Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 264 din 4 iulie 2002 privind cuantumul amenzii ce va fi aplicat Societatii Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. pentru incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 prin incheierea unui acord de asociere cu Global One Communications Holding BV - Olanda
EMITENT: CONSILIUL CONCURENTEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 6 noiembrie 2002
Comisia Consiliului Concurentei,
I. în baza:
1. Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;
2. <>Legii concurentei nr. 21/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;
3. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedura al Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997, cu modificãrile ulterioare;
4. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor <>art. 5 şi 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997;
5. Instrucţiunilor cu privire la definirea pieţei relevante, în scopul stabilirii partii substanţiale de piata, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997;
6. investigatiei declansate în dosarul RG-1.035 din 8 octombrie 1999 prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 102/1999;
7. prevederilor Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 168 din 14 mai 2002, prin care s-a finalizat investigatia;
8. Ordinului preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 101/2002 , prin care s-a stabilit componenta comisiei care va decide cuantumul amenzilor aplicate pentru practicile anticoncurentiale sãvârşite de cãtre Societatea Comercialã "Global One Communications Holding BV" - Olanda şi de cãtre Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A.,
II. având în vedere:
1. dispoziţiile Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 168 din 14 mai 2002
1.1. Prin aceasta decizie Plenul Consiliului Concurentei a stabilit ca "Global One Communications Holding BV"*1) (denumita în continuare GOCH BV) şi Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A.*2) (denumita în continuare ROMTELECOM) se fac vinovate de încãlcarea dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 prin încheierea unui acord de asociere materializat în crearea unei noi societãţi "Global One Communications România" - S.A.*3) (denumita în continuare GOCR) şi de stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta conform cãreia cele doua societãţi-mama se obligau una fata de cealaltã sa nu facã concurenta, direct sau indirect, noii societãţi înfiinţate, atât timp cat vor deţine acţiuni ale acestei societãţi şi pe o durata de 5 ani de la data la care vor inceta sa fie acţionari.
------------
*1) Sediul: Olanda, Hoofddorp, Strawinskyln 2001, 1077zz, Amsterdam; nr. de înregistrare la Registrul Comerţului Amsterdam: 33276922.
*2) Sediul social: Bd. Libertãţii nr. 14, sectorul 5, Bucureşti; nr. de înregistrare la Oficiul registrului comerţului: J/40/8926/1997.
*3) Sediul social: bd. Dimitrie Pompei nr. 9-9A, sectorul 2, Bucureşti 72326; nr. de înregistrare la Oficiul registrului comerţului: J/40/1971/1993.
1.2. Concret, clauza contractualã de nonconcurenta avea urmãtorul conţinut: "Pãrţile îşi interzic, începând de la semnarea prezentului contract, crearea sau participarea indiferent sub ce forma în domeniul de activitate al societãţii efective sau programate pe termen scurt, direct sau indirect în România, în societãţi concurente celei care face obiectul prezentului contract. Pãrţile la prezentul contract îşi interzic, de asemenea, sa facã concurenta, direct sau indirect, societãţii atâta vreme cat vor deţine acţiuni ale acestei societãţi şi pe o durata de 5 ani de la data la care vor inceta sa fie acţionari."
1.3. GOCR a fost înfiinţatã ca societate pe acţiuni la data de 1 februarie 1993, având ca acţionar majoritar firma "Transpac" - S.A. (99,44%). Regia Autonomã "Romtelecom" detinea - la data infiintarii GOCR - 0,04% din capitalul social. La aceeaşi data (1 februarie 1993), în baza unei convenţii de cooperare încheiate între TRANSPAC - S.A. şi Regia Autonomã "Romtelecom", TRANSPAC - S.A. a cesionat cãtre ROMTELECOM 48,94% din capitalul social al GOCR.
Durata acestei convenţii era de 10 ani de la semnare, cu posibilitatea prelungirii în mod tacit pentru o perioada similarã, în situaţia în care nici una dintre pãrţi nu o rezilia. Pe cale de consecinta, aceasta convenţie expira la data de 1 februarie 2003, dacã pãrţile contractante nu o prelungeau în mod tacit.
