Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 266 din 21 martie 2007 privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 67, art. 68 si art. 70 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 322 din 14 mai 2007
Cu Adresa nr. 51/1.005 din 6 martie 2007 secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulatã de 50 de deputaţi şi 26 de senatori, în temeiul dispoziţiilor <>art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în legãturã cu neconstituţionalitatea art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin <>Hotãrârea Parlamentului României nr. 4 din 3 martie 1992 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992, modificat prin <>Hotãrârea Parlamentului României nr. 13 din 29 iunie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 5 iulie 1995.
Autorii sesizãrii sunt urmãtorii: Gheorghe I. Albu, Roberta Alma C. Anastase, Nicolae N. Bara, Gheorghe G. Barbu, Cornel Ştefan C. Bardan, Iulian-Gabriel P. Bîrsan, Anca-Daniela C. Boagiu, Ionela I. Bruchental-Pop, William Gabriel S. Brânzã, Daniel I. Buda, Costicã N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Alexandru A. Ciocâlteu, Anca M. Constantinescu, Radu-Cãtãlin Drãguş, Stelian N. Duţu, Ionesie P. Ghiorghioni, Ion I. Gonţea, Dan N. Grigore, Monica Maria C. Iacob Ridzi, Traian Constantin A. Igaş, Valentin Adrian M. Iliescu, Graţiela Denisa M. Iordache, Radu V. D. Lambrino, Dãnuţ E. Liga, Mircea Man, Marian-Jean J. G. Marinescu, Laurenţiu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroşeanu, Alexandru E. Mocanu, Petru P. Movilã, Dorin-Liviu D. Nistoran, Ioan C. Oltean, Aurel A. Olãrean, Constantin M. Petrea, Cosmin Gabriel C. Popp, Cezar Florin Gh. Preda, Ioan Dumitru I. Puchianu, Dumitru Ghe. Puzdrea, Romeo Marius Gh. Raicu, Cristian I. Rãdulescu, Marius I. Rogin, Marcel Laurenţiu M. Romanescu, Gheorghe G. Sârb, Mugurel Liviu S. Sârbu, Mihai Gr. Stãnişoarã, Petre Strãchinaru, Valeriu I. Tabãrã, Horia C. Vãsioiu, Augustin A. Zegrean, Petru Nicolae I. Ioţcu, Maria D. Petre, Marin A. Bobeş, Jan C. Vraciu, Antonie T. Ştefan-Mihail, Paula Maria T. Ivãnescu, Ionel E. Popescu, Mihai Ţâbuleac, David I. Gheorghe, Gheorghe N. Flutur, Viorel A. Arion, Nicolae Vlad N. E. Popa, Dan G. Sabãu, Mircea A. Cintezã, Cristache C. Rãdulescu, Cristian C. Cucuian, Dan S. Cârlan, Ivan O. Cismaru, Radu V. Ţîrle, Dorel-Constantin I. Onaca, Marius C. Marinescu, Cornelia Gh. Cazacu, Verginia Şt. Şerbãnescu, Dorel V. Jurcan, Dan Gabriel P. Popa, Nicolae N. Neagu.
Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 1.942 din 6 martie 2007 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 319C/2007.
Obiectul sesizãrii îl constituie dispoziţiile art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune al Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin <>Hotãrârea Parlamentului României nr. 4/1992 , cu modificãrile ulterioare, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 67: "Preşedintele care conduce şedinţa comunã, dupã prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor Preşedintelui României, consultã deputaţii şi senatorii dacã datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizatã Curtea Constituţionalã sau dacã este necesarã constituirea unei comisii comune de anchetã. Hotãrârea se ia cu majoritatea voturilor din numãrul total al deputaţilor şi senatorilor.
În cazul în care s-a apreciat cã datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoţitã de informaţiile necesare, se trimite de îndatã, de cãtre preşedintele care a condus şedinţa comunã, Curţii Constituţionale spre consultare, menţionându-se termenul pânã la care acesta trebuie sã se pronunţe.
În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţã comunã pentru a hotãrî asupra propunerii de suspendare din funcţie.
La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, cãruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se imputã.
