Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 262 din 24 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. 6 si art. 11 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 5 august 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. 6 şi <>art. 11 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicatã de Vasile Bucurenciu şi Elisa Bucurenciu în Dosarul nr. 6.426/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, invocand jurisprudenta Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat ca textele ce fac obiectul exceptiei sunt constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 6.426/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. 6 şi <>art. 11 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicatã de Vasile Bucurenciu şi Elisa Bucurenciu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 9 alin. 6 şi <>art. 11 din Legea nr. 112/1995 incalca principiul egalitãţii cetãţenilor în fata legii şi pe cel al neretroactivitatii legii, consacrate în art. 16 alin. (1), respectiv în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentalã. Se susţine, de cãtre autorul exceptiei, ca prin reglementarea în mod diferenţiat a categoriilor de chiriaşi, în sensul acordãrii anumitor drepturi numai unor categorii de chiriaşi şi exceptarii de la exerciţiul aceloraşi drepturi a altor categorii de chiriaşi, se instituie o discriminare nejustificatã pentru chiriaşii aflaţi în situaţia prevãzutã de alin. 6 al art. 9. În continuare se susţine ca textele de lege criticate incalca şi principiul neretroactivitatii, prin aceea ca se sancţioneazã cu nulitatea absolutã contractele de vânzare-cumpãrare încheiate de chiriaşi dupã 1 ianuarie 1990, aplicându-se o sancţiune în baza legii noi pentru acte şi fapte juridice anterioare intrãrii în vigoare a legii.
Instanta de judecata apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca nu poate fi primitã critica privind încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, potrivit <>art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 , toţi chiriaşii care au dobândit sau au înstrãinat o locuinta proprietate personalã dupã 1 ianuarie 1990 în localitatea de domiciliu sunt exceptaţi de la posibilitatea cumpãrãrii apartamentelor ce nu se restituie în natura foştilor proprietari. Deosebirea de tratament între aceasta categorie de chiriaşi şi cei care au dreptul de a cumpara apartamentele rezulta dintr-o opţiune anterioarã a chiriaşilor din prima categorie, de natura sa ducã la concluzia ca aceştia au optat în favoarea unei locatiuni şi nu a dobândirii sau pãstrãrii în proprietate a unui imobil. De asemenea, se mai arata ca textele criticate nu incalca nici principiul neretroactivitatii, deoarece sancţiunea nulitãţii absolute se aplica exclusiv contractelor de vanzarecumparare încheiate în baza <>Legii nr. 112/1995 şi nu anterior acesteia. Aceasta reglementare reprezintã vointa legiuitorului, care a înţeles sa excludã anumite categorii de chiriaşi de la beneficiul cumpãrãrii apartamentelor în care locuiesc. În concluzie, se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului, în punctul sau de vedere, arata ca nu poate fi primitã critica privind încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, potrivit <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 , toţi chiriaşii titulari ai contractelor de închiriere a apartamentelor în care locuiesc au dreptul de a opta între a cumpara aceste apartamente dupã expirarea termenului prevãzut la art. 14 din lege sau de a rãmâne în continuare chiriaşi.
Se mai arata ca textul criticat este în concordanta cu prevederile art. 15 din Constituţie, deoarece aceste reglementãri reprezintã vointa legiuitorului, care a înţeles sa excludã anumite categorii de chiriaşi de la beneficiul prelungirii contractelor de închiriere sau al cumpãrãrii apartamentelor în care locuiesc.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Excepţia are ca obiect dispoziţiile art. 9 alin. 6 şi <>art. 11 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, texte al cãror cuprins este urmãtorul:
- Art. 9 alin. 6: "Fac excepţie de la prevederile alin. 1 chiriaşii titulari sau membrii familiei lor - soţ, sotie, copii minori care au dobândit sau au înstrãinat o locuinta proprietate personalã dupã 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.";
- Art. 11: "Actele juridice de înstrãinare încheiate cu încãlcarea prevederilor art. 9 alin. 6 şi ale art. 10 sunt lovite de nulitate absolutã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinta, urmeazã sa fie respinsã.
Asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 Curtea Constituţionalã s-a pronunţat, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, retinand ca acest text nu contravine art. 41 şi art. 135 alin. (6) din Constituţie. Posibilitatea vânzãrii cãtre chiriaşi a locuinţelor ce nu se restituie în natura foştilor proprietari constituie recunoaşterea prin lege a unui drept subiectiv, inlaturandu-se astfel discriminarea anterioarã când un asemenea drept era recunoscut numai chiriaşilor din locuintele construite din fondurile statului. Faptul ca prin dispoziţiile criticate este exclusa o categorie de chiriaşi nu contravine dispoziţiilor constituţionale, deoarece, potrivit art. 49 alin. (1) din Constituţie, exerciţiul unor drepturi sau libertãţi poate fi restrâns prin lege. Astfel, reglementãrile cuprinse în <>art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 reprezintã o asemenea limitare.
Prevederile <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate şi în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie.
Astfel, prin Decizia nr. 485 din 2 decembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998, Decizia nr. 3 din 16 ianuarie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 14 martie 2001, şi Decizia nr. 92 din 10 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999, Curtea Constituţionalã, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a statuat ca aceste dispoziţii nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie. Pentru a pronunţa aceasta soluţie Curtea a reţinut ca textul de lege criticat "acorda posibilitatea tuturor chiriaşilor titulari ai unor contracte de închiriere a apartamentelor în care locuiesc de a opta între a cumpara aceste apartamente, dupã expirarea termenului prevãzut la art. 14 din lege, sau de rãmâne în continuare chiriaşi".
De asemenea, Curtea a decis ca nici argumentul privind caracterul retroactiv al acestor dispoziţii nu poate fi reţinut ca motiv de neconstituţionalitate, deoarece aceste reglementãri reprezintã vointa legiuitorului, care a înţeles sa excludã anumite categorii de chiriaşi de la beneficiul prelungirii contractelor de închiriere sau al cumpãrãrii apartamentelor în care locuiesc.
Atât considerentele, cat şi soluţiile din aceste decizii sunt valabile şi în cauza prezenta, deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din lege, pe motiv ca sancţioneazã cu nulitate absolutã actele juridice de înstrãinare încheiate cu încãlcarea prevederilor art. 9 alin. 6 şi art. 10, contravenind astfel principiului neretroactivitatii legii, aceasta, de asemenea, nu poate fi primitã. Aceste dispoziţii nu aduc nici o noutate din punct de vedere legislativ, ele nu fac decât sa precizeze sancţiunea nulitãţii actelor translative de proprietate încheiate cu încãlcarea unor norme imperative. Pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca noua reglementare sa se aplice situaţiilor juridice anterioare intrãrii sale în vigoare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. 6 şi <>art. 11 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicatã de Vasile Bucurenciu şi Elisa Bucurenciu în Dosarul nr. 6.426/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 iunie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