Ulterior, în cursul lunii ianuarie 1996, au avut loc 3 operaţiuni de cesionare de acţiuni ale GOCR, în urma cãrora acţionarul majoritar TRANSPAC - S.A. (ce detinea 50,5% din capitalul social al GOCR) a fost înlocuit, pe rând, de cãtre COGECOM - Franta (5 ianuarie), ATLAS - Belgia (18 ianuarie) şi, în final, de cãtre GOCH BV - Olanda (31 ianuarie). În perioada 31 ianuarie 1996 - 5 aprilie 2001 structura capitalului social al GOCR a fost urmãtoarea:
- GOCH BV - 50,5%;
- ROMTELECOM - 48,98%;
- 3 persoane fizice - 0,52%.
1.4. Raportul de investigatie a analizat dacã operaţiunea de asociere dintre ROMTELECOM şi GOCH BV reprezintã o operaţiune de concentrare economicã sau o înţelegere ce cade sub incidenta <>art. 5 din Legea nr. 21/1996 . În urma analizei s-a demonstrat ca GOCR nu a fost o societate în comun concentrativa, deoarece a fost controlatã de cãtre acţionarul majoritar GOCH BV; pe cale de consecinta, clauza de nonconcurenta nu a reprezentat o restrictie auxiliara unei concentrari economice.
1.5. Pe baza criteriilor sugerate de cãtre Comisia Europeanã, s-a analizat dacã cele doua societãţi-mama ale GOCR, pãrţi într-o alta societate, sunt potenţial concurente; în Comunitatea Europeanã, pentru a evalua dacã doua societãţi-mama, pãrţi într-o noua societate, sunt potenţial concurente şi dacã înfiinţarea noii societãţi este calea aleasã de societãţile-mama pentru a-şi extinde activitãţile pe o noua piata a produsului, principalul aspect de care se tine seama este acela dacã ele deja opereazã pe o piata a produsului invecinata cu piata pe care activeazã societatea-fiica, fapt ce le-ar indreptati sa între pe noua piata în mod independent şi nu prin asociere. S-a demonstrat ca cele doua societãţi-mama ale GOCR, care şi-au asumat reciproc obligaţia de nonconcurenta fata de societatea nou-creata, au activitãţi semnificative pe pieţe invecinate cu piata societãţii GOCR; aceste pieţe sunt cele ale serviciilor de telefonie fixa şi mobila, pe care ambele societãţi-mama erau prezente fie direct, fie prin intermediul unor filiale sau al altor societãţi din cadrul grupului din care fac parte. Aceste pieţe au o importanta semnificativã comparativ cu piata societãţii nou-create GOCR.
ROMTELECOM este operatorul naţional de telecomunicaţii din România care beneficiazã de exclusivitate în ceea ce priveşte telefonia fixa în România şi este unicul deţinãtor al infrastructurii de telecomunicaţii din România, pe care o închiriazã societãţilor ce activeazã pe piata transmisiei de date. Postprivatizare - decembrie 1998 - societatea care deţine controlul asupra ROMTELECOM este OTEROM, ce are ca acţionar firma OTE - Grecia. Aceasta companie a instalat şi opereazã mai multe reţele pentru furnizarea serviciilor de transmisiuni date, conectivitate şi acces pe teritoriul Greciei şi este acţionarul principal (peste 80% din capitalul social) al companiei OTENET, ce furnizeazã servicii Internet pe teritoriul Greciei.
Totodatã, GOCH BV a fost înfiinţatã ca societate în comun de cãtre France Telecom, Deutsche Telekom şi Sprint ca un "vehicul" prin care acestea sa pãtrundã pe piata europeanã a serviciilor de comunicaţii date, serviciilor cu valoare adãugatã şi Internet. Ulterior Deutsche Telekom şi Sprint s-au retras, iar France Telecom (denumit în cele ce urmeazã FT) a rãmas unicul acţionar. Pana la liberalizarea pieţei de telecomunicaţii din Franta, ce a avut loc la 1 ianuarie 1998, FT a fost operatorul naţional de telecomunicaţii din Franta.
