Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 263 din 22 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii si a dispozitiilor art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 676 din 27 iulie 2004
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele mãsuri pentru stimularea ţãrãnimii şi a dispoziţiilor <>art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Mihail Mihãiţã în Dosarul nr. 3.428/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal este prezent personal autorul excepţiei şi asistat de avocatul Constantin Nicolae, precum şi Comisia pentru aplicarea <>Legii nr. 18/1991 de pe lângã Primãria comunei Dãrãşti, prin consilier juridic Sorina Şoavã. Lipseşte Comisia pentru aplicarea <>Legii nr. 18/1991 de pe lângã Prefectura Ilfov şi Ştefana Neacşu, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Avocatul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã prin dispoziţiile legale criticate au fost împroprietãrite persoane neîndreptãţite, în defavoarea adevãraţilor proprietari. Solicitã reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate privind aceste dispoziţii.
Reprezentantul Comisiei pentru aplicarea <>Legii nr. 18/1991 de pe lângã Primãria comunei Dãrãşti solicitã admiterea excepţiei pentru aceleaşi motive pe care le-a invocat autorul excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor legale criticate Curtea s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 5/1993 şi prin <>Decizia nr. 394/2003 , statuând cã aceste dispoziţii sunt constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 ianuarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 3.428/2002, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele mãsuri pentru stimularea ţãrãnimii şi a dispoziţiilor <>art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, excepţie ridicatã de Mihail Mihãiţã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele criticate contravin prevederilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privatã, întrucât "împroprietãresc pe oricine, chiar fãrã acte de proprietate".
Instanţa de judecatã apreciazã cã textul legal criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, întrucât, pe de o parte, textul constituţional trebuie privit în ansamblul sãu, iar, pe de altã parte, autoritatea legislativã poate adopta prin legi speciale mãsuri care sã asigure constituirea dreptului de proprietate.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã textele de lege criticate nu vin în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale invocate. Prin aceste acte normative s-a constituit un drept de proprietate în favoarea foştilor cooperatori, anterior intrãrii în vigoare a Constituţiei. Constituţia nu poate desfiinţa aceste drepturi, chiar dacã în prezent acestora li se aplicã regimul constituţional instituit de Legea fundamentalã din 1991, întrucât s-ar încãlca principiul neretroactivitãţii legii. În sensul acesta s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 5/1993 .
Guvernul, în punctul sãu de vedere, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã, potrivit <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 , deţinãtorii unei case de locuit din zona cooperativizatã au dobândit dreptul de proprietate privatã asupra suprafeţei de teren aferente casei de locuit şi anexelor gospodãreşti şi asupra curţii şi grãdinii din jurul acestora, fãrã a fi nevoie de un titlu translativ de proprietate eliberat de cooperativele agricole de producţie sau, dupã caz, de autoritãţile locale ale administraţiei de stat. Astfel, dispoziţiile criticate din <>Legea nr. 18/1991 nu fac decât sã recunoascã acest drept de proprietate în patrimoniul cooperatorilor sau al moştenitorilor acestora, fiind o aplicare a principiului constituţional al protecţiei proprietãţii private. Faptul cã dreptul de proprietate constituit potrivit unei legi anterioare Constituţiei produce efecte şi în prezent relevã faptul cã ne aflãm în domeniul aplicãrii imediate a legii noi, astfel cã dreptului de proprietate constituit anterior Constituţiei îi sunt aplicabile prevederile regimului constituţional actual. Este invocatã în acest sens <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 3/1993 .
Avocatul Poporului aratã, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale (deciziile nr. 5/1993 şi nr. 394/2003), cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizatã.
Excepţia are ca obiect dispoziţiile <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele mãsuri pentru stimularea ţãrãnimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990. Acest Decret-lege a fost abrogat prin <>art. 123 al Legii nr. 18/1991 , republicatã, cu excepţia art. 8-11.
Textul <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 are urmãtoarea redactare:
"Terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodãreşti, precum şi curtea şi grãdina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particularã a deţinãtorilor; acestea pot fi înstrãinate şi lãsate moştenire.
Terenul prevãzut la alin. 1, împreunã cu lotul care poate fi atribuit în folosinţa membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depãşi suprafaţa de 6.000 metri pãtraţi pentru deţinãtorul casei de locuit."
De asemenea, excepţia are ca obiect şi dispoziţiile <>art. 23 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, ulterior modificatã şi completatã.
Aceste dispoziţii au urmãtorul conţinut: "(1) Sunt şi rãmân în proprietatea privatã a cooperatorilor sau, dupã caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodãreşti, precum şi curtea şi grãdina din jurul acestora, determinate potrivit <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele mãsuri pentru stimularea ţãrãnimii.
(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodãreşti, precum şi curtea şi grãdina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciarã, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrãrii în cooperativa agricolã de producţie.
(3) Pentru suprafaţa de teren agricol atribuitã de cooperativa agricolã de producţie ca lot de folosinţã, potrivit prevederilor <>art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990 , nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei cãreia i s-a atribut, indiferent dacã acest teren se aflã în continuarea grãdinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepţia celor strãmutaţi, pentru realizarea unor investiţii de interes local şi de utilitate publicã.
(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator."
Textul constituţional invocat de autorul excepţiei este cel al art. 44 alin. (1) şi (2), potrivit cãruia: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod legal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobânzi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 şi cele ale <>art. 23 din Legea nr. 18/1991 , republicatã, reglementeazã constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodãreşti, înlãturând astfel situaţia nefireascã în care proprietarul casei de locuit era doar titularul unui drept de folosinţã asupra terenului. În aceste condiţii textele de lege criticate sunt în deplin acord cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
În ce mãsurã aceste dispoziţii legale, privind constituirea dreptului de proprietate, au fost respectate în fiecare caz nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecãtoreşti.
De altfel, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 şi ale <>art. 23 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 394 din 21 octombrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 4 februarie 2004, statuând cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1, al art. 2-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele mãsuri pentru stimularea ţãrãnimii şi a dispoziţiilor <>art. 23 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Mihail Mihãiţã în Dosarul nr. 3.428/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 iunie 2004.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
