Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 267 din 12 octombrie 2011 privind publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Hotararii arbitrale din data de 3 octombrie 2011 avand ca obiect stabilirea modalitatii de repartizare in cote procentuale intre organismele de gestiune colectiva a drepturilor producatorilor de fonograme, ADPFR si UPFR, a remuneratiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor de comert sau a reproducerilor acestora de catre organismele de televiziune, precum si a comisionului de colectare datorat organismului de gestiune colectiva desemnat colector pentru drepturile producatorilor de fonograme
EMITENT: OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 744 din 24 octombrie 2011
Având în vedere dispoziţiile art. 131^2 alin. (8) şi ale art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotãrârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotãrile necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificãrile ulterioare,
directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite urmãtoarea decizie:
ART. 1
Se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotãrârea arbitralã din data de 3 octombrie 2011 având ca obiect stabilirea modalitãţii de repartizare în cote procentuale între organismele de gestiune colectivã a drepturilor producãtorilor de fonograme, ADPFR şi UPFR, a remuneraţiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune, precum şi a comisionului de colectare datorat organismului de gestiune colectivã desemnat colector pentru drepturile producãtorilor de fonograme, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta decizie.
ART. 2
Prezenta decizie intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Directorul general al
Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
Robert Bucur
Bucureşti, 12 octombrie 2011.
Nr. 267.
ANEXĂ
Corpul de arbitri de pe lângã Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
Dosarul de arbitraj nr. 3/2011
HOTĂRÂREA ARBITRALĂ
din data de 3 octombrie 2011
având ca obiect stabilirea modalitãţii de repartizare în cote procentuale între organismele de gestiune colectivã a drepturilor producãtorilor de fonograme, ADPFR şi UPFR, a remuneraţiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune, precum şi a comisionului de colectare datorat organismului de gestiune colectivã desemnat colector pentru drepturile producãtorilor de fonograme
Completul de arbitraj este constituit din:
Tãnãsescu Mihai Alexandru - preşedinte
Voican Maria Mãdãlina - arbitru
Gãvenea Dumitru-Silvan - arbitru
Nemeş Vasile - arbitru
Olteanu Edmond Gabriel - arbitru
Pe rol se aflã soluţionarea cererilor de arbitraj formulate de cãtre Asociaţia pentru Drepturile Producãtorilor de Fonograme din România (ADPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Gheorghe Petraşcu nr. 10, bl. B7, sc. 1, ap. 39, sectorul 3, cu sediul ales pentru comunicarea actelor în municipiul Bucureşti, str. Mihai Bravu nr. 29-35, bl. P3, sc. 1, ap. 16, sectorul 2, şi de cãtre Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. N. Titulescu nr. 88B, sectorul 1.
Cererea de arbitraj formulatã de ADPFR, depusã la termenul din 12 septembrie 2011, are ca obiect stabilirea formei finale a protocolului privind stabilirea modalitãţii de repartizare între organismele de gestiune colectivã a drepturilor producãtorilor de fonograme a remuneraţiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune, precum şi stabilirea comisionului de colectare datorat de ADPFR colectorului unic UPFR.
Cererea de arbitraj formulatã de UPFR, depusã la termenul din 12 septembrie 2011, are ca obiect stabilirea criteriilor de repartizare a remuneraţiilor pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune cuvenite organismului beneficiar ADPFR şi comisionul datorat colectorului unic UPFR pentru gestiunea colectivã obligatorie a acestor fonograme pentru anul 2011.
Arbitrajul s-a desfãşurat la termenele din 12, 21 şi 29 septembrie 2011, conform celor consemnate în încheierile de şedinţã aflate la dosarul cauzei de arbitraj. La termenul din 29 septembrie 2011 au avut loc dezbaterile şi ambele pãrţi au depus concluzii scrise.
În temeiul art. 360^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, completul a amânat pronunţarea la data de 3 octombrie 2011.
Deliberãrile au avut loc în data de 3 octombrie 2011, la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor.
Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile şi concluziile pãrţilor,
COMPLETUL DE ARBITRAJ
constatã urmãtoarele:
Ambele organisme de gestiune colectivã, ADPFR şi UPFR, au formulat cereri de iniţiere a procedurii de arbitraj, care au fost înregistrate la ORDA cu nr. RG II/11.131 din 31 august 2011 şi, respectiv, RGII/11.247 din 5 septembrie 2011.