GOCH BV şi, prin intermediul sau, FT este prezent pe piata definitã în speta în calitate de acţionar majoritar şi deţinãtor al controlului unic asupra GOCR. Dar FT este prezent pe piata româneascã de telecomunicaţii şi prin intermediul Societãţii Comerciale "MobilRom" - S.A.*4). Deşi GOCR a menţionat ca nu a existat interes din partea societãţii-mama strãine sau a oricãrei alte societãţi strãine din cadrul grupului FT din care aceasta face parte de a intra pe piata relevanta româneascã pe cont propriu sau printr-un alt parteneriat, s-a demonstrat ca "MobilRom" - S.A., societate membra a grupului FT, a solicitat şi a obţinut "Licenta pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unei reţele naţionale publice pentru comunicaţii date", dar nu a desfãşurat activitate de transmisii date datoritã clauzei de nonconcurenta, subiect al analizei. În acest context, fiind cunoscutã opinia ROMTELECOM de a pune capãt acestei clauze, rezulta ca exista un interes şi din partea celeilalte societãţi-mama, FT, de a intra pe piata relevanta şi printr-o alta societate - "MobilRom" - S.A.
Pe de alta parte, ROMTELECOM, în noua sa structura de actionariat, deci cu firma greceasca OTE, deţinãtoare a controlului şi în calitate de operator naţional de telecomunicaţii, are potenţialul de a intra pe piata transmisiei de date şi a serviciilor Internet. ROMTELECOM a precizat în acest sens ca intenţioneazã sa investeasca în cursul unui an 24 de milioane dolari S.U.A., în vederea dezvoltãrii propriei reţele de date, fapt ce ar contribui la dezvoltarea concurentei pe piata româneascã a transmisiei de date (9 milioane dolari S.U.A. pentru modernizarea infrastructurii existente în tehnologia de comutare de pachete Asyncronous Transfer Mode - ATM etc.).
-----------
*4) Sediul: Calea Dorobantilor nr. 135-145, sectorul 1, Bucureşti.
1.6. ROMTELECOM, ulterior privatizãrii, dispunea de resursele financiare, de know-how şi de personal calificat pentru a presta servicii în domeniu prin intermediul societãţii-mama OTE, care a instalat şi opereazã reţele pentru furnizarea serviciilor de transmisiuni date, conectivitate şi acces pe teritoriul Greciei: Hellaspac I şi II (servicii X25, FR), Hellascom (linii închiriate digitale), servicii de tip ATM. Deci, uzand de acestea, ROMTELECOM putea îmbunãtãţi mediul concurential dacã nu ar fi fost ţinuta de obligaţia de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR.
1.7. În concluzie, GOCH BV (şi, prin intermediul sau, FT) şi ROMTELECOM (OTE) erau potenţiali concurenţi, având activitãţi substanţiale - prin societãţile-mama - în domenii similare, având capacitatea tehnologicã şi financiarã pentru a intra pe piata relevanta şi în nume propriu, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.
Prin urmare, fiind potenţiali concurenţi, decizia lor de a se asocia într-o noua societate comercialã, în care aceştia coopereazã, afecteazã concurenta şi cade sub incidenta <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 .
Potrivit principiului accesorium sequitur principale, şi înţelegerea de nonconcurenta dintre GOCH BV şi ROMTELECOM cade sub incidenta art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege.
1.8. Operaţiunea de înfiinţare de cãtre 2 potenţiali concurenţi a unei societãţi comerciale în care aceştia coopereazã şi, pe cale de consecinta, clauza de nonconcurenta nu au putut beneficia de exceptare de la interdicţia prevãzutã la <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 , conform art. 5 alin. (2) şi (4) din acelaşi act normativ.
1.9. Piata serviciului
Serviciul care defineste piata în acest caz este serviciul de transmisii date prin comutarea de pachete. Protocoalele ce pot fi utilizate pentru transmisia datelor prin pachete sunt: X25, Frame Relay (FR), Transmission Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP), Asyncronous Transfer Mode (ATM).
