Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 267 din 12 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 554 din 29 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 167 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Slamec" - S.A. Slatina în Dosarul nr. 120/F/2004 al Tribunalului Gorj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura ce citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã. Se aratã cã excepţia, fãrã a fi motivatã, se referã doar la o pretinsã neconcordanţã între prevederile criticate şi alte texte legale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 120/F/2004, Tribunalul Gorj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Slamec" - S.A. Slatina într-o cauzã având ca obiect judecarea cererii de deschidere a procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului, formulatã în baza <>Legii nr. 64/1995 , cerere introdusã împotriva autorului excepţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile art. 167 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã contravin prevederilor "<>art. 31 alin. 4 din Legea nr. 64/1995 privind cauţiunea, care se aplicã fãrã excepţie pentru toţi creditorii, tocmai pentru a preîntâmpina cererile introduse cu rea-credinţã".
Tribunalul Gorj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, considerã cã "în speţã sunt aplicabile prevederile art. 167 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, potrivit cãrora organele fiscale sunt scutite de plata cauţiunii, aşa cum de altfel sunt scutite şi de plata taxelor de timbru".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã excepţia "nu ridicã probleme de neconstituţionalitate, [ci] se referã doar la o pretinsã neconcordanţã între reglementãrile din <>art. 38 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 şi cele din art. 172 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã". În legãturã cu neconcordanţa celor douã prevederi legale Guvernul apreciazã cã "este opţiunea legiuitorului, constând în reglementãri deosebite pentru situaţii deosebite", iar "prevederile art. 172 alin. (2) din Codul menţionat reprezintã o reglementare proceduralã adoptatã prin lege, adicã în modalitatea prevãzutã de art. 126 alin. (2) din Constituţie".
În finalul punctului sãu de vedere Guvernul aratã cã prin <>Decizia nr. 512/2004 Curtea a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor criticate.
Avocatul Poporului considerã cã, "în absenţa opiniei instanţei de judecatã cu privire la excepţia invocatã, sesizarea Curţii Constituţionale prin Încheierea din 27 ianuarie 2005 a Tribunalului Gorj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ nu este legalã".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 167 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 29 decembrie 2003. <>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 a fost aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 174/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 25 mai 2004, ordonanţã republicatã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004. Ca urmare, textul dedus controlului de constituţionalitate a devenit art. 172 alin. (2) prin renumerotarea textelor. Dispoziţiile <>art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , asupra cãrora Curtea urmeazã sã se pronunţe, au urmãtoarea redactare: "Cererile organelor fiscale privind începerea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului se vor înainta instanţelor judecãtoreşti şi sunt scutite de consemnarea vreunei cauţiuni."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã autorul acesteia nu a menţionat nici un motiv prin care sã susţinã neconstituţionalitatea textelor de lege criticate şi nu a indicat vreun text constituţional considerat a fi fost încãlcat, limitându-se sã arate cã dispoziţia criticatã încalcã prevederile <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 .
În consecinţã, în cauzã, Curtea nu poate reţine ca reprezentând motivãri în drept ale excepţiei de neconstituţionalitate referirile autorului excepţiei fãcute cu privire la încãlcarea "<>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind cauţiunea". În jurisprudenţa sa Curtea Constituţionalã a stabilit de principiu cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "sesizãrile adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate, ceea ce implicã, în mod necesar, invocarea unui temei constituţional pentru contestarea legitimitãţii constituţionale a prevederii ce face obiectul sesizãrii". De asemenea, Curtea a stabilit cã "nu se poate substitui autorului sesizãrii în ceea ce priveşte invocarea unui anume motiv de neconstituţionalitate", altminteri, "în cadrul procedurii de soluţionare a excepţiilor de neconstituţionalitate, controlul Curţii Constituţionale ar însemna sã se exercite nu la sesizare, ci din oficiu, ceea ce contravine prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie [devenit art. 146 lit. d) dupã republicarea Constituţiei], care se referã în mod expres la «excepţiile ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti»". În acest sens, menţionãm de exemplu <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 5 din 3 februarie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 22 aprilie 1998, în care se face trimitere şi la deciziile Curţii nr. 338 din 18 iulie 1997 şi nr. 392 din 15 octombrie 1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997 şi, respectiv, nr. 299 din 4 noiembrie 1997.
În ceea ce priveşte invocarea de cãtre autorul excepţiei a încãlcãrii dispoziţiilor <>art. 31 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 , aceasta nu are relevanţã cu privire la neconstituţionalitatea textului criticat, întrucât aceastã încãlcare, chiar dacã ar fi realã, nu ar putea constitui un temei de neconstituţionalitate, ci, cel mult, eventual ar avea semnificaţia existenţei unor necorelãri din legislaţie, a cãror înlãturare nu este de resortul justiţiei constituţionale, ci este de competenţa exclusivã a autoritãţii legiuitoare.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Slamec" - S.A. Slatina în Dosarul nr. 120/F/2004 al Tribunalului Gorj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
