Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 28 din 19 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie invocatã de Gheorghe Apãvloaiei în Dosarul nr. 4.155/62/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.201D/2011. La apelul nominal rãspunde partea Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin consilierul juridic doamna Daniela Hudelcu, cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.202D/2011 - nr. 1.206D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie invocatã de Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apãvloaiei, Ioana Lucia Voicu şi, respectiv, Eduard Mastacan în dosarele nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011, şi respectiv, nr. 10.042/62/2011 ale Tribunalului Braşov - Secţia civilã. La apelul nominal, în toate aceste dosare, rãspunde partea Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin consilierul juridic doamna Daniela Hudelcu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 1.201D/2011 - nr. 1.206D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor. Partea prezentã nu se opune conexãrii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor. Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.202D/2011 - nr. 1.206D/2011 la Dosarul nr. 1.201D/2011, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul pãrţii prezente, care solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã, în esenţã, cã asigurãrile sociale de sãnãtate din România sunt obligatorii pentru toţi cetãţenii români cu domiciliul în ţarã, precum şi pentru cetãţenii strãini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporarã sau îşi au domiciliul în ţarã. În acest context, organizarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate presupune solidaritate între beneficiari, ce se manifestã prin participarea activã a tuturor asiguraţilor la constituirea fondurilor, în funcţie de veniturile fiecãruia. Modificarea textului de lege criticat, prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 107/2010, a urmãrit extinderea bazei de colectare a contribuţiilor pentru asigurãrile de sãnãtate, în scopul echilibrãrii bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurãri de Sãnãtate, concomitent cu menţinerea exceptãrilor de la plata acestor contribuţii pentru categoriile de persoane fãrã venituri, cu venituri reduse sau defavorizate. Astfel, pensionarii cu venituri din pensii pânã la 740 de lei nu au obligaţia plãţii contribuţiei de asigurãri sociale de sãnãtate, iar în privinţa celor ale cãror venituri depãşesc suma de 740 de lei, textul de lege criticat instituie o cotã de contribuţie de 5,5%, aplicatã asupra întregii pensii, fãrã însã a putea rezulta o pensie netã mai micã de 740 de lei. În acest context, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, dat fiind faptul cã nivelul diferit al contribuţiei, stabilit în funcţie de veniturile realizate, este justificat în mod rezonabil de situaţia deosebitã în care se aflã persoanele care realizeazã venituri mai mari, faţã de cele ale cãror venituri sunt mai reduse. Invocã Deciziile Curţii Constituţionale nr. 934/2006 şi nr. 775/2009. Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei ca inadmisibilã, dat fiind faptul cã este criticat modul de interpretare şi aplicare a legii, aspect ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale. Pe fond, aratã cã textul de lege criticat este expresia principiului contributivitãţii în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 56 - Contribuţii financiare. Invocã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţatã în cauzele Stec şi alţii împotriva Regatului Unit şi Domalewski împotriva Poloniei.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele: Prin încheierile din 13 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 4.155/62/2011, nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011 şi nr. 10.042/62/2011, Tribunalul Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie invocatã de Gheorghe Apãvloaiei, Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apãvloaiei, Ioana Lucia Voicu şi Eduard Mastacan în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de reţinere din pensie a cotei de 5,5%, reprezentând contribuţia la asigurãrile sociale de sãnãtate. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã prevederea legalã criticatã încalcã dreptul de proprietate şi instituie o discriminare între pensionarii ale cãror venituri sunt mai mari de 740 de lei, venituri asupra cãrora legiuitorul a impus reţinerea unei cote de 5,5%, reprezentând contribuţia la asigurãrile sociale de sãnãtate, şi pensionarii ale cãror venituri sunt mai mici sau egale cu aceastã sumã, scutiţi de obligaţia de platã a acestei contribuţii; considerã cã aceastã cotã de 5,5% ar trebui sã fie aplicatã doar asupra pensiilor ce depãşesc suma de 740 de lei, iar nu asupra întregii pensii. Aratã cã, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, principiul egalitãţii exclude un tratament diferit pentru situaţii comparabile. Tribunalul Braşov - Secţia civilã considerã cã, stabilind obligaţia plãţii unei contribuţii bãneşti lunare, pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, sub forma cotei unice de 5,5%, prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 nu instituie nici privilegii şi nici discriminãri. Cuantumul diferit al contribuţiei, stabilit în raport cu veniturile realizate, este justificat în mod rezonabil de situaţia deosebitã în care se aflã persoanele care realizeazã venituri mai mari, faţã de cele ale cãror venituri sunt mai reduse. Pe de altã parte, soluţia legislativã criticatã este justificatã şi de principiul solidaritãţii şi subsidiaritãţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, precum şi de principiul constituţional al aşezãrii juste a sarcinilor fiscale, prevãzut de art. 56 alin. (2) din Legea fundamentalã. Invocând Hotãrârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 aprilie 2006, pronunţatã în Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, instanţa de judecatã considerã cã nu sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privatã, arãtând cã art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu vizeazã un drept de a dobândi proprietatea în sistemul de securitate socialã, iar, pe de altã parte, în aplicarea politicilor economice şi sociale, statul dispune de o largã marjã de apreciere. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã, în temeiul art. 56 alin. (1) şi (2) din Constituţie, cetãţenii au obligaţia de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice, iar, pe de altã parte, textul de lege criticat se aplicã tuturor pensionarilor aflaţi în aceeaşi situaţie, şi anume, acelora cu pensii ce depãşesc cuantumul de 740 de lei. Invocã Deciziile Curţii Constituţionale nr. 934/2006, nr. 775/2009 şi nr. 343/2011. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 107/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, potrivit cãrora: "(2) Contribuţia datoratã de pensionarii ale cãror venituri din pensii depãşesc 740 de lei este de 5,5% aplicatã asupra acestor venituri şi se vireazã odatã cu plata drepturilor bãneşti asupra cãrora se calculeazã de cãtre cei care efectueazã plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netã mai micã de 740 de lei." În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 44 - Dreptul de proprietate privatã. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 stabilesc obligaţia de reţinere a contribuţiei la sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, sub forma unei cote unice de 5,5%, aplicatã asupra veniturilor din pensii ce au un cuantum mai mare de 740 de lei. Analizând susţinerile autorilor excepţiei, Curtea constatã cã aceasta nu reprezintã o problemã de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, aspect asupra cãruia poate decide instanţa de judecatã, învestitã cu soluţionarea litigiului. Faptul cã unele case judeţene de pensii aplicã aceastã cotã de 5,5%, asupra întregii pensii, iar altele asupra diferenţei ce depãşeşte suma de 740 de lei nu ţine de constituţionalitatea textului de lege criticat, ci de modul de interpretare şi aplicare a acestuia. Or, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã se pronunţã "numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." Interpretarea în vederea aplicãrii unitare a reglementãrii criticate ar putea face obiectul unui recurs în interesul legii, potrivit art. 329 şi urmãtoarele din Codul de procedurã civilã şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie invocatã de Gheorghe Apãvloaiei, Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apãvloaiei, Ioana Lucia Voicu şi, respectiv, Eduard Mastacan în dosarele nr. 4.155/62/2010, nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011 şi, respectiv, nr. 10.042/62/2011 ale Tribunalului Braşov - Secţia civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 ianuarie 2012.