Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 278 din 26 mai 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele masuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritatii judecatoresti, ale   art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale   art. 32 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , ale   art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 7 alin. (3) din   Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , ale   art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale art. 7 alin. (3) din   Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003 , ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004, precum si ale   art. 50 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 278 din 26 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele masuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritatii judecatoresti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 32 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003 , ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004, precum si ale art. 50 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 5 septembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Claudia Margareta Niţã - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 şi ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepţie ridicatã de Teodor Rusu, Teodora Vârcioroveanu şi alţii în Dosarul nr. 5/M/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã, înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 205D/2005.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 219D/2005, nr. 220 D/2005, nr. 221D/2005, nr. 222D/2005, nr. 223D/2005, nr. 224D/2005 şi nr. 238D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Aurica Taloş, Nicolae Claudiu Chis şi alţii în Dosarul nr. 66/2005 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã, de Simona Boldan, Petronela Zoiţa Nãsãudean şi alţii în Dosarul nr. 67/2005 al aceleiaşi instanţe, de Ana Szallosi, Iudit Maria Onaciu şi alţii în Dosarul nr. 68/2005 al aceleiaşi instanţe, de Valeria Sabou, Cornelia Jula şi alţii în Dosarul nr. 99/2005 al aceleiaşi instanţe, de Silviu Sãlãjan, Mirela Lazoc şi alţii în Dosarul nr. 100/2005 al aceleiaşi instanţe, de Rodica Lobonţ, Angela Maxim şi alţii în Dosarul nr. 101/2005 al aceleiaşi instanţe, respectiv de Ana Nicoleta Goşman fiigãu, Nicoleta Boţoman şi alţii în Dosarul nr. 4.227/2004 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 207D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, ale <>art. 50 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 32 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 7 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , ale <>art. 9 alin. (7) teza întâi din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale art. 7 alin. (3) din <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003 , ale art. 7 din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004", excepţie ridicatã de Iosif Ioan Mureşan, Dacia Rubl şi alţii în Dosarul nr. 3.275/2004 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã. De asemenea, Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 218D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , precum şi ale <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã de Mircea Marincaş, Chivu Papiţa şi alţii în Dosarul nr. 47/2005 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã. În sfârşit, Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 240D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, precum şi ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , excepţie ridicatã de Trandafir Scutaru, Dumitru Moroşan şi alţii în Dosarul nr. 1.970/C/2004 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent referã Curţii faptul cã, în dosarele nr. 205D/2005, nr. 219D/2005, nr. 220D/2005, nr. 221D/2005, nr. 222D/2005, nr. 223D/2005 şi nr. 224D/2005, Ministerul Justiţiei, în calitate de parte în aceste cauze, a trimis prin Serviciul de Registraturã al Curţii Constituţionale note scrise cu un conţinut identic, prin care apreciazã, pe de o parte, cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 este întemeiatã şi, pe de altã parte, cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 şi ale <>art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 este inadmisibilã.
De asemenea, magistratul-asistent învedereazã Curţii faptul cã în dosarele nr. 219D/2005 şi nr. 220D/2005 autorii excepţiei au depus câte o notã prin care solicitã renunţarea la judecarea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea acestei cereri, arãtând cã, în temeiul <>art. 55 din Legea nr. 47/1992 , dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului nu sunt aplicabile procedurii specifice activitãţii Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţionalã respinge cererea astfel cum a fost formulatã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate este, în totalitate sau în parte, identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 240D/2005, nr. 238D/2005, nr. 224D/2005, nr. 223D/2005, nr. 222D/2005, nr. 221D/2005, nr. 220D/2005, nr. 219D/2005, nr. 218D/2005 şi nr. 207D/2005 la Dosarul nr. 205D/2005, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând în acest sens cã asupra dispoziţiilor de lege criticate Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat în alte cauze, de exemplu prin deciziile nr. 26 din 20 ianuarie 2005, nr. 69 din 3 februarie 2005 sau nr. 96 din 15 februarie 2005, iar în cauza de faţã nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina modificarea acestei jurisprudenţe.


CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 2 februarie şi 19 ianuarie 2005, pronunţate în dosarele nr. 5/M/2005 şi nr. 4.227/2004, Tribunalul Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum şi ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 . De asemenea, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate prin încheierile civile nr. 166, nr. 167 şi nr. 169 din 21 februarie 2005, pronunţate în dosarele nr. 66/2005, nr. 67/2005 şi nr. 100/2005, precum şi prin încheierile din 7 februarie 2005, pronunţate în dosarele nr. 68/2005, nr. 99/2005 şi nr. 101/2005 ale Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã. Excepţia a fost ridicatã de Teodor Rusu, Teodora Vârcioroveanu şi alţii, de Ana Nicoleta Goşman Ţigãu, Nicoleta Boţoman şi alţii, de Aurica Taloş, Nicolae Claudiu Chis şi alţii, de Simona Boldan, Petronela Zoiţa Nãsãudean şi alţii, de Silviu Sãlajan, Mirela Lazoc şi alţii, de Ana Szallosi, Iudit Maria Onaciu şi alţii, de Valeria Sabou, Cornelia Jula şi alţii, respectiv de Rodica Lobonţ, Maxim Angela şi alţii în cadrul unor cauze având ca obiect plata primei de concediu. De asemenea, prin Încheierea din 7 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 47/2005, Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii menţionate mai sus, precum şi a dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Mircea Marincaş, Chivu Papiţa şi alţii într-o cauzã având ca obiect plata primei de concediu.
De asemenea, prin Încheierea din 14 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.275/2004, Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, ale <>art. 50 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 32 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 7 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , ale <>art. 9 alin. (7) teza întâi din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale art. 7 alin. (3) din <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003 , ale art. 7 din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004. Excepţia a fost ridicatã de Iosif Ioan Mureşan, Dacia Rubl şi alţii într-o cauzã având ca obiect plata primei de concediu.
În sfârşit, prin Încheierea din 11 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.970/C/2004, Tribunalul Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, precum şi ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 . Excepţia a fost ridicatã de Trandafir Scutaru, Dumitru Moroşan şi alţii într-o cauzã având ca obiect plata primei de concediu.
În motivarea excepţiei, având un conţinut asemãnãtor, autorii acesteia aratã cã prin textele de lege criticate au fost încãlcate prevederile art. 41 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie. În esenţã, se aratã cã suspendarea în mod succesiv a exerciţiului dreptului la prima de concediu, mai întâi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 , apoi prin legile bugetare pentru anii 2002, 2003 şi 2004, echivaleazã cu restrângerea exerciţiului acestui drept. Dreptul la prima de concediu se regãseşte, în opinia autorilor excepţiei, în sintagma "concediu de odihnã plãtit" cuprinsã în art. 41 alin. (2) din Constituţie, astfel cã restrângerea nejustificatã a acestui drept constituţional încalcã art. 53 din Legea fundamentalã, ale cãrui condiţii strict şi limitativ prevãzute pentru restrângerea exerciţiului unui drept prin lege nu sunt respectate.
În plus, în dosarele nr. 205D/2005, nr. 219D/2005, nr. 220D/2005, nr. 221D/2005, nr. 222D/2005, nr. 223D/2005 şi nr. 224D/2005, autorii excepţiei susţin şi încãlcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece mãsura dispusã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 nu a fost justificatã de o situaţie excepţionalã, aşa cum impune norma constituţionalã invocatã.
De asemenea, în dosarele nr. 219D/2005, nr. 220D/2005, nr. 221D/2005, nr. 222D/2005 şi nr. 223D/2005 autorii excepţiei invocã şi contrarietatea textelor de lege criticate faţã de prevederile art. 16 din Constituţie, susţinându-se în acest sens cã "salarizarea personalului din autoritatea judecãtoreascã se întemeiazã pe raporturi de autoritate, nu pe principii contractuale", ceea ce creeazã "o inechitate faţã de personalul contractual al societãţilor comerciale care, în baza negocierii, beneficiazã de asemenea prime de vacanţã, precum şi de primele reglementate de Codul fiscal".
În sfârşit, în Dosarul nr. 205D/2005 autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocã prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã, referitoare la caracterul de stat de drept, democratic şi social al României, precum şi la garantarea, ca valori supreme în stat, a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor.
