Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 271 din 16 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 20 aprilie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã din oficiu de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul acestuia nr. 1.990/1.285/2007.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 9 martie 2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 şi ale <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 16 martie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.990/1.285/2007, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã din oficiu într-o cauzã ce priveşte procedura insolvenţei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciazã cã textul legal criticat este neconstituţional, întrucât instituie în favoarea unui creditor sau a unor creditori ce acţioneazã concertat un regim favorabil şi discriminator faţã de ceilalţi participanţi la procedura insolvenţei, întrucât le acordã acestora în mod discreţionar posibilitatea de a alege administratorul/lichidatorul judiciar. Se mai aratã cã, întrucât procedura insolvenţei este una judiciarã şi publicã, nu privatã, şi aceastã mãsurã ar trebui sã fie sub controlul judecãtoruluisindic, în sensul ca acesta sã aibã posibilitatea de a o cenzura.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. În realitate, din motivarea excepţiei se reţine cã autorul acesteia criticã numai primele douã teze ale <>art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 , text asupra cãruia Curtea, potrivit jurisprudenţei sale, urmeazã sã se pronunţe. Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Principalele atribuţii ale judecãtorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt [...]:
c) desemnarea motivatã, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţã compatibili care au depus ofertã de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupã caz, a lichidatorului care va administra procedura pânã la confirmarea ori, dupã caz, înlocuirea sa de cãtre adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitãţii practicienilor în insolvenţã, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru aceastã perioadã. Judecãtorulsindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de cãtre creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de cãtre debitor, dacã cererea îi aparţine. [...]".
Chiar dacã instanţa de judecatã nu a arãtat în mod expres textele constituţionale pretins a fi încãlcate, Curtea observã, din motivarea excepţiei, cã acestea sunt art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 124 privind înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã, în jurisprudenţa sa, s-a mai pronunţat asupra unor excepţii de neconstituţionalitate motivate în mod similar.
Astfel, Curtea, prin <>Decizia nr. 726 din 7 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 17 iulie 2009, a stabilit cu valoare de principiu cã, "în cadrul procedurii falimentului, administratorul judiciar sau lichidatorul au o poziţie şi o situaţie deosebite faţã de toate pãrţile şi faţã de toţi ceilalţi participanţi la procedurã, ei nefiind parte în proces, ci participanţi la procedurã, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Aceştia nu acţioneazã în interes personal, ci în interesul bunei desfãşurãri a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia sã îşi poatã valorifica creanţele în cât mai mare mãsurã şi cât mai operativ".
De asemenea, prin <>Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a statuat, în raport cu dispoziţiile <>art. 19 alin. (2^1) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 , cã "posibilitatea creditorului ce deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor de a desemna, fãrã consultarea adunãrii creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificatã, întrucât legiuitorul a optat pentru criteriul valorii, iar nu cel al numãrului creditorilor şi nu contravine principiului egalitãţii în faţa legii, prevãzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie". Totodatã, Curtea a mai arãtat cã, "potrivit <>art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006 , judecãtorulsindic confirmã, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de creditorul ce deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor, iar, în conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 19 din aceeaşi lege, ceilalţi creditori pot contesta la judecãtorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului care deţine cel puţin 50%, prevãzutã la alin. (21), în termen de 3 zile de la data publicãrii acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţã. Prin urmare, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 nu contravin prevederilor art. 21 din Legea fundamentalã". Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat cã "faptul cã împotriva deciziei creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor de a desemna, fãrã consultarea adunãrii creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesaţi pot face contestaţie la judecãtorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicãrii acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvenţã, îşi gãsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi are drept scop asigurarea desfãşurãrii cu celeritate a acesteia".
Prin alte decizii, de exemplu, <>Decizia nr. 900 din 16 iunie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, Curtea a statuat: "faptul cã adunarea creditorilor desemneazã administratorul judiciar sau lichidatorul, stabilindu-i şi remuneraţia, sau confirmã administratorul judiciar ori lichidatorul desemnat provizoriu de cãtre judecãtorul-sindic nu poate avea ca o consecinţã încãlcarea principiului potrivit cãruia justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege, consacrat prin art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece, pe de-o parte, aceastã desemnare este confirmatã de judecãtorul-sindic prin încheiere, iar ceilalţi creditori pot contesta decizia de desemnare la judecãtorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în condiţiile <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 . Pe de altã parte, aşa cum rezultã din nota de fundamentare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 , care a modificat dispoziţiile criticate ale <>art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006 , aceastã lege privind procedura insolvenţei a introdus ca elemente de noutate, printre altele, degrevarea judecãtorului-sindic de responsabilitãţile ce excedeazã sferei contenciosului şi amplificarea rolului adunãrii creditorilor, pornind de la acquis-ul comunitar în materie şi valorificând principiile consacrate în legislaţia internaţionalã şi bunele practici în materie".
În fine, prin <>Decizia nr. 572 din 14 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, Curtea a statuat cã reglementarea atribuţiilor administratorului judiciar şi ale lichidatorului nu atrag restrângerea accesului la justiţie.
Având în vedere aceste considerente de principiu, Curtea constatã cã judecãtorul-sindic poate controla mãsura înlocuirii lichidatorului sau administratorului judiciar dispusã de adunarea creditorilor ori de creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor numai pentru motive de legalitate.
O asemenea limitare a controlului judecãtoresc ţine de specificul procedurii insolvenţei, mai precis de rolul crescut pe care creditorii trebuie sã îl deţinã în procesul de urmãrire şi recuperare a creanţelor lor. În schimb, în temeiul art. 11 lit. d) din lege, judecãtorul-sindic are competenţa de a înlocui, pentru motive temeinice, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã din oficiu de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul acestuia nr. 1.990/1.285/2007.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