Hotãrârea se adoptã cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, prin bile.";
- Art. 68: "În cazul în care s-a hotãrât constituirea unei comisii comune de anchetã, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotãrârea prevãzutã la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija preşedinţilor celor douã Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.";
- Art. 70: "Prevederile art. 66-69 se aplicã, în mod corespunzãtor, şi în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigurã interimatul funcţiei de Preşedinte."
În opinia autorilor sesizãrii textele din regulament menţionate încalcã prevederile art. 88, art. 95 şi art. 111 din Constituţie, potrivit cãrora:
- Art. 88: "Preşedintele României adreseazã Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.";
- Art. 95: "(1) În cazul sãvârşirii unor fapte grave prin care încalcã prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţã comunã, cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor, dupã consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se imputã.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiatã de cel puţin o treime din numãrul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţã Preşedintelui.
(3) Dacã propunerea de suspendare din funcţie este aprobatã, în cel mult 30 de zile se organizeazã un referendum pentru demiterea Preşedintelui.";
- Art. 111: "(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activitãţii lor, sunt obligate sã prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativã legislativã implicã modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurãrilor sociale de stat, solicitarea informãrii este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrãrile Parlamentului. Dacã li se solicitã prezenţa, participarea lor este obligatorie."
În motivarea sesizãrii se aratã cã prin <>Decizia nr. 87/1994 Curtea Constituţionalã a definit mesajul ca fiind "mijlocul prin care Preşedintele României comunicã Parlamentului opiniile sale cu privire la problemele politice ale naţiunii", iar primirea mesajului constituie "o modalitate a colaborãrii celor douã autoritãţi alese prin vot direct - Parlamentul şi Preşedintele României - constând în aducerea la cunoştinţa parlamentarilor a opiniilor Preşedintelui cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii". Or, declanşarea şi derularea procedurii de suspendare este una dintre aceste probleme, "iar explicaţiile, precum şi apãrãrile Preşedintelui României împotriva acuzaţiilor aduse pot fi date Parlamentului numai prin intermediul instituţiei constituţionale a mesajului prevãzutã de art. 88." Art. 84 din Constituţie, coroborat cu art. 72 alin. (1) şi art. 95 din aceasta, consacrã imunitatea Preşedintelui, fãcând trimitere la regimul juridic al independenţei opiniilor, aplicabil membrilor Parlamentului, respectiv inviolabilitatea şi lipsa rãspunderii pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, precum şi excepţia de la regulã - instituţia juridicã a suspendãrii Preşedintelui României. Ancheta parlamentarã desfãşuratã de o comisie parlamentarã este un mijloc de realizare a controlului parlamentar, circumstanţiat cât priveşte subiectele supuse controlului, prin art. 111 din Constituţie, în categoria cãrora nu intrã şi Preşedintele României. Ancheta desfãşuratã de o comisie parlamentarã presupune desfãşurarea unor activitãţi de strângere de probe, printre care şi cea de a audia pe cel anchetat. În acest sens, prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 17 mai 1994 s-a statuat cã Preşedintele României "poate fi suspendat din funcţie, în condiţiile art. 95 din Constituţie, de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţã comunã, cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor, iar eventualele explicaţii privind faptele ce i se imputã pot fi date Parlamentului şi nu unei comisii".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost trimisã preşedinţilor celor douã Camere, pentru a comunica punctele de vedere ale birourilor permanente.
Preşedinţii celor douã Camere nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele de vedere ale birourilor permanente.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile criticate din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportate la prevederile Constituţiei României şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale <>art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor criticate din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie prevederile art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin <>Hotãrârea Parlamentului României nr. 4/1992 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992, cu modificãrile ulterioare.
În esenţã, în opinia autorilor sesizãrii, aceste prevederi regulamentare prin care se instituie o comisie comunã de anchetã în vederea cercetãrii unor fapte grave de încãlcare a Constituţiei de cãtre Preşedintele României, de naturã sã atragã suspendarea din funcţie a acestuia, sunt contrare dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 88 - "Mesaje", art. 95 - "Suspendarea din funcţie" şi art. 111 - "Informarea Parlamentului".
