Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 281 din 22 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 lit. a) si art. 41 liniuta a patra din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 14 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 lit. a) şi art. 41 liniuţa a patra din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Dominus REI" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 628/212/2003 al Judecãtoriei Constanţa - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 516D/2012 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, fãcând trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 201 din 29 aprilie 2004.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 noiembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 628/212/2003, astfel cum a fost îndreptatã prin Încheierea din 15 februarie 2012, Judecãtoria Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 lit. a) şi art. 41 liniuţa a patra din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Dominus REI" - S.R.L. din Constanţa, într-o cauzã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de autorul excepţiei împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenţiei prevãzute la art. 40 lit. a) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã prevederile criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), întrucât acestea incrimineazã prin acelaşi text de lege încãlcarea obligaţiilor din caietul de sarcini, faptã care prezintã un pericol social redus, şi efectuarea transporturilor rutiere fãrã licenţã sau cu licenţa suspendatã, faptã cu pericol social superior celei dintâi. Astfel, susţine autorul, se ajunge la aplicarea unor amenzi între aceleaşi limite pentru sãvârşirea unor contravenţii cu pericol social diferit, fapt ce constituie o discriminare a persoanelor juridice care sãvârşesc contravenţii mai puţin grave în raport cu cele care sãvârşesc contravenţii din a doua categorie, cu un pericol social sporit.
Judecãtoria Constanţa - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã faptele care constituie contravenţii şi sancţiunile aplicabile sunt prevãzute prin lege şi sunt reglementate de legiuitor, în considerarea importanţei valorilor sociale ocrotite şi a atingerilor care le-ar putea fi aduse. Se aratã, de asemenea, cã legiuitorul poate impune un tratament sancţionator similar pentru situaţii asemãnãtoare, în funcţie de anumite criterii avute în vedere cu prilejul elaborãrii actului normativ incriminator.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului susţine cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este inadmisibilã, întrucât în prezent contravenţiile prevãzute în textul criticat sunt reglementate printr-o hotãrâre a Guvernului, care nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate, respectiv prin Hotãrârea Guvernului nr. 69/2012 privind stabilirea încãlcãrilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mãrfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţionalã a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi a sancţiunilor şi mãsurilor aplicabile în cazul constatãrii acestor încãlcãri.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 lit. a) şi art. 41 liniuţa a patra din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 29 august 1997.
Curtea reţine cã Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 a fost abrogatã prin art. 70 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, care, la rândul sãu, a fost abrogatã prin art. 93 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011, niciunul din cele douã acte normative abrogatoare nepãstrând soluţia juridicã criticatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv calificarea drept contravenţie a faptelor de nerespectare a caietelor de sarcini.
Textele criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 40: "Constituie contravenţie, în mãsura în care, potrivit legii penale nu sunt considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã ca atare urmãtoarele fapte:
a) efectuarea de transporturi rutiere sau desfãşurarea de activitãţi conexe acestora, conform prevederilor anexei nr. 2 pct. C, fãrã licenţe sau cu licenţe cu valabilitate expiratã, suspendate sau anulate, precum şi nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini, anexe la acestea;";
- Art. 41 liniuţa a 4-a: Se sancţioneazã cu amendã:
[... ]
- de la 3.200.000 lei la 4.000.000 lei, faptele prevãzute la art. 40 lit. a), b), c), g) şi h)."
Se susţine, în esenţã, cã prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) cu privire la egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 628/212/2003 (numãr în format vechi 9.012/2003), Judecãtoria Constanţa - Secţia civilã a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 lit. a) şi art. 41 liniuţa a patra din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere. Întrucât Curtea Constituţionalã a fost sesizatã prin considerentele încheierii menţionate, şi nu prin dispozitivul acesteia, excepţia de neconstituţionalitate nu a fost înaintatã instanţei constituţionale. Sesizarea Curţii Constituţionale dispusã prin considerentele încheierii a fost calificatã ca fiind o eroare materialã, astfel încât aceeaşi instanţã, la data de 15 februarie 2012, a pronunţat o încheiere de îndreptare a erorii materiale strecurate în încheierea din 2003. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a fost comunicatã Curţii Constituţionale şi înregistratã la registratura jurisdicţionalã a acesteia cu nr. 1.396 din 23 februarie 2012.
II. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat cã este competentã sã se pronunţe cu privire la constituţionalitatea normelor juridice abrogate, cuprinse în acte normative ce pot face obiectul controlului de constituţionalitate, dacã, pentru pãrţile litigiului în soluţionarea cãruia a fost ridicatã excepţia, normele în cauzã produc efecte juridice.