În ceea ce priveşte argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, ridicatã în dosarele nr. 207D/2005 şi nr. 218D/2005, autorii acesteia aratã cã dispoziţiile de lege criticate au abrogat toate reglementãrile referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat acestora din <>Legea nr. 50/1996 , fãrã ca noua lege de salarizare sã prevadã un drept similar. Or, art. 18 din Codul muncii, în vigoare la data suspendãrii, respectiv abrogãrii, prevedea în mod imperativ cã "Drepturile persoanelor încadrate în muncã nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţãri sau limitãri, ele fiind apãrate de stat împotriva oricãror încãlcãri, a manifestãrilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu."
Tribunalul Braşov - Secţia civilã, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 205D/2005 şi nr. 238D/2005, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens, se aratã cã "prima de vacanţã prevãzutã de <>art. 41^1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 se încadreazã în sintagma «alte condiţii specifice, stabilite de lege», prevãzutã de art. 41 alin. (2) din Constituţie, având în vedere cã aceasta este distinctã de concediul de odihnã plãtit, însã este specificã categoriei profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar din autoritatea judecãtoreascã şi este prevãzutã prin lege specialã." În consecinţã, suspendarea primei de vacanţã, "chiar dacã ar fi consideratã o restrângere temporarã", nu este justificatã prin prisma prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece nu se încadreazã în nici una dintre situaţiile prevãzute limitativ de norma constituţionalã invocatã, nu este necesarã într-o societate democraticã şi are ca efect atingerea dreptului în însãşi substanţa sa. Se mai menţioneazã cã actele normative ce conţin dispoziţiile de lege criticate nu cuprind nici o expunere de motive care sã justifice luarea acestei mãsuri "de naturã a conduce la discriminarea autoritãţii judecãtoreşti faţã de celelalte puteri ale statului".
Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 218D/2005, nr. 219D/2005, nr. 220D/2005, nr. 221D/2005, nr. 222D/2005, nr. 223D/2005 şi nr. 224D/2005, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este fondatã. Se precizeazã în acest sens cã, potrivit art. 41 din Constituţie, "drepturile salariale constituie un mijloc de protecţie socialã a muncii şi se acordã în funcţie de complexitatea şi importanţa socialã a muncii", iar "prima de vacanţã are drept scop refacerea psihicã a magistratului, având în vedere condiţiile speciale în care îşi desfãşoarã activitatea". Or, acest "drept fundamental", care se coreleazã cu dispoziţiile art. 18 din Codul muncii, nu poate fi suspendat sau restrâns decât în condiţiile exprese prevãzute de art. 53 din Constituţie.
Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 207D/2005, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã, deoarece dreptul la prima pentru concediul de odihnã este un drept suplimentar, care nu face parte din categoria drepturilor fundamentale prevãzute de art. 41 din Constituţie. Se mai precizeazã cã dreptul la concediul de odihnã plãtit este asigurat şi în prezent prin acordarea, conform legislaţiei în vigoare, a indemnizaţiei de concediu de odihnã, astfel cã, ţinând cont şi de aceste considerente, textele de lege criticate sunt constituţionale.