Constituirea completului de arbitraj a fost realizatã cu respectarea prevederilor art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pãrţile fiind convocate pentru tragere la sorţi în vederea desemnãrii a 5 arbitri titulari şi a 3 arbitri de rezervã.
Ca urmare a faptului cã domnul Popovici Ernest Virgil a anunţat cã se aflã în imposibilitate de a intra în completul arbitral, acesta a fost înlocuit, în temeiul art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu primul arbitru de rezervã, în ordinea tragerii la sorţi, domnul Gãvenea Dumitru-Silvan.
Completul de arbitraj a fost convocat în data de 7 septembrie 2011, când, în baza art. 131^2 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a stabilit primul termen de arbitraj, locul acestuia şi onorariul.
ADPFR, prin cererea de arbitraj formulatã, a solicitat stabilirea formei finale a protocolului privind stabilirea modalitãţii de repartizare între organismele de gestiune colectivã a drepturilor producãtorilor de fonograme a remuneraţiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune, precum şi stabilirea comisionului datorat colectorului unic UPFR.
În motivarea cererii, ADPFR a arãtat cã începând cu anul 2006 în România existã douã organisme de gestiune colectivã pentru drepturile producãtorilor de fonograme, UPFR şi ADPFR, şi cã este necesar ca între cele douã organisme sã se încheie un protocol care sã stabileascã modalitatea de repartizare a remuneraţiilor colectate de la organismele de televiziune în numele producãtorilor de fonograme. ADPFR a susţinut cã UPFR a refuzat în mod categoric definitivarea negocierilor şi încheierea unui protocol care sã stabileascã criteriile repartizãrii între organisme a remuneraţiei şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea realã a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colector. A arãtat cã atât criteriile de repartizare, cât şi comisionul de colectare au fost stabilite pânã în prezent unilateral de cãtre UPFR.
În privinţa criteriilor de repartizare a sumelor colectate, ADPFR a afirmat cã este de acord cu repartizarea sumelor în conformitate cu criteriul utilizãrii reale a repertoriului fiecãrui organism. A considerat cã este obligatoriu ca între cele douã organisme de gestiune colectivã sã fie stabilitã cota procentualã cuvenitã fiecãruia, şi nu doar criterii de repartiţie.
A solicitat ca instanţa arbitralã sã aibã în vedere raportul de monitorizare realizat de TNS CSOP în România în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, coroborat cu numãrul de holograme achiziţionate de membrii fiecãrui organism de gestiune colectivã. De asemenea, ADPFR a arãtat cã un alt criteriu pentru stabilirea procentelor cuvenite pãrţilor îl poate reprezenta un coş format din televiziunile de gen ponderat cu audienţele ARMA. Un alt reper pentru procentul solicitat îl constituie hologramele achiziţionate în anul 2010, fãrã a lua în considerare inserturile (CD/DVD-uri distribuite cu ziare, fãrã valoare economicã). ADPFR a solicitat acordarea unui procent asemãnãtor cu cel stabilit pentru sumele colectate având ca sursã retransmiterea prin cablu. A susţinut cã nu existã o modalitate de stabilire exactã a gradului de utilizare a repertoriului fiecãrui organism de gestiune colectivã.
În ceea ce priveşte comisionul reţinut de cãtre organismul de gestiune colectivã desemnat colector pentru drepturile producãtorilor de fonograme, ADPFR a arãtat cã pânã în prezent UPFR a reţinut un comision de 14%, stabilit în mod incorect, unilateral de cãtre consiliul director al UPFR. A propus aplicarea unui comision de maximum 5%, având în vedere, în primul rând, opţiunea membrilor ADPFR ca activitatea de colectare în ceea ce îi priveşte sã se facã în aceastã limitã de cheltuieli, în al doilea rând, cheltuielile reale care pot fi angajate pentru aceastã activitate şi, în al treilea rând, comparaţia cu comisioanele de colectare stabilite în alte protocoale privind alte domenii de utilizare a obiectelor protejate.
UPFR, prin cererea de arbitraj formulatã, a solicitat stabilirea criteriilor de repartizare a remuneraţiilor pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune cuvenite organismului beneficiar ADPFR şi a comisionului datorat colectorului unic UPFR pentru gestiunea colectivã obligatorie a acestor fonograme, pentru anul 2011.