În cauza de faţã, Curtea constatã cã, în urma evenimentelor legislative survenite în domeniul transporturilor rutiere de la data suspendãrii judecãrii cauzei şi pânã în prezent, nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini [art. 40 lit. a) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997] nu mai constituie o contravenţie de sine stãtãtoare. Având în vedere cã de la data sãvârşirii faptei calificate ca fiind contravenţie potrivit art. 40 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997, respectiv, au fost adoptate mai multe acte normative de reglementare primarã şi secundarã a cãror incidenţã urmeazã a fi finalizatã de instanţa de judecatã, revine acesteia din urmã sarcina de a stabili, pe de o parte, dacã fapta concretã sãvârşitã este în continuare prevãzutã ca şi contravenţie, iar, pe de altã parte, dacã ajunge la o concluzie afirmativã, sã stabileascã care dintre regulile sancţionatoare prevãzute de actele normative în cauzã sunt mai favorabile autorului excepţiei. Totodatã, în cazul în care ajunge la o concluzie negativã, respectiv cã una dintre reglementãrile succesive nu a mai prevãzut ca şi contravenţie fapta sãvârşitã, rãmâne tot în competenţa instanţei de judecatã stabilirea reglementãrii legale mai favorabile. Desigur, în ambele cazuri, se aplicã şi principiul retroactivitãţii legii contravenţionale mai favorabile. Aşadar, în aceste condiţii, Curtea observã cã revine instanţei de judecatã sarcina de a constata dacã fapta concretã sãvârşitã de autorul excepţiei constituie contravenţie potrivit legislaţiei ulterior adoptate şi de a proceda, în consecinţã, la aplicarea legii contravenţionale mai favorabile.
De principiu, toate actele normative succesiv adoptate au legãturã cu soluţionarea cauzei, întrucât instanţa de judecatã urmeazã sã aleagã dintre acestea legea aplicabilã litigiului, existând în momentul de faţã un dubiu în privinţa legislaţiei aplicabile şi care poate influenţa soluţia ce va fi pronunţatã; or in dubio pro reo. De altfel, Legea nr. 47/1992 prevede ca şi condiţie de admisibilitate a excepţiei faptul ca actul normativ sã aibã legãturã cu cauza şi nu ca de acesta sã depindã soluţionarea cauzei. Este o prevedere mult mai largã, care permite analiza constituţionalitãţii textelor legale pretins incidente într-un anumit moment al desfãşurãrii cauzei, şi nu din perspectiva soluţiei, dezlegãrii cauzei.
Curtea observã cã este atribuţia exclusivã a instanţei de judecatã stabilirea legii contravenţionale mai favorabile, dar, pentru ca aceasta sã îşi poatã exercita competenţa, nu poate nega pãrţilor dreptul de a apela, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, la unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã din România, în privinţa realizãrii controlului textelor legale care la un anumit moment procesual au legãturã cu soluţionarea cauzei.
În consecinţã, Curtea Constituţionalã constatã cã excepţia de neconstituţionalitate este admisibilã şi urmeazã a se pronunţa pe fondul acesteia. Prin urmare, Curtea Constituţionalã urmeazã a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 40 lit. a) şi art. 41 liniuţa a patra din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere.
III. Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii acestor dispoziţii prin Decizia nr. 85 din 2 martie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 aprilie 2004, Decizia nr. 201 din 29 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 7 iunie 2004, şi Decizia nr. 359 din 23 septembrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.026 din 5 noiembrie 2004, prilejuri cu care a arãtat cã textele criticate nu instituie nici privilegii şi nici discriminãri între operatorii de transport rutier, fie ei persoane fizice sau persoane juridice. Ele fac deosebiri între diferite încãlcãri ale reglementãrilor legale, între periculozitatea şi gravitatea lor abstractã, prevãzând în raport cu acestea sancţiunile contravenţionale ce urmeazã a fi aplicate. De asemenea, Curtea a reţinut cã legiuitorul (inclusiv cel delegat) a acţionat în temeiul dreptului sãu de apreciere cu privire la modalitatea de reglementare a condiţiilor în care anumite fapte sã fie sancţionate contravenţional, precum şi la stabilirea sancţiunilor aplicabile, fãrã sã instituie o discriminare.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterior menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 lit. a) şi art. 41 liniuţa a patra din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Dominus REI" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 628/212/2003 al Judecãtoriei Constanţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din 22 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