Avându-se în vedere, pe de o parte, faptul ca GOCR opereazã în principal o reţea nationala de transmisii date, bazatã pe protocolul X25, dar furnizeazã şi servicii Internet (bazate pe protocolul TCP/IP), s-a abordat problema substituibilitatii transmisiunii de date prin protocolul X25 cu cea prin protocolul TCP/IP, cu urmãtoarea distincţie: substituibilitate din punct de vedere al ofertei şi substituibilitate din punct de vedere al cererii pentru aceste servicii.
1.10. În urma acestei analize s-a constatat ca - din punct de vedere al ofertei - exista substituibilitate potenţiala între serviciile de transmisie de date traditionale - X25 - şi serviciile Internet.
Din punct de vedere al cererii (clienţilor, consumatorilor), cerinţele anumitor consumatori - companiile mari care genereazã un volum mare de date şi în mod regulat - sunt satisfacute de protocoale mai avansate de transmisie decât X25, cum ar fi TCP/IP. Mai mult, un client face distincţie între transmiterea/primirea de date printr-o reţea separatã şi prin Internet din motive legate atât de viteza de transmitere, cat mai ales de asigurarea confidenţialitãţii transmisiei. Deci necesitãţile clienţilor sunt diferite: companiile care au nevoie de un nivel înalt de securizare apeleazã la serviciile de date X25. Furnizorul de servicii garanteazã niveluri minime de calitate a serviciilor de telecomunicaţii, dar nu oferã posibilitatea de "a naviga" cãtre surse de informaţii - servere - decât ca opţiune suplimentarã. Serviciile Internet presupun acces la o reţea deschisã, acces la informaţii de pe servere din toatã lumea, un mediu slab securizat; informaţiile critice sunt securizate. Nu se garanteazã niveluri de calitate, iar furnizorul nu îşi asuma responsabilitãţi asupra conţinutului informatiei vehiculate sau asupra integritãţii acesteia. Sunt servicii care satisfac necesitãţile de comunicare cu exteriorul ale companiilor, dar şi ale persoanelor fizice.
De asemenea, o diferentiere mai accentuata a utilizãrii Internetului fata de celelalte servicii cuprinse în activitatea de transmisii de date se realizeazã cu precãdere la nivelul utilizatorilor de tip consumer (persoane fizice sau Small Home Office), utilizatori care fac apel mai ales la consultarea de baze de date, inclusiv World Wide Web*5).
În acest context trebuie menţionat ca Ministerul Comunicaţiilor emite licenţe de operare separat pentru furnizorii serviciilor de transmisii date, iar pentru furnizorii accesului la serviciile Internet este necesarã obţinerea unei autorizaţii pentru servicii cu valoare adãugatã. Dacã un operator deţine licenta de operare pentru transmisii date şi doreşte sa ofere şi servicii Internet, trebuie sa obţinã o autorizaţie separatã pentru acest serviciu.
-----------
*5) Adresa GOCR/DG/TS/39/01 din 26 februarie 2001, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. V2-381 din 27 februarie 2001.
1.11. În concluzie, în ceea ce priveşte cererea, exista o distincţie între serviciile de transmisie date traditionale X25 - şi serviciile Internet din punct de vedere al volumului de date transmis şi al confidenţialitãţii transmisiei. Aceasta definire a pieţei produsului prin prisma substituibilitatii serviciului de date X25 cu TCP/IP a fost susţinutã şi de cãtre alţi operatori.
Având în vedere aceste aspecte, deşi fac parte din aceeaşi piata a produsului - transmiterea de date prin comutarea de pachete - au fost tratate distinct serviciile de date traditionale - X25 (numite în continuare servicii de transmisii date) şi serviciile Internet.
1.12. Piata relevanta geograficã a fost definitã ca fiind cea nationala (teritoriul României), întrucât atât serviciul de date X25, cat şi serviciul Internet sunt furnizate la nivel naţional, GOCR având punct de prezenta în fiecare resedinta de judeţ.
1.13. Prin intermediul acestei clauze de nonconcurenta s-a creat o bariera artificiala la intrarea pe o piata caracterizatã de investiţii mari şi puternic specializatã; aceasta bariera a împiedicat intrarea celor 2 potenţiali concurenţi - ROMTELECOM şi GOCH BV - în mod individual pe piata şi nu prin asociere, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.
