Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 279 din 24 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul II al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 9 iunie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul II al Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 501/2002, excepţie ridicatã din oficiu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã în Dosarul nr. 6.068/1/2009 al acestei instanţe.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Aratã cã legiuitorul are dreptul şi opţiunea de a reglementa prin legi speciale condiţiile în care opereazã retrocedarea terenurilor, în acord cu prevederile constituţionale.
CURTEA,
prin Încheierea din 12 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.068/1/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul II al Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 501/2002, excepţie ridicatã din oficiu de instanţa de judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã reglementarea criticatã contravine prevederilor art. 44 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece în cazul cetãţenilor români, precum şi în cazul cetãţenilor strãini sau apatrizilor moştenitori legali ai acestora recunoaşterea dreptului de proprietate opereazã în plenitudinea atributelor sale, pe când cetãţenii strãini şi apatrizii care au calitatea de persoane îndreptãţite potrivit Legii nr. 10/2001 la restituirea în naturã a unor terenuri situate în intravilanul localitãţilor dobândesc un drept de folosinţã special, care le conferã drepturile şi obligaţiile proprietarului, cu excepţia dreptului de dispoziţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional. Se aratã cã, deşi dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie nu mai prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi. Legea nr. 10/2001 are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care la data intrãrii ei în vigoare nu aveau calitatea de proprietar şi, în consecinţã, nu se poate invoca încãlcarea dispoziţiilor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate. De asemenea, în ceea ce priveşte încãlcarea art. 16 din Constituţie aratã cã principiul egalitãţii priveşte cetãţenii români şi nu face referire la cetãţenii strãini care se aflã într-o situaţie juridicã diferitã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. II alin. (1) din titlul II al Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 501/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002.
Aceastã ordonanţã a fost aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 48/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004.
Prevederile de lege criticate au urmãtoarea redactare: "Cetãţenii strãini şi apatrizii care au calitatea de persoane îndreptãţite potrivit Legii nr. 10/2001 la restituirea în naturã a unor terenuri, situate în intravilanul localitãţilor, pot opta pentru dobândirea unui drept de folosinţã special care conferã titularului drepturile şi obligaţiile conferite de lege proprietarului, cu excepţia dreptului de dispoziţie."
Dispoziţiile constituţionale considerate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã Legea fundamentalã, art. 44 alin. (2), nu permite cetãţenilor strãini sã dobândeascã dreptul de proprietate asupra terenurilor decât pe calea moştenirii legale, modurile de dobândire, inter vivos sau prin moştenire testamentarã fiind condiţionate de clauzele tratatului de aderare a României la Uniunea Europeanã sau de alte tratate internaţionale.
Pentru a corela aceastã incapacitate constituţionalã cu dispoziţiile Legii nr. 10/2001, al cãrei scop a fost acela de a statornici mãsuri reparatorii în interesul foştilor proprietari ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, a fost adoptatã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002. Ulterior, prin Legea de aprobare a acestei ordonanţe, art. II a fost completat cu alin. (4), potrivit cãruia în situaţia cetãţenilor strãini sau a apatrizilor care au dobândit un drept de folosinţã special asupra unor terenuri în condiţiile alin. (1) al acestui articol, acesta se converteşte, la cerere, în drept de proprietate dupã obţinerea cetãţeniei române de cãtre persoana respectivã. De asemenea, prin alte douã acte normative legiuitorul a reglementat problema dobândirii dreptului de proprietate a cetãţenilor strãini asupra terenurilor. Astfel, prin art. 3 din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente se prevede posibilitatea cetãţenilor strãini şi apatrizi, precum şi a persoanelor juridice strãine de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România, în condiţiile prevãzute de legea specialã. De asemenea, prin Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, precum şi de cãtre persoanele juridice strãine a fost reglementatã dobândirea dreptului de proprietate privatã de cãtre cetãţenii strãini.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale.
Având în vedere, însã, cã scopul legii este reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrãrii în vigoare a acesteia, nu aveau calitatea de proprietari, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001, garantarea şi ocrotirea constituţionalã a dreptului de proprietate câtã vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmeazã a se naşte ulterior, prin efectul şi în condiţiile legii menţionate.
Şi, în fine, textul criticat nu contravine nici principiului egalitãţii în drepturi, deoarece legiuitorul are dreptul şi opţiunea de a reglementa prin legi speciale condiţiile în care opereazã retrocedarea terenurilor, în acord cu prevederile constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul II al Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 501/2002, excepţie ridicatã din oficiu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã în Dosarul nr. 6.068/1/2009 al acestei instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
