Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 271 din 24 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 30 iulie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 180/2002 , excepţie ridicatã de Jenica Basescu în Dosarul nr. 981/2003 al Tribunalului Iaşi.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 149C/2003, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de Sergiu Mihai Basescu în Dosarul nr. 980/2003 al Tribunalului Iaşi. La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 149C/2003 la Dosarul nr. 148C/2003.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiatã, sustinand ca textele de lege criticate respecta prevederile constituţionale invocate ca fiind incalcate. Arata ca în cauza îşi menţin valabilitatea cele statuate de Curtea Constituţionalã în Decizia Plenului nr. 1/1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constata urmãtoarele:
Prin încheierile din 13 martie 2003, pronunţate în dosarele nr. 981/2003 şi nr. 980/2003, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 180/2002 , excepţie ridicatã de Jenica Basescu şi Sergiu Mihai Basescu în cauze având ca obiect contestaţii în anulare.
În motivarea exceptiei, al carei conţinut este identic, se susţine ca dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 51 şi 128 din Constituţie. Se arata ca prin "stabilirea competentei sectiei de contencios administrativ a tribunalului în rezolvarea recursului impotriva hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a soluţionat plângerea contravenţionalã" s-au încãlcat dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în fata legii şi a instanţelor de judecata, precum şi cele privind folosirea cãilor de atac, întrucât "un raport juridic în care cealaltã parte - în speta, Primãria Municipiului Iaşi - s-a situat pe o poziţie net superioarã, este dedus judecaţii unei instanţe de contencios administrativ în loc sa fie dat în competenta instanţei civile, cum ar fi normal".
Tribunalul Iaşi apreciazã ca textele criticate nu incalca principiile constituţionale enunţate de autorul exceptiei. Astfel, arata ca legalitatea procesului-verbal de contravenţie, care este un act administrativ de autoritate, este supusã controlului judecãtoresc, "tocmai pentru a proteja pe particulari impotriva eventualelor abuzuri ale agenţilor publici". Mai arata ca "judecãtoria, fiind competenta sa soluţioneze conflictul juridic dintre un organ al puterii executive şi un particular [...], desfãşoarã o activitate de contencios administrativ fãrã procedura prevãzutã de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi fãrã a fi instanta specializatã în soluţionarea unor astfel de conflicte, asa cum este secţia de contencios administrativ a tribunalului". Se considera ca "un astfel de conflict juridic nu poate fi privit ca un proces civil şi tocmai în scopul de a pune de acord procedura privind controlul judecãtoresc asupra actului administrativ de autoritate care este procesul-verbal de contravenţie cu natura acestui act şi totodatã de a unifica aceasta procedura de control şi în ceea ce priveşte calea de atac a recursului, prin <>Legea nr. 180/2002 au fost introduse în <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 dispoziţiile art. 34 alin. (2) ce stabilesc competenta de soluţionare a acestei cai de atac în favoarea sectiei de contencios administrativ a tribunalului".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Precizeazã ca "normele criticate trebuie privite în contextul întregii reglementãri a regimului juridic al contravenţiilor, a carei adoptare, departe de a constitui o încãlcare a principiilor constituţionale invocate, constituie expresia aplicãrii lor". În acest sens, în esenta, arata ca, respectându-se dispoziţiile art. 21, 51, 128 şi ale art. 125 alin. (3) din Constituţie, actul normativ criticat prevede, prin art. 31 alin. (1), art. 32 alin. (2) şi art. 34 alin. (2), posibilitatea exercitãrii cãilor de atac, respectiv formularea plângerii la judecãtorie impotriva procesului-verbal contraventional, precum şi a recursului impotriva hotãrârii prin care s-a soluţionat plângerea. Competenta sectiei de contencios administrativ a tribunalului de a judeca recursul se justifica prin caracterul raporturilor juridice deduse judecaţii, iar faptul ca judecãtoria este competenta sa soluţioneze în prima instanta aceste cauze nu schimba cu nimic caracterul raporturilor juridice ori natura rãspunderii administrative. În fapt, <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 180/2002 , creeazã un tratament diferenţiat pentru pãrţile raportului juridic nãscut dintr-un act administrativ de autoritate, aflate, dupã cum este şi firesc, în situaţii diferite, fãrã ca prin aceasta sa aducã atingere principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. În acest sens este menţionatã Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.