În cuprinsul cererii s-a afirmat cã stabilirea criteriilor de repartiţie trebuie fãcutã în conformitate cu utilizarea realã a repertoriului gestionat de ADPFR. În mod concret, determinarea trebuie sã fie fãcutã proporţional cu utilizarea realã a fonogramelor de comerţ, astfel cum rezultã din playlisturile provenite de la organismele de televiziune, şi, pentru sumele achitate de posturile generaliste care nu transmit playlist sau al cãror playlist nu permite identificarea repertoriului utilizat sau care transmit un playlist incomplet, pentru partea nedocumentatã din playlistul incomplet, potrivit coşului TV care conţine toate playlisturile disponibile şi prelucrabile, înaintate de televiziunile generaliste (altele decât cele muzicale) ponderate cu audienţa.
UPFR a arãtat cã aplicând aceste criterii pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune în anul 2011, membrilor actuali ai ADPFR li se cuvine o remuneraţie procentualã diferitã în funcţie de categoria postului TV care a achitat remuneraţia, respectiv, în prima variantã, 0,31% din sumele colectate de UPFR de la televiziunile generaliste şi 7,75% din sumele colectate de la televiziunile muzicale. În cea de-a doua variantã, prin adãugarea la procentele care se cuvin ADPFR, strict în funcţie de utilizarea realã a repertoriului declarat, a fonogramelor neidentificate, respectiv a celor care nu au putut fi identificate ca aparţinând repertoriilor celor douã organisme beneficiare, ADPFR şi UPFR, din cauza erorilor de declarare, ADPFR i se cuvine o remuneraţie de 1,28% din sumele colectate de UPFR de la televiziunile generaliste şi 14,71% din sumele colectate de acelaşi organism de la televiziunile muzicale.
Cu privire la comisionul de colectare şi repartizare cãtre ADPFR a remuneraţiilor echitabile pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune, UPFR solicitã un comision de 14% pentru acoperirea costurilor care vor fi evidenţiate distinct de UPFR şi justificate prin documente privind acoperirea realã a acestora.
Prin întâmpinarea formulatã, ADPFR a invocat excepţia prematuritãţii cererii de arbitraj formulate de cãtre UPFR. A arãtat cã prin cererea introductivã au fost invocate pretenţii care nu au fost supuse în prealabil negocierii, ceea ce reprezintã "un fine de neprimire ce împiedicã luarea unei hotãrâri", şi cã "orice propunere fãcutã direct în arbitraj este neavenitã şi prematur formulatã". Au fost indicate drept temei de drept al susţinerilor "dispoziţiile art. 131 şi urmãtoarele din lege, privind reglementarea procedurilor de negociere".
Cu privire la fondul raporturilor dintre pãrţi, ADPFR a susţinut cã este obligatorie stabilirea unor procente de repartizare a sumelor colectate, şi nu doar a unor criterii de repartizare. ADPFR a afirmat cã playlisturile prelucrate de UPFR nu corespund realitãţii şi nu pot fi privite ca un instrument serios pentru determinarea cotei procentuale a fiecãrui organism de gestiune colectivã. Întâmpinarea cuprinde critici cu privire la variantele stabilite de cãtre UPFR. ADPFR a arãtat cã studiile de monitorizare a televiziunilor, prezentate de UPFR, sunt nerelevante atât timp cât nu se ştie care este obiectul monitorizãrii acestor institute de sondare. Referitor la comisionul de colectare şi repartizare, ADPFR subliniazã cã propunerea UPFR nu are nicio justificare şi nici nu se reflectã în cheltuielile reale realizate cu activitatea de colectare.
UPFR a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea, în parte, a cererii de arbitraj formulate de ADPFR. Apãrãrile reitereazã susţinerile cuprinse şi în cererea de arbitraj a UPFR în ceea ce priveşte aplicarea criteriului utilizãrii reale a repertoriului utilizat de fiecare organism de gestiune colectivã, conform art. 127 alin. (1) lit. f) şi art. 134 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Au fost combãtute propunerile de criterii formulate de ADPFR şi s-a arãtat, printre altele, cã repartizarea remuneraţiilor achitate de televiziunile generaliste dupã un coş TV care sã conţinã playlisturile televiziunilor muzicale este profund inechitabilã şi chiar tendenţioasã. S-a arãtat cã acordarea de remuneraţii mai mari decât cele aferente utilizãrii repertoriului gestionat de ADPFR reprezintã îmbogãţire fãrã justã cauzã a acestui organism de gestiune.