Tribunalul Galaţi - Secţia civilã, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 240D/2005, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, întrucât textele de lege criticate încalcã prevederile art. 53 din Constituţie.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul a transmis punctele sale de vedere, având un conţinut asemãnãtor, prin care considerã urmãtoarele: excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 este întemeiatã pentru urmãtoarele argumente: concediul de odihnã plãtit este un drept al salariaţilor garantat de art. 41 alin. (2) din Constituţie, referitor la mãsurile de protecţie socialã a muncii; din "interpretarea coroboratã a dispoziţiilor Codului muncii şi ale <>Legii nr. 188/1999 " rezultã cã dreptul la concediul de odihnã are douã componente, care nu se pot disocia: una nepatrimonialã, constând în însãşi efectuarea concediului prin suspendarea obligaţiei salariatului de a presta munca, iar cealaltã de naturã patrimonialã, care acoperã drepturile cuvenite salariatului în perioada concediului de odihnã; or, "a admite posibilitatea suspendãrii aplicabilitãţii prevederilor legale care consacrã dreptul la prima de concediu echivaleazã cu recunoaşterea implicitã a posibilitãţii de suspendare a exerciţiului oricãrei componente a dreptului la concediu plãtit, inclusiv sub aspectul laturii nepatrimoniale"; art. 139 alin. (2) din Codul muncii prevede cã dreptul la concediu de odihnã anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţãri sau limitãri. În consecinţã, se apreciazã cã suspendarea acordãrii dreptului la prima de concediu reprezintã în fapt o suspendare a unui drept constituţional fundamental consacrat de art. 41 alin. (2) din Constituţie", iar aceastã suspendare "echivaleazã cu restrângerea nejustificatã a acestui drept, fãrã a fi incidentã vreuna dintre situaţiile de excepţie prevãzute de art. 53 din Constituţie, care sã permitã o astfel de restrângere". Mai mult, se susţine cã "restrângerea adusã de legiuitor prin mãsura suspendãrii care în fapt anuleazã aplicarea unei componente esenţiale a dreptului constituţional în discuţie, aduce atingere însãşi existenţei dreptului", încãlcând flagrant şi sub acest aspect dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentalã.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 32 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale <>art. 7 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , ale <>art. 9 alin. (7) teza întâi din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale art. 7 alin. (3) din <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003 , considerã cã aceasta este inadmisibilã, deoarece, potrivit art. 138 alin. (2) din Constituţie care consacrã principiul anualitãţii bugetului de stat, dispoziţiile criticate nu mai sunt în vigoare.
În ceea ce priveşte normele bugetare în vigoare, care au prelungit termenul de suspendare a aplicãrii dispoziţiilor legale ce reglementeazã dreptul la prima de concediu de odihnã pânã la data de 31 decembrie 2005, respectiv art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 512/2004, se aratã cã acestea sunt neconstituţionale, pentru aceleaşi considerente ce susţin neconstituţionalitatea textului <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 .
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 , se apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã, deoarece textul criticat este "o prevedere finalã, prin care se abrogã dispoziţiile referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit <>legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 ". În plus, se menţioneazã cã "autorii excepţiei nu prezintã motivele prin care susţin neconstituţionalitatea textului în cauzã."
Avocatul Poporului a transmis punctul sãu de vedere, prin care aratã urmãtoarele:
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 , ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 512/2004 şi ale <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 faţã de prevederile art. 53 din Constituţie, se aratã cã "aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât textele legale atacate nu pun în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale." De asemenea, textele de lege menţionate nu contravin nici art. 41 alin. (2) din Constituţie, deoarece suspendarea dreptului la primã ce se acordã cu ocazia plecãrii în concediul de odihnã, respectiv abrogarea prevederilor referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate asimilat, se circumscriu noţiunii de mãsuri de protecţie socialã "stabilite prin lege", aşa cum prevede chiar norma constituţionalã invocatã de autorii excepţiei.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a textelor din legile bugetului de stat şi din legile bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anii 2002, 2003 şi 2004, se aratã cã, potrivit principiului anualitãţii bugetului de stat, acestea nu mai sunt în vigoare. În consecinţã, sunt incidente prevederile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , conform cãrora Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra excepţiilor de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii legale în vigoare.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, faţã de prevederile art. 41 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie, aşa cum aceasta a fost prezentatã de autorii excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 207D/2005, se apreciazã cã dispoziţiile constituţionale invocate nu au incidenţã în cauzã.
