Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 282 din 29 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 5 august 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Nicolae Lopãtiţã, Tudoriţã Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor şi Ioan Petra în dosarele nr. 1.733/CAS/2004, nr. 2.030/CAS/2004, nr. 1.450/CAS/2004, nr. 1.478/C/2004 şi nr. 1.141/CAS/2004 ale Tribunalului Caraş-Severin.
La apelul nominal, în Dosarul nr. 233 D/2004, rãspunde consilier juridic Ioana Raluca Ştefan, cu delegaţie depusã în şedinţã, pentru Casa Judeţeanã de Pensii Caraş-Severin, lipsã fiind autorul excepţiei - Nicolae Lopãtiţã, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate.
La apelul nominal, în dosarele nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004, rãspunde, de asemenea, consilier juridic Ioana Raluca Ştefan, cu delegaţie depusã în şedinţã, pentru Casa Judeţeanã de Pensii Caraş-Severin, lipsã fiind autorii excepţiei - Tudoriţã Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor, respectiv Ioan Petra, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
Consilierul juridic al Casei Judeţene de Pensii CaraşSeverin, precum şi reprezentantul Ministerului Public aratã cã sunt de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 36^4 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispune conexarea dosarelor nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004 la Dosarul nr. 233D/2004, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, consilierul juridic al Casei Judeţene de Pensii Caraş-Severin solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã aceasta este neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 16 aprilie 2004, din 9 aprilie 2004, respectiv din 13 aprilie 2004, pronunţate în dosarele nr. 1.733/CAS/2004, nr. 2.030/CAS/2004, nr. 1.450/CAS/2004, nr. 1.478/C/2004 şi, respectiv, nr. 1.141/CAS/2004, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Nicolae Lopãtiţã, Tudoriţã Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor şi Ioan Petra în cadrul unor litigii de asigurãri sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã cã din anul 2001 sunt pensionari de invaliditate gradul II. Între timp au fost aleşi consilieri în cadrul unor consilii comunale. Ulterior, printr-o decizie a Casei Judeţene de Pensii Caraş-Severin, s-a dispus încetarea plãţii pensiei, apreciindu-se cã autorii excepţiei au calitatea de asigurat prin efectul legii, în sensul prevederilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 . În opinia autorilor excepţiei, includerea în categoria asiguraţilor, prevãzutã de textul de lege criticat, a consilierilor comunali constituie "o gravã eroare de interpretare a legii", deoarece calitatea de consilier comunal nu poate fi asimilatã cu celelalte funcţii elective sau cu cea a persoanelor numite în cadrul autoritãţilor executive legislative ori judecãtoreşti. Consilierul comunal nu are o activitate permanentã şi nu realizeazã venituri nici la nivelul salariului minim pe economie. Astfel, autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicatã, care privesc egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi dreptul la pensie.
Tribunalul Caraş-Severin, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 233D/2004, apreciazã cã excepţia ridicatã este întemeiatã, deoarece un consilier local nu poate fi asimilat cu un salariat, un funcţionar public, un angajat cu contract civil, un primar, un viceprimar sau cu un parlamentar, care beneficiazã de o indemnizaţie, stabilitã prin lege, lunarã şi permanentã pe durata mandatului.
Tribunalul Caraş-Severin, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004, apreciazã cã excepţia ridicatã este nefondatã, întrucât, potrivit <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 , în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective pe durata mandatului, ale cãror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor prevãzute la pct. I. Cadrul legal pentru remunerarea persoanelor care ocupã funcţii de demnitate publicã, inclusiv a consilierilor locali, este stabilit de <>Legea nr. 154/1998 .
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considerã ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Cadrul legal în ceea ce priveşte remunerarea persoanelor care ocupã funcţii de demnitate publicã, inclusiv a consilierilor locali, este stabilit de <>Legea nr. 154/1998 . Potrivit dispoziţiilor art. 19 şi 20 din lege, aceste persoane "au dreptul, pentru activitatea desfãşuratã, la o indemnizaţie lunarã, care este unica formã de remunerare a activitãţii corespunzãtoare funcţiei şi reprezintã baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determinã în raport cu venitul salarial". De asemenea, aratã cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 47 din Constituţie, republicatã, referitoare la nivelul de trai, întrucât "includerea consilierilor locali, ca persoane care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective, pe durata mandatului, în rândul persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, reprezintã o consecinţã a aplicãrii dispoziţiilor <>art. 19 şi 20 din Legea nr. 154/1998 , ce nu contravine dreptului la pensie reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţia republicatã".
