Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 266 din 16 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 14 aprilie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Electrocentrale Bucureşti" - S.A. în Dosarul nr. 3.150/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, prin avocat Andrei Şãrban, lipsind pãrţile Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice, Municipiul Bucureşti, prin primar, Societatea Comercialã "Institutul de Studii şi Proiectãri Energetice" - S.A., Josette Anne Marie Iliescu, Rodica Alexandra Teodorescu şi Rodica Velia Niculescu, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele Curţii dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 967D/2005, nr. 987D/2005, nr. 995D/2005, nr. 1.036D/2005, nr. 9D/2006, nr. 22D/2006 şi nr. 87D/2006.
La apelul nominal în Dosarul nr. 967D/2005 se constatã lipsa autorilor excepţiei, Ioan Şeulean şi Elena Sisila Şeulean, şi a pãrţilor Gheorghe Tudor şi Elena Tanita Tudor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
La apelul nominal în Dosarul nr. 987D/2005, lipsesc autorii excepţiei, Tatiana Alina Pippidi, Cristian Romulus Pârvulescu, Asociaţia Pro Democraţia, Monica Macovei şi Renate Weber, precum şi partea Ioan Talpeş, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
La apelul nominal în Dosarul nr. 995D/2005 se prezintã partea Marin Lixandru, lipsind autorii excepţiei, Parasca Biriş şi Radu Biriş, şi pãrţile Dima Elena Tãnãsescu, Maria Doina Dan, Anamaria Dan şi Cristina Dan, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
La apelul nominal în Dosarul nr. 1.036D/2005 se constatã lipsa autorului excepţiei, Societatea Comercialã "Inter Center Service" - S.A. din Timişoara, şi a pãrţilor Consiliul Local Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi prefectul judeţului Timiş, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
La apelul nominal în Dosarul nr. 9D/2006 se prezintã autorul excepţiei, Paula Teodorescu, şi partea Lucia Nasta, prin reprezentant Georgeta Nasta.
La apelul nominal în Dosarul nr. 22D/2006 se prezintã autorul excepţiei, Ilie Pãun, personal şi asistat de avocat Eugenia Crângariu, şi pãrţile Veronica Maria Munteanu, Carmen Mona Munteanu şi Cristian Ştefan Munteanu, prin avocat Cristina Damir.
La apelul nominal în Dosarul nr. 87D/2006 se prezintã partea Inspectoratul de Stat în Construcţii, prin consilier juridic Liviu Dragomir, lipsind autorul excepţiei, Cornelia Hapca, şi pãrţile Consiliul Local Alba Iulia şi Municipiul Alba Iulia, prin primar, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea celor opt dosare.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.
În temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 967D/2005, nr. 987D/2005, nr. 995D/2005, nr. 1.036D/2005, nr. 9D/2006, nr. 22D/2006 şi nr. 87D/2006 la Dosarul nr. 959D/2005, care este primul înregistrat.
Societatea Comercialã "Electrocentrale Bucureşti" - S.A., prin avocat, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând, în esenţã, urmãtoarele: textul legal criticat nu dã posibilitatea justiţiabilului de a supune unui control judecãtoresc decizia administrativã de trimitere a cauzelor spre altã instanţã, iar actul de declinare a competenţei nu poate fi atacat în nici un mod; se încalcã principiul judiciar al ierarhizãrii controlului judecãtoresc, aceeaşi instanţã soluţionând o pricinã în care s-a mai pronunţat anterior; mãsura trimiterii în acest mod a cauzelor cãtre instanţele devenite competente potrivit noii legi încalcã şi principiile statuate în art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; numãrul mare de sesizãri de neconstituţionalitate referitoare la <>Legea nr. 219/2005 , deşi nu îmbracã forma unei iniţiative legislative a cetãţenilor, reprezintã un semnal important cã aceastã reglementare a perturbat grav practica judiciarã şi încrederea cetãţenilor în actul de justiţie, ceea ce impune o reconsiderare a conţinutului acestei legi.