Referitor la comisionul de colectare şi repartizare a remuneraţiilor, s-a afirmat cã reducerea drasticã a comisionului, fãrã a se ţine seama de necesitatea desfãşurãrii unor activitãţi eficiente de colectare şi repartizare, afecteazã activitatea de colectare, conducând în final la scãderea sumelor care vor fi colectate numai în limita costurilor de colectare stabilite a priori prin arbitraj.
În cauzã, ambele pãrţi au administrat proba cu înscrisuri. Niciuna dintre pãrţi nu a solicitat încuviinţarea şi administrarea altei probe.
Analizând actele şi lucrãrile dosarului, completul de arbitraj reţine urmãtoarele:
Completul de arbitraj este legal învestit şi are competenţa de a soluţiona cererile de arbitraj formulate de ADPFR şi UPFR în temeiul art. 133 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Cu privire la excepţia prematuritãţii cererii de arbitraj formulate de UPFR, invocatã de ADPFR, trebuie avut în vedere cã procedura reglementatã de art. 131 şi 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este aplicabilã doar în privinţa negocierii metodologiilor dintre organismele de gestiune colectivã şi utilizatori. În speţã, ambele pãrţi au calitatea de organisme de gestiune colectivã a drepturilor producãtorilor de fonograme şi prezentul arbitraj se desfãşoarã în condiţiile art. 133 alin. (5) raportat la art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. art. 133 alin. (2) din acest act normativ stabileşte depunerea de cãtre organismele de gestiune colectivã pentru acelaşi domeniu de creaţie la ORDA a unui protocol prin care sunt stabilite: a) criteriile repartizãrii între organisme a remuneraţiei; b) organismul de gestiune colectivã care urmeazã sã fie numit dintre acestea, prin decizie a directorului general al ORDA, drept colector în domeniul titularilor de drepturi în cauzã; c) modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea realã a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colector. Nedepunerea protocolului în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a metodologiilor dã dreptul oricãruia dintre organismele de gestiune colectivã sã iniţieze procedura de arbitraj. Trimiterea fãcutã de art. 133 alin. (5) la art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, are în vedere doar procedura de iniţiere şi desfãşurare a arbitrajului, nu şi etapele prealabile acestuia.
Prin urmare, nu existã o dispoziţie legalã în sensul parcurgerii unei proceduri prealabile obligatorii de natura aceleia arãtate de ADPFR prin întâmpinare.
Excepţia prematuritãţii cererii de arbitraj formulate de cãtre UPFR este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã.
Cu privire la limitele învestirii, completul de arbitraj constatã cã, deşi textul art. 133 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, face referire la stabilirea criteriilor privind repartizarea remuneraţiilor între organismele de gestiune colectivã, repartizarea efectivã rãmâne fãrã conţinut în lipsa determinãrii unor procente concrete întemeiate pe aceste criterii. Este justificatã determinarea procentualã a repartizãrii sumelor colectate, în raport cu caracterul procentual al remuneraţiei datorate de organismele de televiziune pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora şi cu practica în domeniu atât a instanţei arbitrale, cât şi a instanţelor judecãtoreşti (de exemplu, Hotãrârea arbitralã din 20 decembrie 2008, Decizia civilã nr. 264A din 2 decembrie 2008, pronunţatã de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã).
Dar, în niciun caz, instanţa arbitralã nu are dreptul de a stabili mai mult decât atât, respectiv un protocol sau o metodologie aplicabilã între organismele de gestiune colectivã, aşa cum a solicitat prin cererea de arbitraj ADPFR.
În privinţa criteriilor repartizãrii între organisme a remuneraţiei colectate, completul de arbitraj constatã cã susţinerile pãrţilor sunt convergente în ceea ce priveşte aplicarea cu prioritate a criteriului utilizãrii reale a repertoriului utilizat de fiecare organism de gestiune colectivã. Acest criteriu este în acord cu dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare - art. 127 alin. (1) lit. f), art. 131^1 alin. (1) lit. d), art. 131^1 alin. (2) teza a II-a şi art. 134 alin. (2) lit. d) teza I.