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã faţã de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicatã, întrucât textul legal supus controlului de constituţionalitate se aplicã tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, fãrã privilegii şi discriminãri. Astfel, persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute de dispoziţiile <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 , şi anume desfãşoarã o activitate în funcţii elective, iar drepturile şi obligaţiile lor sunt asimilate cu ale persoanelor ce desfãşoarã activitãţi pe bazã de contract individual de muncã sau cu ale funcţionarilor publici, beneficiazã de acelaşi tratament juridic, iar persoanele care nu îndeplinesc aceste condiţii se aflã într-o situaţie diferitã. În realitate, situaţia autorilor excepţiei ridicã o problemã de interpretare şi aplicare a legii, care intrã în competenţa instanţei de judecatã. Referitor la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicatã, apreciazã cã şi aceasta este neîntemeiatã, întrucât, potrivit acestui text constituţional, cetãţenii au dreptul la pensie, în condiţiile legii, iar sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale este reglementat prin <>Legea nr. 19/2000 .
Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000), modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 9/2003 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003), aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 577/2003 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004), cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În prezent, dispoziţiile legale criticate au urmãtorul cuprins: "În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]
II. persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autoritãţii executive, legislative ori judecãtoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugãreşti, ale cãror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevãzute la pct. I."
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia aratã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 47 din Constituţia României, revizuitã şi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, având urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
- Art. 47: "(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenţã medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de lege. Cetãţenii au dreptul şi la mãsuri de asistenţã socialã, potrivit legii."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
<>Art. 5 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede persoanele care au calitatea de asigurat, în mod obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public de pensii. Calitatea de asigurat înseamnã şi vocaţia la dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurãri sociale, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de vârstã, de stagiu de cotizare şi celelalte criterii prevãzute de lege. Totodatã, aceastã calitate presupune şi obligaţia de a plãti contribuţia legalã (cotizaţia) la fondul de asigurãri sociale. Aşadar, Curtea reţine cã acest text de lege nu reglementeazã înscrierea la pensie, plata acesteia ori încetarea plãţii, aşa cum în mod eronat susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate.
În cauza de faţã autorii excepţiei contestã încetarea plãţii pensiei, încetare care s-a dispus de cãtre casa de pensii pentru motivul cã aceasta nu poate fi cumulatã cu veniturile realizate din altã sursã. Or, Curtea reţine cã situaţiile în care se permite cumulul pensiei cu alte venituri sunt prevãzute limitativ de dispoziţiile art. 94 din aceeaşi lege, în sensul cã: "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmaşi orfani de ambii pãrinţi, pe perioada şcolarizãrii, pânã la vârstele prevãzute la art. 68 lit. a) şi b);
b) nevãzãtorii;
c) pensionarii pentru limitã de vârstã."
Pe de altã parte, Curtea constatã cã problemele dacã un consilier la un consiliu local desfãşoarã sau nu o activitate profesionalã, dacã, în raport şi cu veniturile realizate, trebuie considerat ca fiind asigurat în mod obligatoriu prin efectul legii şi dacã poate cumula pensia cu veniturile realizate din aceastã activitate constituie chestiuni de fapt, precum şi probleme de interpretare şi aplicare a legii. Interpretarea conţinutului unor norme juridice, ca fazã indispensabilã procesului de aplicare a legii, aparţine instanţelor judecãtoreşti. Aşadar, Curtea constatã cã, în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, numai instanţa judecãtoreascã poate sã stabileascã dacã pot fi asimilaţi persoanelor asigurate consilierii locali beneficiari ai unei pensii anticipate, anticipate parţial sau de invaliditate de gradul II, aceasta fiind singura competentã sã interpreteze dispoziţiile legale criticate, în special, precum şi celelalte dispoziţii ale <>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în general.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Nicolae Lopãtiţã, Tudoriţã Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor şi Ioan Petra în dosarele nr. 1.733/CAS/2004, nr. 2.030/CAS/2004, nr. 1.450/CAS/2004, nr. 1.478/C/2004 şi nr. 1.141/CAS/2004 ale Tribunalului Caraş-Severin.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 iunie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