Paula Teodorescu solicitã, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele arãtate pe larg în notele scrise depuse la dosar.
Ilie Pãun, prin avocat, pune, de asemenea, concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã noţiunea de proces echitabil include şi principiul legalitãţii cãilor de atac şi al controlului judiciar ierarhic, iar trimiterea dosarelor spre alte instanţe, pe cale administrativã, nu prezintã nici o garanţie procesualã aferentã dreptului la apãrare. Considerã cã textul criticat încalcã şi art. 15 din Constituţie, deoarece schimbarea competenţei instanţei produce efecte şi asupra proceselor aflate în curs de judecatã înainte de intrarea în vigoare a legii. De asemenea, se invocã încãlcarea art. 16 din Legea fundamentalã, deoarece unora dintre justiţiabili li s-a permis accesul la instanţele superioare, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vreme ce altora, pentru litigii identice, le este deschisã calea procesualã numai pânã la nivelul curţilor de apel. În sfârşit, se aratã cã aceastã lege a subminat în mod grav credibilitatea justiţiei în faţa cetãţenilor şi cã se impune, pe viitor, modificarea sa.
Partea Marin Lixandru solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã ridicarea acesteia în faţa Curţii de Apel Bucureşti a dus la tergiversarea soluţionãrii recursului.
Partea Lucia Nasta solicitã, prin reprezentant, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele dezvoltate în scris şi depuse la dosar.
Pãrţile Veronica Maria Munteanu, Carmen Mona Munteanu şi Cristian Ştefan Munteanu, prin avocat, pun concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã litigiul în care sunt pãrţi este pe rolul instanţelor din 1996, iar ridicarea acestei excepţii nu face decât sã prelungeascã durata procesului. Considerã cã principiul liberului acces la justiţie nu înseamnã acces la toate instanţele de judecatã, iar <>Legea nr. 219/2005 a avut rolul de a rezolva impasul în care se gãsea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestitã cu soluţionarea unui numãr foarte mare de recursuri.
Inspectoratul de Stat în Construcţii, prin consilier juridic, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând concluziile scrise depuse la dosar în faţa Curţii de Apel Alba Iulia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat deja cu privire la acest text legal, în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate, şi cã nu au intervenit elemente noi de naturã sã conducã la reconsiderarea acestei jurisprudenţe.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.150/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Societatea Comercialã "Electrocentrale Bucureşti" - S.A. cu prilejul soluţionãrii unui recurs civil.
Prin Încheierea din 21 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.798/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Ioan Şeulean şi Elena Sisila Şeulean cu prilejul soluţionãrii unui recurs civil.
Prin Încheierea din 7 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 23.424/2005, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Tatiana Alina Pippidi, Cristian Romulus Pârvulescu, Monica Macovei, Renate Weber şi Asociaţia Pro Democraţia cu prilejul soluţionãrii unei acţiuni civile.
Prin Încheierea din 14 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.565/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Parasca Biriş şi Radu Biriş cu prilejul soluţionãrii unui recurs civil.
Prin Încheierea din 15 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 9.661/C/2005, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Inter Center Service" - S.A. din Timişoara.
Prin Încheierea din 23 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.907/civ/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Paula Teodorescu cu prilejul soluţionãrii unui recurs civil.
Prin Încheierea din 13 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.085/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Ilie Pãun cu prilejul soluţionãrii unui recurs civil.