Avocatul Poporului considera ca textele legale criticate sunt constituţionale. În esenta, se arata ca dispoziţiile <>art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 180/2002 , nu incalca dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât principiul egalitãţii nu exclude, ci presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite, şi nici principiul accesului liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie. Dimpotriva, "prin textul legal atacat asigurându-se tocmai accesul la justiţie, respectiv la o cale de atac, în cazul unor litigii care au un caracter specific", în acest sens menţionându-se Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. "Reglementarea prin lege a unei anumite secţii din cadrul unei instanţe, care sa judece un anumit tip de litigii, este conformã prerogativei legiuitorului de a institui, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, reguli de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti, inclusiv a unor reguli speciale de procedura" şi nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 128 din Legea fundamentalã. În ceea ce priveşte invocarea art. 1 alin. (3) şi art. 51 din Constituţie, se apreciazã ca aceste texte nu au relevanta în cauza.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 11 din <>Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Aceste prevederi au urmãtorul cuprins: "Hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacatã cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în fata instanţei. Recursul suspenda executarea hotãrârii."
În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin urmãtoarelor articole din Constituţie:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate."
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."
- Art. 128: "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea retine:
Art. 34 alin. (2) din ordonanta criticata, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 11 din <>Legea nr. 180/2002 , stabileşte ca hotãrârea judecãtoreascã prin care a fost soluţionatã plângerea formulatã impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunii poate fi atacatã cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului.
În esenta, prin critica de neconstituţionalitate formulatã se susţine ca, "stabilind competenta sectiei de contencios administrativ a tribunalului în rezolvarea recursului impotriva hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a soluţionat plângerea contravenţionalã, s-au încãlcat dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în fata legii şi a instanţelor, precum şi la folosirea cãilor de atac", asadar, art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 128 din Constituţie.
Din analiza criticilor formulate prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, Curtea constata ca prin stabilirea competentei sectiei de contencios administrativ a tribunalului de a judeca recursul declarat impotriva hotãrârii judecãtoreşti de soluţionare a plângerii impotriva procesului-verbal contraventional nu se creeazã nici o discriminare. Aceasta deoarece principiul egalitãţii în fata legii nu înseamnã uniformitate, astfel încât la situaţii egale trebuie sa corespundã un tratament egal, iar la situaţii diferite, un tratament juridic diferenţiat. În acest sens a statuat Curtea în mod constant în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994. În cauza, existenta unor reguli diferite şi a unui tratament juridic distinct sunt justificate de specificul litigiilor în care se judeca legalitatea unor acte administrative, cum este şi procesul-verbal de constatare şi de aplicare a sancţiunilor.
În legatura cu invocarea încãlcãrii prevederilor art. 128 din Constituţie privind "Folosirea cãilor de atac", Curtea constata ca textul criticat este chiar în sensul acestor dispoziţii, potrivit cãrora, "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", precum şi al dispoziţiilor constituţionale ale art. 125 alin. (3), potrivit cãrora legiuitorul stabileşte prin lege competenta şi procedura de judecata. Or, reglementarea prin prevederile art. 34 alin. (2) din ordonanta criticata a competentei de soluţionare a recursului de cãtre instanta de contencios administrativ, atunci când parte în proces este un organ al administraţiei publice, iar nu, asa cum susţine autorul exceptiei, de cãtre instanta civilã, nu numai ca nu este contrarã textelor din Constituţie menţionate, ci, dimpotriva, le da expresie.
În sfârşit, autorul exceptiei mai invoca şi încãlcarea art. 1 alin. (3), art. 21 şi 51 din Constituţie, în legatura cu care însã nu formuleazã nici un motiv de neconstituţionalitate. Asa fiind, cu privire la acestea, Curtea nu se poate pronunţa, întrucât s-ar substitui autorului exceptiei în ceea ce priveşte invocarea unui motiv de neconstituţionalitate şi, în felul acesta, ar executa din oficiu un control de constitutionalitate, ceea ce este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 180/2002 , excepţie ridicatã de Jenica Basescu în Dosarul nr. 981/2003 al Tribunalului Iaşi şi de Sergiu Mihai Basescu în Dosarul nr. 980/2003 al aceleiaşi instanţe.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 iunie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
