Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 270 din 24 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399-404, art. 428 si art. 523 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 7 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399-404, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 1.466/301/2010 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.466/301/2010, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 399-404, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost invocatã de Victor Pomponiu într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât încalcã dreptul de proprietate al adjudecatarului.
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 399-404, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedurã civilã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 399: "Împotriva executãrii silite, precum şi împotriva oricãrui act de executare se poate face contestaţie de cãtre cei interesaţi sau vãtãmaţi prin executare. De asemenea, dacã nu s-a utilizat procedura prevãzutã de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lãmuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuzã sã înceapã executarea silitã ori sã îndeplineascã un act de executare în condiţiile prevãzute de lege.
Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silitã însãşi sau la efectuarea oricãrui act de executare atrage sancţiunea anulãrii actului nelegal.
De asemenea, dupã ce a început executarea silitã, cei interesaţi sau vãtãmaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, datã fãrã îndeplinirea condiţiilor legale.
În cazul în care executarea silitã se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţã judecãtoreascã, se pot invoca în contestaţia la executare apãrãri de fond împotriva titlului executoriu, dacã legea nu prevede în acest scop o altã cale de atac.";
- Art. 400: "Contestaţia se introduce la instanţa de executare.
Contestaţia privind lãmurirea înţelesului, întinderii sau aplicãrii titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotãrârea ce se executã. Dacã o asemenea contestaţie vizeazã un titlu executoriu ce nu emanã de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.";
- Art. 400^1: "Împãrţirea bunurilor proprietate comunã poate fi hotãrâtã, la cererea pãrţii interesate, şi în cadrul judecãrii contestaţiei la executare.";
- Art. 401: "Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când:
a) contestatorul a luat cunoştinţã de actul de executare pe care-l contestã sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;
b) cel interesat a primit, dupã caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacã poprirea este înfiinţatã asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuãrii primei reţineri din aceste venituri de cãtre terţul poprit;
c) debitorul care contestã executarea însãşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţã de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fãrã somaţie.
Contestaţia privind lãmurirea înţelesului, întinderii sau aplicãrii titlului executoriu se poate face oricând înãuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã.
Contestaţia prin care o terţã persoanã pretinde cã are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmãrit poate fi introdusã în termen de 15 zile de la efectuarea vânzãrii ori de la data predãrii silite a bunului.
Neintroducerea contestaţiei în termenul prevãzut de alin. 2 nu-l împiedicã pe cel de-al treilea sã-şi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii.";
- Art. 402: "Contestaţia la executare se judecã cu procedura prevãzutã pentru judecata în primã instanţã, care se aplicã în mod corespunzãtor. Pãrţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenţã şi cu precãdere.
Hotãrârea pronunţatã cu privire la contestaţie se dã fãrã drept de apel, cu excepţia hotãrârii pronunţate în temeiul art. 400^1 şi al art. 401 alin. 2.
Hotãrârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusã aceloraşi cãi de atac ca şi hotãrârea ce se executã.";
- Art. 403: "Pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel.
Dacã bunurile urmãrite sunt supuse stricãciunii, pierii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului.
Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţã prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat.
În cazuri urgente, dacã s-a plãtit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fãrã citarea pãrţilor, suspendarea provizorie a executãrii pânã la soluţionarea cererii de suspendare de cãtre instanţã, încheierea nu este supusã niciunei cãi de atac. Cauţiunea care trebuie depusã este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusã este deductibilã din cauţiunea stabilitã de instanţã, dacã este cazul.";
- Art. 404: "Dacã admite contestaţia la executare, instanţa, dupã caz, anuleazã actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executãrii înseşi, anularea ori lãmurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a cãrui îndeplinire a fost refuzatã.
În cazul în care constatã nejustificat refuzul executorului de a începe executarea silitã sau de a îndeplini un act de executare silitã, dacã fapta nu constituie infracţiune potrivit legii penale, instanţa de executare, sesizatã potrivit art. 399 alin. 1, va putea obliga executorul la plata unei amenzi de la 500 lei la 2.500 lei, precum şi, la cererea pãrţii interesate, la plata de despãgubiri pentru paguba astfel cauzatã.
În cazul respingerii contestaţiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despãgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executãrii, iar când contestaţia a fost exercitatã cu rea-credinţã, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 50 la 700 lei.";
- Art. 428: "Debitorul sau o altã persoanã interesatã va putea solicita încetarea sau suspendarea urmãririi, numai dacã depune valoarea ce i se cere sau, dupã caz, valoarea bunului reclamat, la CEC BANK - S.A., la dispoziţia organului de executare.
Totodatã, persoanele arãtate la alin. 1 vor fi obligate sã înmâneze executorului judecãtoresc pe lângã recipisa de consemnare şi o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executãrii silite, depusã la instanţa competentã. Pânã la soluţionarea cererii de cãtre instanţã urmãrirea se va opri în tot sau în parte.
Asupra cererii de încetare sau suspendare a executãrii silite instanţa de executare se va pronunţa prin încheiere, potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţialã.
În orice alt caz, urmãrirea va continua, dispoziţiile art. 399 şi urmãtoarele fiind însã aplicabile.";
- Art. 523: "În tot cursul executãrii silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altã persoanã interesatã poate obţine desfiinţarea mãsurilor asigurãtorii de executare, consemnând la dispoziţia creditorului urmãritor întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare.
Dispoziţiile art. 428 alin. 2-4 se aplicã în mod corespunzãtor.
În cazul în care cererea este admisã, instanţa, cu acordul debitorului, va dispune şi eliberarea sumei în mâinile creditorului."
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, a intrat în vigoare Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care prin art. I pct. 37 a modificat dispoziţiile art. 402 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care în prezent au urmãtorul cuprins: "Instanţa sesizatã va solicita de îndatã organului de executare sã-i transmitã, în termenul fixat, dosarul de executare sau, dupã caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare în cauzã, dispoziţiile art. 139 fiind aplicabile în mod corespunzãtor. Pãrţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenţã şi cu precãdere. Procedura prevãzutã pentru judecata în primã instanţã se aplicã în mod corespunzãtor."
În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi din Constituţie, precum şi prevederilor art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399-404, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã aceasta este nemotivatã, autorul excepţiei menţionând doar în mod formal textele constituţionale pretins încãlcate, fãrã a arãta în ce constã contradicţia relevatã. Se încalcã astfel dispoziţiile imperative ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cãrora "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate", astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale este inadmisibilã.
Simpla enumerare în susţinerea excepţiei a unor prevederi constituţionale pretins încãlcate nu este de naturã sã satisfacã exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în acest sens, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, cu titlu exemplificativ, reţinându-se: Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399-404, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 1.466/301/2010 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