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 5.536/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Cornelia Hapca cu prilejul soluţionãrii unui recurs civil.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile <>art. II din Legea nr. 219/2005 contravin art. 1, art. 11, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), art. 24, art. 53 alin. (1) şi (2), art. 115 alin. (4)-(6), art. 124 alin. (4), art. 126 alin. (1) şi art. 129 din Constituţie, precum şi art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului. Astfel, se considerã cã judecarea recursurilor de cãtre curţile de apel, care au soluţionat apelul în aceeaşi cauzã, respectiv judecarea apelurilor de cãtre tribunale, care au soluţionat aceleaşi cauze în primã instanţã, este contrarã tuturor drepturilor garantate de textele constituţionale de mai sus, chiar dacã pricinile vor fi soluţionate de alţi judecãtori decât cei care s-au pronunţat deja. Totodatã, trimiterea pe cale administrativã a cauzelor încalcã în mod flagrant normele de procedurã privind declinarea competenţei şi dispoziţiile art. 127 din Constituţie, referitoare la caracterul public al dezbaterilor. De asemenea, cu privire la art. 15 din Constituţie, s-a susţinut cã textele criticate sunt neconstituţionale, deoarece "îşi extind efectele şi în trecut, pentru cazuri care intrau sub reglementãrile vechii legi şi care au fost iniţiate şi şi-au produs efectele sub reglementãrile legii vechi, în speţã, prin legala învestire a instanţei competente material la acea datã".
Curtea de Apel Bucureşti - secţiile a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie, a IV-a civilã şi a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, precum şi Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti şi Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, deoarece, în urma trimiterii pe cale administrativã a cauzelor la instanţele devenite competente, "apare evidentã lipsirea pãrţii de orice cale de atac împotriva unei soluţionãri a excepţiei de necompetenţã materialã".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispoziţii potrivit cãrora:
"Art. II. - (1) Procesele în curs de judecatã în primã instanţã la data schimbãrii competenţei instanţelor legal învestite, precum şi cãile de atac se judecã de instanţele competente, potrivit legii.
(2) Apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunale.
(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativã, instanţelor devenite competente sã le judece."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege autorii excepţiei invocã încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale: art. 1 referitor la statul român, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apãrare, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 115 referitor la delegarea legislativã, art. 124 referitor la înfãptuirea justiţiei, art. 126 referitor la instanţele judecãtoreşti, art. 127 referitor la caracterul public al dezbaterilor şi art. 129 referitor la folosirea cãilor de atac.
De asemenea, autorii excepţiei invocã încãlcarea unor texte de drept internaţional: art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminãrii şi interzicerea abuzului de drept, şi art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Dispoziţiile legale criticate reglementeazã modificarea competenţei de soluţionare a cãilor de atac, prevãzând trimiterea la curţile de apel, pe cale administrativã, a recursurilor aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a legii, respectiv trimiterea, în acelaşi mod, la tribunale, a apelurilor aflate pe rolul curţilor de apel la aceeaşi datã.
Textul legal criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate, iar prin <>Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate, arãtând cã reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacratã prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", iar "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". De asemenea, Curtea a reţinut cã, deşi prin efectul aplicãrii imediate a noii reglementãri referitoare la competenţa materialã, aceeaşi instanţã urmeazã sã soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotãrâri, soluţia legislativã adoptatã nu relevã nici un fine de neconstituţionalitate. Astfel, dincolo de caracterul tranzitoriu al acestei reglementãri, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. În fine, Curtea a constatat cã nu poate fi primitã nici critica privind încãlcarea principiului controlului judiciar ierarhic, întrucât Constituţia nu consacrã un asemenea principiu, ci, potrivit art. 129, numai folosirea cãilor de atac prevãzute de lege.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Electrocentrale Bucureşti" - S.A. în Dosarul nr. 3.150/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, de Ioan Şeulean şi Elena Sisila Şeulean în Dosarul nr. 2.798/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie, de Tatiana Alina Pippidi, Cristian Romulus Pârvulescu, Monica Macovei, Renate Weber şi Asociaţia Pro Democraţia în Dosarul nr. 23.424/2005 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Parasca Biriş şi Radu Biriş în Dosarul nr. 2.565/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, de Societatea Comercialã "Inter Center Service" - S.A. din Timişoara în Dosarul nr. 9.661/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã, de Paula Teodorescu în Dosarul nr. 2.907/civ/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, de Ilie Pãun în Dosarul nr. 3.085/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie şi de Cornelia Hapca în Dosarul nr. 5.536/2005 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 martie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