2. Dispoziţiile <>art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996
Conform dispoziţiilor <>art. 56 teza a 2-a lit. a) din Legea nr. 21/1996 , încãlcarea art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 250.000.000 lei, iar pentru agenţii economici cu o cifra de afaceri de peste 2.500.000.000 lei, cu amenda în suma de pana la 10% din cifra de afaceri.
Având în vedere ca cifra de afaceri realizatã de ROMTELECOM în anul 2001 a fost de 24.527.400.593.000 lei, deci a depãşit pragul de 2.500.000.000 lei, rezulta ca amenda ce va fi aplicatã ROMTELECOM pentru încãlcarea <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 va reprezenta pana la 10% din cifra de afaceri.
3. Prevederile Normelor privind individualizarea şi dozarea sancţiunilor prevãzute la <>art. 55 şi 56 din Legea concurentei nr. 21/1996 , emise în aplicarea <>art. 57 din Legea concurentei nr. 21/1996
Conform acestor norme, la individualizarea sancţiunilor ce vor fi aplicate agenţilor economici pentru încãlcarea prevederilor <>Legii nr. 21/1996 se va tine seama de urmãtoarele aspecte:
3.1. Impactul şi consecinţele practicii anticoncurentiale asupra mediului concurential şi asupra consumatorilor: efectul negativ se estimeaza prin analiza pieţelor relevante, a cotei de piata deţinute de agentul economic implicat, a duratei practicii anticoncurentiale, a efectelor structurale şi/sau conjuncturale ale acesteia.
3.1.1. Durata practicii şi efectele acesteia asupra mediului concurential
GOCH BV (şi, prin intermediul sau, FT) şi ROMTELECOM (OTE) erau potenţiali concurenţi, având activitãţi substanţiale - prin societãţile-mama - în domenii similare, având capacitatea tehnologicã şi financiarã pentru a intra pe piata relevanta şi în nume propriu, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential. Afectarea concurentei s-a produs pe piata transmisiei de date, unde la nivelul anului 1999 au existat doar 2 operatori pe piata (dintre care unul şi cel mai puternic a fost GOCR, care a avut o cota de piata de 78%), situaţia mentinandu-se practic şi la nivelul anului 2000, când - deşi mai multe societãţi au obţinut licenţe pentru a presta activitate de transmisii date - acestea nu au operat, practic, pe piata. În acest context în care pe piata transmisiilor de date exista doar 2 operatori importanti şi în care costurile de intrare pe piata sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari, ceea ce poate constitui o bariera la intrare, s-a constatat ca, prin împiedicarea ROMTELECOM*6) de a intra pe piata, mediul concurential a fost afectat în mod substanţial. Pe cale de consecinta, clauza de nonconcurenta care a operat 8 ani (1993-2001) nu a avut o justificare pentru anii 1999-2000, datoritã poziţiei importante, de lider, pe piata a GOCR, care nu mai avea nevoie de protecţie. Afectarea semnificativã a concurentei pe piata transmisiei de date - efect al operarii clauzei de nonconcurenta - s-a produs doar în perioada 1999-aprilie 2001, întrucât doar postprivatizare ROMTELECOM avea capacitatea de a intra pe aceasta piata. Postprivatizare ROMTELECOM dispunea de resursele financiare, de know-how şi de personal calificat pentru a presta servicii în domeniu prin intermediul societãţii-mama OTE.
Deci, prin intermediul clauzei de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR a fost afectatã concurenta pe piata transmisiei de date în perioada 1999-aprilie 2001, incalcandu-se prevederile art. 5 alin. (1) din lege, prin faptul ca s-a ridicat un obstacol în calea intrãrii pe aceasta piata, în nume propriu şi nu prin cooperare, a celor 2 acţionari majoritari ai GOCR - GOCH BV şi ROMTELECOM -, ceea ce ar fi crescut gradul de concurenta pe piata respectiva. Uzand de resursele financiare, de personalul calificat pentru a presta servicii în domeniu, de echipamentele, experienta şi know-how-ul de care dispune postprivatizare, ROMTELECOM putea îmbunãtãţi mediul concurential dacã nu ar fi fost ţinuta de obligaţia de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR.
