Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 263 din 19 decembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62^1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 29 ianuarie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã, excepţie ridicatã din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ în Dosarul nr. 1.686/1999.
La apelul nominal rãspunde Constantin Stamate, lipsind Direcţia generalã de munca şi protecţie socialã a municipiului Bucureşti, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Partea prezenta lasa la aprecierea Curţii Constituţionale soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispoziţiile legale criticate nu incalca prevederile art. 15 şi ale art. 16 din Constituţie, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 aprilie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 1.686/1999, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã. Excepţia a fost ridicatã din oficiu de instanta de judecata într-o cauza civilã ce are ca obiect cererea de anulare a doua decizii de pensie, cerere formulatã de Constantin Stamate impotriva Direcţiei generale de munca şi protecţie socialã a municipiului Bucureşti.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ considera ca prin dispoziţiile <>art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 "se creeazã o inegalitate între pensiile stabilite persoanelor care au lucrat, fãrã a avea vocaţie la pensie, şi cei care au avut vocaţie la pensie [...]", ceea ce incalca prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, precum şi pe cele ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este nefondata, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Se arata, în esenta, ca recalcularea pensiei în cazul unei persoane care dupã emiterea deciziei continua sa lucreze o perioada mai mica de 5 ani nu poate fi facuta în acelaşi fel cu recalcularea pensiei persoanei care dupã pensionare lucreazã o perioada mai mare de 5 ani. În acest din urma caz, prin <>art. 62^1 alin. (2) din Legea nr. 3/1977 s-a creat posibilitatea ca recalcularea pensiei sa se facã folosind ca baza de calcul fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate. Referindu-se şi la jurisprudenta Curţii Constituţionale, Guvernul susţine ca diferenţa de situaţii existenta justifica tratamentul juridic diferit, astfel ca nu se poate retine încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la egalitatea în drepturi. De asemenea, se precizeazã ca "la punerea în plata a pensiilor suspendate se aplica indexarile ce s-au acordat dupã calcularea pensiei".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã. Acest text de lege a fost introdus prin <>art. I pct. 16 din Decretul-lege nr. 70/1990 privind modificarea şi completarea unor reglementãri referitoare la pensii, asigurãri sociale şi ocrotiri sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 9 februarie 1990, şi are urmãtorul cuprins:
"(1) Pensionãrii pentru limita de varsta care şi-au continuat activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurãri sociale prin adãugarea timpului lucrat dupã pensionare. Recalcularea se face avându-se în vedere baza de calcul folositã la stabilirea iniţialã a pensiei.
(2) Pensionãrii care au lucrat dupã stabilirea pensiei pentru limita de varsta o perioada de cel puţin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 10 şi 21, fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate."
Instanta de judecata considera ca aceste dispoziţii legale contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 15: "(1) Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile." ;
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara."
Analizând aceste prevederi constituţionale, Curtea nu poate retine ca fiind pertinente pentru soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate decât pe cele ale art. 15 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (1), deoarece, în mod evident, celelalte texte constituţionale nu au nici o legatura cu dispoziţiile legale criticate.
În aceste condiţii Curtea constata ca dispoziţiile <>art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 nu contravin principiului neretroactivitatii legii, statuat în art. 15 din Constituţie, deoarece aceste dispoziţii legale, reglementand modul de recalculare a pensiei pentru limita de varsta, nu aduc atingere dreptului la pensie, consacrat prin art. 43 alin. (2) din Constituţie, care prevede: "Cetãţenii au dreptul la pensie, [...] şi la alte forme de asistenta socialã prevãzute de lege."
În legatura cu critica de neconstituţionalitate privind inegalitatea dintre modul de recalculare a pensiei pentru persoanele care au lucrat mai puţin de 5 ani dupã stabilirea pensiei pentru limita de varsta şi modul de recalculare a pensiei pentru persoanele care au lucrat mai mult de 5 ani dupã stabilirea pensiei, Curtea constata ca aceasta sustinere nu este intemeiata. Diferenţa de tratament juridic aplicat celor doua categorii de pensionari este justificatã prin caracterul diferit al situaţiilor juridice în care acestea se afla datoritã perioadelor lucrate dupã stabilirea iniţialã a pensiei, ceea ce în materia pensiilor este determinant, conform legislaţiei în vigoare. De altfel, faptul ca principiul constituţional al egalitãţii în drepturi nu este echivalent cu uniformitatea, ci, dimpotriva, presupune dreptul la diferenţa de tratament juridic în situaţii diferite, a fost recunoscut constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale. În acest sens sunt, spre exemplu: Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994; Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996; Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000. Aceasta jurisprudenta a Curţii Constituţionale cu privire la aplicarea principiului egalitãţii este în deplina concordanta cu aceea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea art. 14 privind interzicerea discriminarii din Convenţia privind apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ca reprezintã o încãlcare a acestor prevederi orice diferenţa de tratament juridic sãvârşitã în situaţii similare, fãrã o justificare obiectivã şi rezonabila (de exemplu, prin hotãrârea pronunţatã în cazul "Marckx contra Belgiei", 1979). De asemenea, Anexa la Carta socialã europeanã revizuitã, ratificatã de România prin <>Legea nr. 74/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, prevede în Partea a V-a, articolul E ca "O diferenţa de tratament intemeiata pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este consideratã ca discriminatorie".
Fata de cele arãtate excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã, excepţie ridicatã din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ în Dosarul nr. 1.686/1999.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 19 decembrie 2000.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