În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 , ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 512/2004 şi ale <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate referitoare la celelalte dispoziţii din legile bugetare şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anii 2002, 2003 şi 2004 este inadmisibilã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã este legal sesizatã şi competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 386/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001, ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 32 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 7 alin. (3) din <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , ale art. 7 alin. (3) din <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003 , ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 (şi nu ale art. 7 din Legea nr. 511/2004, aşa cum în mod eronat indicã autorii excepţiei de neconstituţionalitate), ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004, precum şi ale <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 347/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Aceste dispoziţii au urmãtorul cuprins:
- <>Art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti: "De asemenea, se suspendã pânã la data de 1 ianuarie 2002 aplicarea prevederilor art. 41^1 alin. (1) care cuprind dispoziţii referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnã şi ale art. 45 alin. (1) referitoare la cuantumul sporului cu care se plãtesc orele lucrate peste durata normalã a timpului de muncã din <>Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, precum şi aplicarea prevederilor art. IV referitoare la acordarea primei cu ocazia plecãrii în concediul de odihnã din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea <>Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000.";
- <>Art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 : "Termenele prevãzute la <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 386/2001 , se prelungesc pânã la data de 31 decembrie 2002.";
- <>Art. 32 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001 : "Termenele prevãzute la <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 386/2001 , se prelungesc pânã la data de 31 decembrie 2002.";
- <>Art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 : "Termenele prevãzute la <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 386/2001 , cu modificãrile ulterioare, se prelungesc pânã la data de 31 decembrie 2003.";
- Art. 7 alin. (3) din <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 : "Termenele prevãzute la <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 386/2001 , cu modificãrile ulterioare, se prelungesc pânã la data de 31 decembrie 2003.";
- <>Art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 : "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordã cu ocazia plecãrii în concediul de odihnã, precum şi a celor ale <>art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se suspendã pânã la data de 31 decembrie 2004.";
- Art. 7 alin. (3) din <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003 : "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare, referitoare la primele ce se acordã cu ocazia plecãrii în concediul de odihnã, precum şi a celor ale <>art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se suspendã pânã la data de 31 decembrie 2004.";
- Art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004: "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordã cu ocazia plecãrii în concediul de odihnã, precum şi a celor ale <>art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ulterioare, se suspendã pânã la data de 31 decembrie 2005.";
- Art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004: "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare, referitoare la primele ce se acordã cu ocazia plecãrii în concediul de odihnã, precum şi a celor ale <>art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ulterioare, se suspendã pânã la data de 31 decembrie 2005.";
- <>Art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor: "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se abrogã art. 1^1, precum şi celelalte dispoziţii referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit <>legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare."
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate autorii invocã încãlcarea art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 53, precum şi a art. 115 alin. (4) din Constituţie. Aceste prevederi au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 41 alin. (2): "Salariaţii au dreptul la mãsuri de protecţie socialã. Acestea privesc securitatea şi sãnãtatea salariaţilor, regimul de muncã al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţarã, repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesionalã, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.";
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 115 alin. (4): "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora."
Examinând dispoziţiile de lege criticate, raportate la normele constituţionale invocate, Curtea Constituţionalã constatã cã excepţia urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
Curtea reţine cã, în esenţã, se considerã neconstituţionalã suspendarea acordãrii unor drepturi bãneşti prin dispoziţiile <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 , prelungirea succesivã a acestei suspendãri prin legile criticate, referitoare la bugetul de stat şi la bugetul asigurãrilor sociale de stat aferente anilor 2002, 2003, 2004 şi 2005, precum şi abrogarea dispoziţiilor legale a cãror aplicare fusese suspendatã faţã de magistraţi şi personalul de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, acestora, întrucât aceasta constituie o mãsurã care încalcã prevederile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie. De asemenea, se considerã cã adoptarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 s-a fãcut cu nerespectarea prevederilor textului constituţional al art. 115 alin. (4).
Curtea Constituţionalã constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, iar, de exemplu, prin <>Decizia nr. 69 din 3 februarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 14 martie 2005, <>Decizia nr. 96 din 15 februarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 18 martie 2005, sau prin <>Decizia nr. 148 din 17 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 mai 2005, Curtea a respins excepţii de neconstituţionalitate cu obiect similar şi cu o motivare identicã.
Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 , Curtea a constatat prin deciziile menţionate cã acestea şi-au produs efecte numai pânã la data de 1 ianuarie 2002, aşa cum prevedea textul acestei ordonanţe de urgenţã, iar legile bugetare şi cele ale bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anii 2002, 2003 şi 2004 au fost în vigoare pânã la data de 31 decembrie 2002, 31 decembrie 2003, respectiv 31 decembrie 2004. Aşadar, la data ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate aceste dispoziţii nu mai erau în vigoare, iar, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie şi cu cele ale <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004, Curtea constatã cã acestea sunt în vigoare şi dispun suspendarea dreptului la prima pentru concediul de odihnã doar în ceea ce priveşte personalul auxiliar din organele autoritãţii judecãtoreşti, în condiţiile în care dreptul la prima de concediu a magistraţilor, prevãzut de <>art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din autoritãţile judecãtoreşti, a fost abrogat prin <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002. Aşadar, critica de neconstituţionalitate urmeazã a se referi doar la aceste texte legale în vigoare şi prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie. Prin deciziile anterior menţionate, Curtea a examinat însã constituţionalitatea textelor de lege amintite faţã de normele fundamentale invocate şi în prezenta cauzã, astfel cã, neintervenind elemente noi de naturã sã modifice schimbarea jurisprudenţei în materie, se impune menţinerea acesteia. În plus, în cauza de faţã a fost invocatã şi contrarietatea textelor de lege criticate faţã de prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie. Curtea constatã cã aceastã criticã nu poate fi reţinutã, deoarece dispoziţiile legale atacate nu afecteazã principiul statului de drept, democratic şi social, şi nici pe cel al garantãrii valorilor supreme în stat, enunţate în norma constituţionalã invocatã, astfel cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi sub acest aspect.
