Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Bianca Drăghici - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Gazda Jozsef, Godri Marta, Godri Nicolae, Kotroczo Iudita, Fulop Csaba, Vajna Csilla, Tako Imre, Tamas Janos-Tibor, Gazda Zoltan, Vida Sandor, Nagy Gabor-Levente, Vida Eleonora-Kaludia, Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy, Deak Kinga Erika, Deak Andras, Vajna Adalbert, Vajna Maria, Benke Iuliana, Ferencz Botond, Fulop Agnes, Pazsi Margareta, precum şi de intervenienţii Parohia Reformată Covasna, Parohia Unitariană Sfântu Gheorghe - Filiala Covasna şi Parohia Reformată Covasna Voineşti în Dosarul nr. 205/64/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 995D/2014. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul Gazda Zoltan a depus concluzii scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 660 din 4 iulie 2007. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 13 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 205/64/2014, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Gazda Jozsef, Godri Marta, Godri Nicolae, Kotroczo Iudita, Fulop Csaba, Vajna Csilla, Tako Imre, Tamas Janos-Tibor, Gazda Zoltan, Vida Sandor, Nagy Gabor-Levente, Vida Eleonora- Kaludia, Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy, Deak Kinga Erika, Deak Andras, Vajna Adalbert, Vajna Maria, Benke Iuliana, Ferencz Botond, Fulop Agnes, Pazsi Margareta, precum şi de intervenienţii Parohia Reformată Covasna, Parohia Unitariană Sfântu Gheorghe - Filiala Covasna şi Parohia Reformată Covasna Voineşti într-o cauză având ca obiect: anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013; suspendarea executării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013; obligarea Guvernului la emiterea unui act administrativ prin care Complexul hotelier Bradul din Covasna să fie trecut în proprietatea oraşului Covasna. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că, în condiţiile în care Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, prevede egalitatea dintre cultele recunoscute, respectiv faptul că statul român este neutru faţă de orice credinţă religioasă, fără a promova sau favoriza vreun cult, emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013, respectiv transmiterea imobilului Complexul hotelier Bradul din Covasna Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, reprezintă un abuz din partea Guvernului României. 7. De asemenea, consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 nu este motivată din punctul de vedere al urgenţei şi nu cuprinde justificarea situaţiei excepţionale care a determinat recurgerea la această modalitate de reglementare. Totodată, arată că, pe lângă faptul că acest act normativ a fost emis fără o justificare pertinentă, fără o analiză a situaţiei de fapt din teritoriu, ordonanţa criticată nu respectă nici prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013. În acest sens, susţine că adoptarea ordonanţei a fost privată de orice transparenţă şi nu a fost adusă la cunoştinţa publicului spre dezbatere. 8. Consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 nu este motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit şi nici de necesitatea evitării unei grave atingeri aduse interesului public sau Bisericii Ortodoxe. 9. Susţin că prin acest act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la libertatea conştiinţei şi dreptul de proprietate, aşa cum sunt consfinţite în Constituţie şi primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 10. Apreciază că actul normativ criticat creează o situaţie discriminatorie la adresa celorlalte culte religioase recunoscute de lege, a cultelor religioase istorice care nu şi-au redobândit bunurile imobile deţinute. Astfel, consideră că s-a încălcat în mod flagrant şi voit egalitatea în drepturi conferită de lege cultelor religioase recunoscute legal în România. 11. În continuare, arată că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a imobilelor proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 martie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 204/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 2 iulie 2013, Complexul Bradu din Covasna se află în domeniul privat al statului, în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, fiind propus spre vânzare în vederea obţinerii de venituri bugetului de stat. Astfel, prin transmiterea abuzivă, în mod gratuit, a complexului în cauză, statul s-a păgubit pe sine, în acelaşi timp discriminând potenţialii cumpărători interesaţi de achiziţionarea complexului, şi şi-a încălcat propria politică fiscală, aceea de a obţine venituri la bugetul de stat. 12. În final, susţin că motivarea care se regăseşte în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 nu reprezintă o justificare pertinentă care să determine Guvernul să adopte această ordonanţă de urgenţă cu respectarea prevederilor Constituţiei, aşa încât susţinerile din preambul nu sunt fundamentate pe analize reale din teritoriu şi nici nu pot constitui "situaţie extraordinară" în sensul Legii fundamentale. 13. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia cu privirea la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, însă a considerat că motivarea din preambulul ordonanţei evidenţiază raţiunea şi utilitatea reglementării, nu însă şi existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată. 14. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 este neîntemeiată, întrucât titularul dreptului de proprietate al imobilului este şi rămâne statul român, exercitarea dreptului de administrare fiind în sarcina Secretariatului de Stat pentru Culte, Episcopia Ortodoxă având doar un drept de folosinţă gratuită. Susţine că, în speţă, Guvernul, ca autoritate publică, a decis să sprijine, prin acordarea dreptului de folosinţă gratuită a unui imobil, activitatea cultural-educativă a Bisericii Ortodoxe Române în zona respectivă orientată spre insuflarea, în rândul enoriaşilor de religie ortodoxă, a spiritului de toleranţă şi bună - convieţuire cu concetăţenii celorlalte etnii. 16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 sunt constituţionale. În acest sens arată că neadoptarea măsurilor propuse prin actul normativ criticat genera efecte negative, concretizate în neîndeplinirea rolului şi funcţiilor unor instituţii de bază ale statului român. Consideră că situaţia avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât se poate susţine existenţa unei urgenţe în adoptarea reglementării criticate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere exprimate de Guvern şi Avocatul Poporului, concluziile scrise depuse la dosar de către autorul excepţiei Gazda Zoltan, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 24 decembrie 2013. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, aceasta a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015. 20. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea va proceda mai întâi la verificarea îndeplinirii în cauză a condiţiilor de admisibilitate reglementate de dispoziţiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 22. Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, Curtea reţine că, prin cererea de chemare în judecată formulată, în temeiul prevederilor Constituţiei, al Legii nr. 47/1992, Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi al Legii nr. 489/2006, precum şi al Codului de procedură civilă, reclamanţii - autori ai excepţiei de neconstituţionalitate -, în contradictoriu cu Guvernul României, au solicitat: anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013; suspendarea executării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013; obligarea Guvernului la emiterea unui act administrativ prin care Complexul hotelier Covasna să fie trecut în proprietatea oraşului Covasna. Totodată, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013. 23. Prin urmare, rezultă că obiectul acţiunii formulate în cauză l-a constituit chiar constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. Or, prin mai multe decizii, Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în cauze având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ prin care s-a solicitat constatarea neconstituţionalităţii unor ordonanţe sau dispoziţii din acestea, în baza art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că sesizarea sa este nelegală, fiind contrară dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992. În acest sens sunt Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007, Decizia nr. 66 din 25 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 15 februarie 2007, şi Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 9 octombrie 2014. 24. Curtea, prin Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007, analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a statuat că, atunci când obiectul acţiunii principale introduse la instanţa de judecată este constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe simple sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului ori a unor dispoziţii din aceasta, excepţia de neconstituţionalitate este transformată într-o veritabilă acţiune directă, pierzându-şi astfel natura sa de excepţie, înţeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii. Astfel, Curtea a constatat că art. 9 din Legea nr. 554/2004 este neconstituţional în măsura în care se interpretează în sensul că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce la instanţa de contencios administrativ acţiune, al cărei obiect principal îl constituie sesizarea directă a Curţii Constituţionale pentru a declara ca fiind neconstituţionale actele menţionate. 25. Or, în prezenta cauză, obiectul acţiunii principale îl constituie însăşi constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative. 26. Prin urmare, situaţia reţinută de Curtea Constituţională în jurisprudenţa menţionată subzistă şi în prezenta cauză, deoarece excepţia de neconstituţionalitate s-a constituit într-o veritabilă acţiune directă împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Gazda Jozsef, Godri Marta, Godri Nicolae, Kotroczo Iudita, Fulop Csaba, Vajna Csilla, Tako Imre, Tamas Janos-Tibor, Gazda Zoltan, Vida Sandor, Nagy Gabor-Levente, Vida Eleonora- Kaludia, Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy, Deak Kinga Erika, Deak Andras, Vajna Adalbert, Vajna Maria, Benke Iuliana, Ferencz Botond, Fulop Agnes, Pazsi Margareta, precum şi de intervenienţii Parohia Reformată Covasna, Parohia Unitariană Sfântu Gheorghe - Filiala Covasna şi Parohia Reformată Covasna Voineşti în Dosarul nr. 205/64/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