GOCH BV (şi, prin intermediul sau, FT) şi ROMTELECOM (OTE) erau potenţiali concurenţi, având activitãţi substanţiale - prin societãţile-mama - în domenii similare, având capacitatea tehnologicã şi financiarã pentru a intra pe piata relevanta şi în nume propriu, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.
În concluzie, încãlcarea prevederilor legale s-a materializat într-o înţelegere pe orizontala, între 2 potenţiali concurenţi, care a avut ca efect împiedicarea uneia dintre pãrţile implicate de a intra - în mod individual - pe o piata puternic specializatã (piata serviciilor de transmisii de date traditionale) şi caracterizatã, în perioada investigatiei, de un numãr foarte mic de concurenţi (2). Durata de timp în care clauza de nonconcurenta a afectat piata serviciilor de transmisii de date traditionale a fost de 2 ani.
Având în vedere aceste aspecte, din punct de vedere al gravitatii, fapta se înscrie în categoria incalcarilor grave ale regulilor concurentei, pe urmãtoarea scara:
- încãlcãri minore;
- încãlcãri grave;
- încãlcãri foarte grave.
Din punct de vedere al perioadei în care clauza de nonconcurenta a afectat piata serviciilor de transmisii de date traditionale - 2 ani - fapta se înscrie în categoria incalcarilor de durata medie ale concurentei, pe urmãtoarea scara:
- încãlcãri de scurta durata: în general, mai puţin de 1 an;
- încãlcãri de durata medie: 1-5 ani;
- încãlcãri de durata mare: în general, mai mult de 5 ani.
Aceste incadrari au fost realizate avându-se în vedere prevederile Instrucţiunilor Comisiei Europene referitoare la metoda de stabilire a amenzilor impuse conform art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 şi art. 65(5) din Tratatul ECSC (98/C9/03), publicate în Jurnalul Oficial C 009 din 14 ianuarie 1998*7).
-----------
*6) Ţinându-se seama de poziţia sa de operator naţional de telecomunicaţii.
*7) Art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 este similar cu <>art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996 .
3.1.2. Cota de piata
Serviciul de transmisii de date
Din datele furnizate la solicitarea Consiliului Concurentei de cãtre Agenţia Nationala pentru Comunicaţii şi Informatica, respectiv de cãtre Ministerul Comunicaţiilor, privind societãţile care au obţinut licenta pentru transmisii date în anii 1999-2000 (licenta fiind obligatorie pentru desfãşurarea activitãţii de transmisii date, conform <>art. 8 din Legea telecomunicatiilor nr. 74/1996 ), a reiesit ca în anul 1999 au obţinut licenţe pentru transmisii de date doar 4 societãţi. În urma contactarii acestora de cãtre Consiliul Concurentei a rezultat ca doar doua societãţi au activat pe piata: GOCR şi LOGIC TELECOM, dintre care GOCR a fost cea mai puternica, având o cota de piata de 78%.
În anul 2000 a reiesit ca beneficiau de licenţe de transmisii de date 16 societãţi comerciale; în urma contactarii acestora de cãtre Consiliul Concurentei a rezultat ca marea majoritate a acestora furnizau doar servicii acces Internet, iar celelalte, de exemplu GTS, aveau un singur client. Prin urmare, GOCR şi-a conservat poziţia de lider pe piata transmisiilor de date în anul 2000.
Serviciile Internet
Piata serviciilor Internet a fost şi este o piata concurentiala, afirmatie susţinutã de faptul ca aceste servicii sunt servicii complet liberalizate, a cãror furnizare se face în baza Autorizaţiei pentru servicii cu valoare adãugatã. Pe aceasta piata a existat şi exista un numãr mare de societãţi comerciale care furnizeazã acest tip de servicii (Internet Service Provider). GOCR a avut o cota de piata de 7,04%.
