61/1998 . De asemenea, unitãţile menţionate pot contribui prin alocarea unor sume la ajutorarea copiilor din şcoli şi din centrele de plasament.";
- <>Art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 216/2001 : "(1) Regiile autonome, societãţile şi companiile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţioneazã în baza <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 51/1996 , cu modificãrile ulterioare, şi celelalte societãţi comerciale pot efectua anual, în limita unei cote de pânã la 1,5%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat anual, aferent salariaţilor cu contract individual de muncã, cheltuieli care sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pentru funcţionarea corespunzãtoare a unor activitãţi sau unitãţi aflate în administrarea acestora potrivit legii, şi anume: grãdiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj.
(2) În cadrul aceleiaşi limite prevãzute la alin. (1) unitãţile menţionate pot aloca sume şi pentru: acoperirea unei pãrţi din cheltuielile ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariaţilor; acoperirea parţialã a costului transportului la şi de la locul de muncã al salariaţilor; suportarea parţialã a costului biletelor de tratament sau de odihnã pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv al transportului; acordarea de ajutoare pentru înmormântare; acordarea de ajutoare unor salariaţi care au suferit pierderi însemnate în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãţilor naturale, pentru acoperirea unei pãrţi din cheltuieli, în cazul unor boli grave sau incurabile, precum şi pentru contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale, potrivit prevederilor <>art. 51 din Legea minelor nr. 61/1998 .";
- <>Art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal: "3) Urmãtoarele cheltuieli au deductibilitate limitatã: (...) c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pânã la 2%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat. Intrã sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzãtoare a unor activitãţi sau unitãţi aflate în administrarea contribuabililor: grãdiniţe, creşe, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: transportul la şi de la locul de muncã al salariaţilor, cadouri în bani sau în naturã oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în naturã acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnã pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodãrie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;"
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 53 alin. (2) şi art. 134 alin. (1) şi (2) lit. a) din Constituţia României. Dupã aprobarea prin referendum a Legii de revizuire a Constituţiei României, dispoziţiile invocate au fost cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 47 alin. (1), art. 56 alin. (2) şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a), cu urmãtorul conţinut:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 41: "(1) Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã.";
- Art. 47: "(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.";
- Art. 56: "(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sã asigure aşezarea justã a sarcinilor fiscale.";
- Art. 135: "(1) Economia României este economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
(2) Statul trebuie sã asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã alin. (2) al art. 138 din Constituţia României consacrã principiul anualitãţii bugetului de stat. Prin urmare, <>Legea nr. 631/2002 , <>Legea nr. 743/2001 , precum şi <>Legea nr. 216/2001 sunt legi cu caracter temporar care au fost în vigoare în cursul anilor 2003, 2002, respectiv 2001, perioade pentru care s-au aprobat bugetele de stat respective.
În consecinţã, legile criticate nu mai sunt în vigoare, fiind aplicabile dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare."
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , Curtea constatã cã aceste dispoziţii legale sunt aplicabile regiilor autonome, societãţilor şi companiilor naţionale, institutelor naţionale de cercetaredezvoltare şi celorlalte societãţi comerciale cu capital majoritar de stat, societatea comercialã care este autoarea excepţiei neîncadrându-se în nici una dintre aceste ipoteze, astfel încât prevederile criticate nu constituie dispoziţii de care depinde soluţionarea cauzei.
De asemenea, Curtea observã cã soluţionarea cauzei nu depinde nici de dispoziţiile <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, întrucât obiectul litigiului aflat pe rolul instanţei de judecatã îl constituie contestaţia introdusã de autorul excepţiei împotriva procesului-verbal încheiat la data de 8 mai 2003 de organele de control din cadrul Direcţiei Controlului Fiscal Arad, prin care s-a dispus obligarea acestuia la plata cãtre bugetul de stat a unor sume de bani reprezentând impozite pe veniturile nerezidenţilor provenite din prestãri de servicii, debite suplimentare la fondul de solidaritate socialã pentru persoanele cu handicap, dobânzi, penalitãţi şi majorãri de întârziere şi alte datorii cãtre stat. În esenţã, autorul excepţiei nu criticã instituirea de cãtre legiuitor a unor deductibilitãţi la calcularea şi plata impozitelor, ci faptul cã aceste deductibilitãţi nu se referã şi la cheltuielile efectuate de angajatorii din categoria cãrora face parte, precum recrutarea forţei de muncã din alte localitãţi decât aceea în care îşi desfãşoarã activitatea. Aşadar, autorul excepţiei nu criticã dispoziţiile care s-ar aplica în cauzã, ci lipsa unor prevederi legale care sã permitã deductibilitatea la calcularea impozitelor a categoriilor de cheltuieli menţionate.
În consecinţã, sunt aplicabile dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia".
În baza dispoziţiilor alin. (6) al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Curtea constatã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , precum şi ale <>art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alcoa Fujikura România" S.R.L. Arad în Dosarul nr. 6.719/2003 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iulie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