În sfârşit, referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 , Curtea a reţinut, prin aceleaşi decizii mai sus amintite, cã "beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este şi prima de concediu, nu constituie un drept constituţional fundamental, iar prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în privinţa reglementãrii lor. În consecinţã, legiuitorul este în drept sã le acorde, sã le modifice ori sã înceteze acordarea lor, precum şi sã stabileascã perioada în care le acordã. De altfel, aplicând acest principiu, legiuitorul a înţeles ca prin prevederile <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 sã abroge toate dispoziţiile <>Legii nr. 50/1996 referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat, astfel cã prevederile <>art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 şi-au încetat aplicarea cu privire la aceste categorii de persoane". În ceea ce priveşte invocarea pentru susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale din Codul muncii, Curtea precizeazã cã examinarea constituţionalitãţii dispoziţiilor dintr-o lege sau ordonanţã se face în raport cu norme şi principii ale Legii fundamentale sau ale unor convenţii şi tratate la care România este parte, şi nu faţã de dispoziţii legale din acte normative cu forţã juridicã inferioarã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti şi ale <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , excepţie ridicatã de Trandafir Scutaru, Dumitru Moroşan şi alţii în Dosarul nr. 1.970/C/2004 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã; excepţia de neconstituţionalitate a <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 , ale <>art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 , precum şi cele ale <>art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 , excepţie ridicatã de Teodor Rusu, Teodora Vârcioroveanu şi alţi în Dosarul nr. 5/M/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã, de Mircea Marincaş, Chivu Papiţa şi alţii în Dosarul nr. 47/2005 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã, de Aurica Taloş, Nicolae Claudiu Chis, Dumitru Drãgan şi Georgeta Frãsineanu în Dosarul nr. 66/2005 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã, de Simona Boldan, Petronela Zoiţa Nãsãudean şi alţii în Dosarul nr. 67/2005 al aceleiaşi instanţe, de Ana Szallosi, Iudit Maria Onaciu şi alţii în Dosarul nr. 68/2005 al aceleiaşi instanţe, de Valeria Sabou, Cornelia Jula şi alţii în Dosarul nr. 99/2005 al aceleiaşi instanţe, de Silviu Sãlãjan, Mirela Lazoc şi alţii în Dosarul nr. 100/2005 al instanţei mai sus menţionate, de Rodica Lobonţ, Angela Maxim şi alţii în Dosarul nr. 101/2005 al aceleiaşi instanţe, respectiv de Ana Nicoleta Goşman Ţigãu, Nicoleta Boţoman şi alţii în Dosarul nr. 4.227/2004 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã; excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 33/2001 , ale <>art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , ale <>art. 32 din Legea nr. 744/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 , ale <>art. 7 alin. (3) din Legea nr. 632/2002 , ale <>art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 , precum şi ale <>art. 7 alin. (3) din Legea nr. 519/2003 , excepţie ridicatã de Iosif Ioan Mureşan, Dacia Rubl şi alţii în Dosarul nr. 3.275/2004 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã.
II. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004, precum şi ale <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã de Iosif Ioan Mureşan, Dacia Rubl şi alţii în Dosarul nr. 3.275/2004 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã, respectiv excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã de Mircea Marincaş, Chivu Papiţa şi alţii în Dosarul nr. 47/2005 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 mai 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Niţã

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016