În ceea ce priveşte criteriile suplimentare propuse de ADPFR, nu poate fi reţinut argumentul în sensul cã trebuie avutã în vedere ponderea sau audienţa unui anumit gen muzical. Niciunul dintre organismele de gestiune colectivã a drepturilor producãtorilor de fonograme nu deţine în exclusivitate şi în totalitate producãtorii unui anumit gen muzical. Este corect ca raportarea sã fie fãcutã la repertoriul concret pe care fiecare dintre pãrţi îl gestioneazã.
Nu poate fi avut în vedere nici numãrul de holograme achiziţionate de membrii fiecãrui organism de gestiune colectivã. Acest criteriu nu poate mãsura nici mãcar vandabilitatea respectivelor opere, în condiţiile în care se face referire la hologramele achiziţionate, şi nu la exemplarele vândute. Oricum, în discuţie este radiodifuzarea de cãtre organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, nu chestiuni colaterale.
Este esenţial cã în cauzã doar UPFR a probat utilizarea realã a fonogramelor. ADPFR nu a solicitat administrarea unei probe care sã îi confirme susţinerile din cererea de arbitraj şi din întâmpinare în ceea ce priveşte folosirea realã a propriului repertoriu.
În raport cu dispoziţiile legale şi cu conţinutul Metodologiei privind remuneraţia datoratã artiştilor interpreţi sau executanţi şi producãtorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de cãtre organisme de radiodifuziune şi de televiziune, prin gestiune colectivã obligatorie, trebuie sã se acorde prioritate criteriului repartizãrii remuneraţiei colectate proporţional cu utilizarea realã a fonogramelor, aşa cum rezultã din playlisturile provenite de la organismele de televiziune.
Pentru determinarea remuneraţiei cuvenite pãrţilor din sumele achitate de posturile TV generaliste care nu transmit playlist sau al cãror playlist nu permite identificarea repertoriului utilizat sau care transmit un playlist incomplet, pentru partea nedocumentatã din playlistul incomplet, repartizarea urmeazã sã fie fãcutã potrivit coşului TV care conţine toate playlisturile disponibile şi prelucrabile, înaintate de televiziunile generaliste (altele decât cele muzicale) ponderate cu audienţa.
Nu poate fi avut în vedere pentru stabilirea remuneraţiei cuvenite pãrţilor din sumele achitate de posturile TV generaliste un criteriu reprezentat de un coş format din playlisturile şi audienţele televiziunilor de gen (muzicale), aşa cum a susţinut ADPFR.
În raport cu criteriile stabilite de completul de arbitraj, procentelor propuse de cãtre UPFR prin cererea de arbitraj şi prin concluziile scrise ("varianta a doua") trebuie sã li se aducã câteva corecţii.
Sunt demne de reţinut susţinerile ADPFR în sensul cã proporţia remuneraţiilor achitate de televiziunile muzicale este de 5% din totalul sumelor colectate de la televiziuni, iar în cazul televiziunilor generaliste de 95% (pagina 13 penultimul alineat din întâmpinare). Sunt, de asemenea, de reţinut şi afirmaţiile UPFR în sensul în care, în aplicarea primului criteriu al utilizãrii reale a repertoriului fiecãrui organism de gestiune colectivã, secundele difuzate din fiecare repertoriu trebuie sã se raporteze la piesele identificate.
Prin urmare, folosind criteriile mai sus expuse, completul de arbitraj stabileşte împãrţirea în cote procentuale a remuneraţiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune astfel: 97,59% pentru UPFR şi 2,41% pentru ADPFR.
Cu privire la comisionul de colectare, pãrţile au avut poziţii diferite atât prin cererile de învestire, cât şi cu prilejul dezbaterilor, respectiv ADPFR a propus un comision de colectare de maximum 5%, în timp ce UPFR a solicitat un comision de colectare în cuantum de 14%.
Completul de arbitraj a reţinut, în primul rând, principiul acoperirii reale a costurilor de colectare ale organismului de gestiune care este colector, astfel cum este el reglementat de art. 133 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Ambele pãrţi au susţinut acest principiu cu rezultate diferite însã.
Completul a avut în vedere estimarea de buget a UPFR pentru anul 2011 din care rezultã cã încasãrile din colectarea remuneraţiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune au fost previzionate a fi în valoare de 6.100.000 lei.