Examinând sesizarea de neconstituţionalitate formulatã, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 95, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţã comunã, în cazul sãvârşirii unor fapte grave prin care încalcã dispoziţiile acesteia, iar potrivit art. 64 alin. (4) din Constituţie, fiecare Camerã a Parlamentului "[...] îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetã sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune". Din analiza coroboratã a prevederilor constituţionale menţionate rezultã cã Parlamentul îşi constituie comisii pentru exercitarea oricãror atribuţii prevãzute de Constituţie în competenţa sa. Or, art. 95 din Constituţie, care prevede ca atribuţie a celor douã Camere ale Parlamentului suspendarea din funcţie a Preşedintelui României nu interzice instituirea unei comisii de anchetã pentru exercitarea acestei atribuţii. Totodatã, potrivit tezei finale a art. 95 din Constituţie, Preşedintele României poate da explicaţii cu privire la faptele ce i se imputã, care, de asemenea, presupun efectuarea de cercetãri prin intermediul unei comisii de anchetã. În caz contrar, faptele imputate ar fi cercetate chiar de cãtre cei care propun suspendarea, ceea ce este mai grav decât constituirea unei comisii în acest scop. Mai mult, suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, a cãrui legitimitate rezultã din votul electoratului, este o mãsurã foarte gravã, având un caracter sancţionator, astfel cã gravitatea faptelor trebuie doveditã şi stabilitã. Faţã de cele arãtate rezultã cã prevederile art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, referitoare la constituirea unei comisii de anchetã în vederea cercetãrii unor fapte grave de încãlcare a Constituţiei de cãtre Preşedintele României, de naturã sã atragã suspendarea din funcţie a acestuia, nu numai cã nu încalcã, dar sunt chiar în sensul dispoziţiilor constituţionale ale art. 95 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (4).
Curtea constatã cã prevederile art. 88 - "Mesaje" şi art. 111 - "Informarea Parlamentului" din Constituţie, invocate ca fiind încãlcate, nu sunt relevante în susţinerea neconstituţionalitãţii textelor regulamentare criticate.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. c) şi art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã prevederile art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin <>Hotãrârea Parlamentului României nr. 4 din 3 martie 1992 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992, cu modificãrile ulterioare, sunt constituţionale.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 21 martie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Ion Predescu, Şerban Viorel Stãnoiu şi Tudorel Toader, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
*
OPINIE SEPARATĂ
Prin aceastã opinie separatã dorim sã ne exprimãm şi sã argumentãm aprecierea discordantã faţã de cea pe care se întemeiazã soluţia adoptatã cu votul majoritãţii membrilor Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 67 alin. 2, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Considerãm cã prevederile regulamentului supuse controlului de constituţionalitate reprezintã o interpretare extensivã nepermisã a dispoziţiilor Constituţiei referitoare la procedura suspendãrii din funcţie a Preşedintelui României, adãugând la acestea proceduri a cãror instituire nu a fost în intenţia Constituantei. Reglementarea procedurii prin regulament împrumutã de fapt unele prevederi constituţionale care au ca obiect alte instituţii juridice.
Posibila sancţiune a suspendãrii din funcţie a Preşedintelui României pentru sãvârşirea unor fapte grave prin care încalcã prevederile Constituţiei şi procedura acestei forme de tragere la rãspundere sunt reglementate exclusiv prin art. 95 din Constituţie. Dispoziţiile art. 95 implicã în procedura de suspendare din funcţie a Preşedintelui României: cel puţin o treime din numãrul deputaţilor şi senatorilor, care pot iniţia propunerea de suspendare; Curtea Constituţionalã, care trebuie sã dea un aviz consultativ, înainte ca propunerea sã fie dezbãtutã de Parlament; cele douã Camere ale Parlamentului, în şedinţã comunã, în faţa cãrora Preşedintele României poate da explicaţii cu privire la faptele ce i se imputã şi care pot hotãrî suspendarea din funcţie; şi, în final, cetãţenii cu drept de vot, care hotãrãsc, prin referendum, eventuala demitere a Preşedintelui României. Aceastã implicare este valabilã atât în cazul preşedintelui ales, cât şi în cazul persoanei care asigurã interimatul funcţiei.
Rezultã din aceastã reglementare constituţionalã cã nicio altã autoritate publicã sau structurã de lucru a Parlamentului nu are atribuţii ori competenţa de a întreprinde vreo mãsurã sau de a hotãrî în legãturã cu suspendarea din funcţie a Preşedintelui României.