Concluzie: Piata serviciilor de transmisii date traditionale a fost afectatã de existenta clauzei de nonconcurenta în discuţie, existând la nivelul anului 1999 doar 2 concurenţi, dintre care GOCR a fost cea mai puternica, situaţia mentinandu-se practic şi la nivelul anului 2000, când - deşi mai multe societãţi au obţinut licenţe pentru a presta activitate de transmisii date - acestea nu au operat, în fapt, pe piata. În ceea ce priveşte piata serviciilor de Internet, aceasta a fost o piata concurentiala, ea nefiind afectatã de existenta clauzei de nonconcurenta.
3.2. Situaţia economicã şi financiarã a contravenientului, poziţia pe piata, puterea de influentare asupra pieţei: situaţia financiarã a agentului economic implicat într-o practica anticoncurentiala este caracterizatã de cifra de afaceri şi de alţi indicatori financiari, dupã caz.
ROMTELECOM
Cifra de afaceri în anul 2001 (anul anterior emiterii deciziei): 24.527.400.593.000 lei
Profit: -
Profit din exploatare: 2.868.664.013.000 lei
Pierdere: 1.593.662.400.000 lei
Ambele societãţi comerciale, ROMTELECOM şi GOCH BV, au fost prezente pe piata serviciilor de transmisii de date traditionale şi a serviciilor Internet prin intermediul societãţii pe care au înfiinţat-o - GOCR. În perioada analizata în cursul investigatiei (1999-2000) GOCR a deţinut pe piata serviciilor de transmisii de date traditionale o cota de 78%.
3.3. Poziţia autorului fata de fapta şi consecinţele acesteia, prin sãvârşirea ei din culpa sau cu intenţie (constând din fapte şi acte anticoncurentiale care au ca scop împiedicarea, denaturarea sau restrangerea concurentei ori cauze care au mai fãcut obiectul unor decizii anterioare ale Consiliului Concurentei în care au fost incriminati aceiaşi agenţi economici), amploarea şi repetarea acţiunilor anticoncurentiale.
3.3.1. Înfiinţarea GOCR şi stipularea, în contractul de societate al acesteia, a clauzei de nonconcurenta au avut loc în anul 1993, atunci când <>Legea concurentei nr. 21/1996 nu era în vigoare, deci nu se poate afirma ca încãlcarea legii, la acel moment, a fost sãvârşitã cu intenţie de cãtre cele doua pãrţi implicate. În acest context, deşi GOCR a fost înfiinţatã în 1993, iar clauza de nonconcurenta a început sa funcţioneze de la acea data, analiza impactului produs de înfiinţarea societãţii, precum şi analiza compatibilitatii clauzei de nonconcurenta cu prevederile <>Legii nr. 21/1996 au fost efectuate numai pentru perioada 1 februarie 1997 (data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 21/1996 ) - 5 aprilie 2001 (data abrogãrii clauzei de nonconcurenta de cãtre actionarii GOCR şi a iesirii ROMTELECOM din GOCR). În urma acestei analize s-a constatat ca afectarea concurentei s-a produs în perioada 1999-2000, pe piata serviciilor de transmisii de date traditionale, unde la nivelul anului 1999 au existat doar 2 operatori pe piata (dintre care unul şi cel mai puternic a fost GOCR, care a avut o cota de piata de 78%), situaţia mentinandu-se practic şi la nivelul anului 2000, când - deşi mai multe societãţi au obţinut licenţe pentru a presta activitate de transmisii de date - acestea nu au operat, în fapt, pe piata.
Cu toate acestea, conform art. 2 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor <>art. 5 şi 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 , privind practicile anticoncurentiale, "Pentru înţelegerile, deciziile de asociere sau practicile concertate, anterioare sau posterioare intrãrii în vigoare a Legii, care intra sub incidenta interdicţiei prevãzute la art. 5 alin. (1) din lege, [...] se va proceda dupã cum urmeazã:
..........................................................................
b) pentru a obţine dispensa în cazurile individuale de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, agenţii economici [...] interesaţi vor solicita Consiliului Concurentei dispensa în condiţiile prezentului regulament. [...]"