Cheltuielile prognozate (pe categoriile de costuri radio-tv, costuri repartiţie, costuri monitorizare, costuri administrativ) includ: cheltuieli privind consumabile, onorarii, telecomunicaţii, servicii poştale, comisioane bancare, prestãri servicii, licenţe software, salarii, combustibil, energie, apã, asigurãri, întreţinere, amortizãri. Dupã cum se constatã, aceste cheltuieli se fac inclusiv în interesul membrilor UPFR şi completul reţine cã se impune reducerea procentului de 14% propus de UPFR. Cu titlu de exemplu pot fi date şi alte costuri cum ar fi costuri antipiraterie şi comisionul de publicitate/PR. În ceea ce priveşte costurile antipiraterie, UPFR nu posedã un mandat în acest sens, astfel cum impun prevederile art. 139 alin. (1) teza finalã din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, iar în ceea ce priveşte comisionul de PR/publicitate, acesta nu se justificã întrucât activitatea de colectare nu necesitã nici publicitate, nici PR.
Prevederile celor douã texte de lege care au aplicare în cauzã, art. 134 alin. (2) lit. b) şi art. 133 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, impun o limitã maximã de 15% din sumele colectate anual pentru "comisionul datorat de titularii de drepturi, care sunt membri ai unui organism de gestiune colectivã, pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a acestuia, prevãzute la art. 127 alin. (1), cumulat cu comisionul datorat organismului de gestiune colectivã care este colector unic".
Altfel spus, aplicând textul la cauza dedusã arbitrajului, comisionul datorat de membrii ADPFR propriului organism de gestiune, împreunã cu comisionul datorat cãtre UPFR, ca organism colector, nu trebuie sã depãşeascã 15% din sumele colectate anual. Or, dacã membrii ADPFR plãtesc doar UPFR un comision de 14% din sumele colectate, rezultã cã propriului organism nu îi mai pot plãti decât 1%. În aceste condiţii se creeazã o diminuare a capacitãţii de funcţionare a organismului de gestiune, rolul comisionului cãtre propriul organism de gestiune colectivã fiind, potrivit textelor legale menţionate, chiar de a acoperi cheltuielile de funcţionare.
Totuşi, având în vedere nevoia de monitorizare permanentã a organismelor de televiziune, activitate ce presupune costuri crescute, dar care prezintã interes pentru toţi membrii celor douã organisme de gestiune colectivã, completul de arbitraj reţine cã un comision de 5%, propus de ADPFR, este insuficient.
De aceea, faţã de cele de mai sus şi vãzând dispoziţiile art. 133 alin. (2) lit. c) coroborate cu ale alin. (4) al aceluiaşi articol din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care promoveazã principiul acoperirii reale a costurilor de colectare, completul de arbitraj stabileşte un comision de colectare în cuantum de 7%, considerând cã nu pot fi reţinute în cuantumul comisionului de colectare decât acele sume care se înscriu în categoria strictã a costurilor de colectare.
În ceea ce priveşte cheltuielile arbitrale, întrucât cererea fiecãrei pãrţi a fost admisã numai în parte, completul de arbitraj urmeazã a le compensa, potrivit art. 276 din Codul de procedurã civilã, alte cheltuieli avansate de pãrţi rãmânând în sarcina acestora.
Faţã de considerentele expuse,
COMPLETUL DE ARBITRAJ
HOTĂRĂŞTE:
Respinge excepţia prematuritãţii cererii de arbitraj formulate de cãtre UPFR.
Admite, în parte, cererea de arbitraj formulatã de ADPFR.
Admite, în parte, cererea de arbitraj formulatã de UPFR.
Stabileşte, în baza criteriului utilizãrii reale a repertoriilor gestionate de pãrţi, împãrţirea în cote de 97,59% pentru UPFR şi 2,41% pentru ADPFR a remuneraţiei cuvenite pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de televiziune.
Stabileşte, un comision de colectare de 7% datorat de ADPFR organismului de gestiune colectivã UPFR, desemnat colector pentru drepturile producãtorilor de fonograme.
Compenseazã cheltuielile arbitrale
Pronunţatã astãzi, 3 octombrie 2011, la sediul ORDA din municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 118, et. 4-5, sectorul 1.
Executorie de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Complet de arbitraj:
Tãnãsescu Mihai Alexandru - preşedinte
Voican Maria Mãdãlina - arbitru
Gãvenea Dumitru-Silvan - arbitru
Nemeş Vasile - arbitru
Olteanu Edmond Gabriel - arbitru
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