Este adevãrat cã, potrivit prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţie, "Fiecare Camerã îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetã sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune". Aceste comisii au rolul de a ajuta, de a contribui, printr-o activitate specializatã, la îndeplinirea atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului. Considerãm însã cã domeniile de activitate, atribuţiile şi competenţele comisiilor constituite sunt limitate, neputând fi extinse şi în domeniile ori la mãsuri ale cãror dezbatere şi soluţionare sunt date de Constituţie în competenţa exclusivã a uneia dintre Camere sau a celor douã Camere, în şedinţã comunã.
În sensul prevederilor art. 95 din Constituţie, propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, iniţiatã de cel puţin o treime din numãrul deputaţilor şi senatorilor, trebuie analizatã în şedinţa comunã a celor douã Camere care, dupã obţinerea şi a avizului consultativ al Curţii Constituţionale, dezbat faptele imputate Preşedintelui României prin propunerea de suspendare, ascultând şi eventualele explicaţii date de Preşedintele României, dupã care pot hotãrî suspendarea din funcţie.
Credem cã argumentele noastre sunt susţinute şi prin practica anterioarã a Curţii Constituţionale, a cãrei reamintire o considerãm utilã.
Curtea Constituţionalã a statuat prin jurisprudenţa sa constantã cã prin regulamentele parlamentare nu pot fi stabilite drepturi şi, mai ales, obligaţii pentru autoritãţi publice şi pentru persoane care nu se aflã în raporturi constituţionale cu Parlamentul. Efectuarea oricãrei anchete presupune inevitabil strângerea şi administrarea de probe, solicitarea de documente, date şi informaţii de la diferite autoritãţi şi instituţii, precum şi audierea unor persoane, inclusiv a celei ale cãrei fapte constituie obiectul anchetei. Dreptul comisiei de anchetã de a întreprinde asemenea demersuri se poate exercita numai dacã este prevãzutã şi obligaţia corelativã a altor autoritãţi, instituţii şi persoane de a furniza documentele, datele şi informaţiile solicitate ori de a se prezenta la audieri.
Prin <>Decizia nr. 317 din 13 aprilie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 mai 2006, Curtea Constituţionalã, pronunţându-se asupra constituţionalitãţii mai multor reglementãri din Regulamentul Senatului, a constatat, printre altele, cã este neconstituţionalã prevederea "privind dreptul comisiei de anchetã de a invita orice persoanã care are cunoştinţã despre o faptã sau împrejurare de naturã sã serveascã la aflarea adevãrului în cauza ce formeazã obiectul activitãţii comisiei, obligaţia oricãrei persoane care are asemenea cunoştinţe ori deţine mijloace de probã pentru a le înfãţişa comisiei, precum şi obligaţia instituţiilor de a rãspunde solicitãrilor sale".
În <>Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituţionalã a statuat cã "Ancheta parlamentarã este un mijloc de realizare a controlului parlamentar, iar acest control este circumstanţiat cât priveşte subiectele controlului prin art. 110 din Constituţie" (actualul art. 111).
Potrivit prevederilor art. 111 din Constituţie, controlul parlamentar vizeazã numai Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, evident de grad inferior Guvernului. Nicio altã dispoziţie constituţionalã nu prevede posibilitatea efectuãrii unei anchete parlamentare în legãturã cu activitatea sau faptele Preşedintelui României.
Tot prin <>Decizia nr. 45/1994 a constatat Curtea Constituţionalã cã "Anumiţi demnitari şi funcţionari publici nu pot fi însã controlaţi prin comisiile de anchetã deoarece Constituţia, stabilind raporturile juridice dintre autoritãţile publice, instituie reguli distincte", iar, cu referire directã la Preşedintele României, a statuat cã acesta "poate fi suspendat din funcţie, în condiţiile art. 95 din Constituţie, de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţã comunã, cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor, iar eventualele explicaţii privind faptele ce i se imputã pot fi date Parlamentului şi nu unei comisii".
Constatãrile Curţii Constituţionale privind constituţionalitatea unor activitãţi şi drepturi ale comisiilor de anchetã ale oricãrei Camere sunt valabile şi pentru comisiile comune de anchetã ale celor douã Camere.
Judecãtor,
prof. univ. dr. IOAN VIDA,
preşedintele Curţii Constituţionale
Judecãtor-raportor,
Kozsokar Gabor
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