3.4. Circumstanţe agravante şi/sau circumstanţe atenuante
3.4.1. Circumstanţe atenuante:
- autodenuntarea, explicabila prin schimbarea, în raport cu momentul semnãrii contractului de societate al GOCR (şi deci momentul asocierii cu TRANSPAC, devenitã ulterior GOCH BV) - februarie 1993 - a structurii actionariatului ROMTELECOM, în urma privatizãrii acestei societãţi. Postprivatizare, cel ce exercita controlul asupra ROMTELECOM nu mai este statul roman, ci compania greceasca OTEROM Ltd., care a preluat ROMTELECOM cu toate contractele în derulare la acel moment, implicit şi cu contractul ce conţine clauza de nonconcurenta în discuţie;
- înfiinţarea GOCR şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta au avut loc în anul 1993, atunci când Legea concurentei nu era în vigoare, deci nu se poate afirma ca încãlcarea legii, la acel moment, a fost sãvârşitã cu intenţie de cãtre cele doua pãrţi implicate;
- retragerea din GOCR şi anularea - la data de 5 aprilie 2001 - a clauzei de nonconcurenta.
În temeiul art. 56 lit. a) coroborat cu art. 57 şi <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 21/1996 ,
DECIDE:
ART. 1
Cuantumul amenzii ce va fi aplicat Societãţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. pentru încãlcarea dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea unui acord de asociere cu Global One Communications Holding BV - Olanda, materializat în crearea unei noi societãţi, Global One Communications România - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform cãreia cele doua societãţi-mama se obligau una fata de cealaltã sa nu facã concurenta, direct sau indirect, noii societãţi înfiinţate, atât timp cat vor deţine acţiuni ale acestei societãţi şi pe o durata de 5 ani de la data la care vor inceta sa fie acţionari, este de 809.404.219.569 (opt sute noua miliarde patru sute patru milioane doua sute nouasprezece mii cinci sute şaizeci şi noua) lei, ceea ce reprezintã 3,3% din cifra de afaceri realizatã de cãtre Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. în anul 2001*8).
---------
*8) Cifra de afaceri prevãzutã în proiectul de bilanţ contabil depus la Consiliul Concurentei.
ART. 2
Suma reprezentând amenda se va vira în termen de maximum 15 (cincisprezece) zile de la data primirii prezentei decizii de cãtre Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. la bugetul de stat, cu ordin de plata tip trezorerie, în contul 361280055302, deschis la Banca Nationala a României - Sucursala Municipiului Bucureşti, beneficiar Trezoreria sectorului 5, cu menţiunea: "amenzi aplicate conform <>Legii nr. 21/1996 ". Pe versoul ordinului de plata se va mentiona: "cod cont: 20220103". O copie de pe ordinul de plata va fi transmisã neîntârziat Consiliului Concurentei.
ART. 3
În termen de 5 (cinci) zile de la depunerea Formularului de bilanţ contabil la Direcţia generalã a finanţelor publice Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. va transmite Consiliului Concurentei copie de pe bilanţul contabil la 31 decembrie 2001. Consiliul Concurentei îşi rezerva dreptul de a recalcula cuantumul amenzii în situaţia în care datele din bilanţul contabil diferã semnificativ fata de cele comunicate.
ART. 4
Prezenta decizie va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala pãrţilor implicate, în termen de 30 de zile de la comunicare.
ART. 5
Prezenta decizie intra în vigoare la data comunicãrii sale de cãtre Secretariatul general al Consiliului Concurentei.
ART. 6
Prezenta decizie poate fi atacatã, conform <>art. 60 alin. (4) din Legea nr. 21/1996 , la preşedintele Consiliului Concurentei, în termen de 15 zile de la comunicare.
ART. 7
Departamentul servicii şi Secretariatul general din cadrul Consiliului Concurentei vor urmãri aducerea la îndeplinire a prezentei decizii.
ART. 8
Secretariatul general va transmite prezenta decizie la:
Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" -S.A. - România
Sediul social: Bd. Libertãţii nr. 14, sectorul 5, Bucureşti
Nr. de înregistrare la Oficiul registrului comerţului: J/40/8926/1997
Cod fiscal: R 427320
Comisia:
--------
Preşedinte, Membri:
Vasile Seclaman Viorel Munteanu
Alexe Gavrila
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
