Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Emil Ion I. Protopopescu în Dosarul nr. 7.132/109/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 815D/2014. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Radu Protopopescu din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece aplicabilitatea dispoziţiilor legale criticate ar trebuie să fie operabilă indiferent de funcţia avută la data pensionării. În acest sens face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 163 din 12 martie 2013, prin care s-a statuat că beneficiul pensiei de serviciu se acordă pentru calitatea de judecător al Curţii Constituţionale, indiferent de momentul pensionării persoanei care deţine sau a deţinut această calitate. În aceste condiţii, diferenţierea făcută, printr-o interpretare care are în vedere numai momentul împlinirii vârstei de pensionare în timpul mandatului, creează o discriminare evidentă între persoane care se află în aceeaşi situaţie juridică. 4. Reprezentantul Ministerului Public arată că textul legal criticat este suficient de clar şi că, în esenţă, autorul excepţiei solicită o decizie de interpretare prin raportare la situaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. În plus, asupra dispoziţiilor contestate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, motiv pentru care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 16 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.132/109/2013, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Emil Ion I. Protopopescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în revizuirea drepturilor de pensie întemeiată pe art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece sunt susceptibile de interpretări şi aplicări discriminatorii în funcţie de un criteriu arbitrar, şi anume data pensionării. Prin urmare, se ajunge la un tratament juridic diferenţiat al unor persoane aflate în situaţii identice de apartenenţă la aceeaşi categorie profesională şi de vechime în magistratură. În susţinerea acestor argumente face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 163 din 12 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 7. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece aspectul restrângerii sau înlăturării dreptului la pensia de serviciu ţine de marja de apreciere a statului, cel mai bine plasat pentru a putea aprecia asupra politicilor sale sociale. De altfel, autorul excepţiei nu urmăreşte declararea ca neconstituţională a textului legal criticat, ci, plecând de la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 163 din 12 martie 2013, solicită o anumită interpretare a acestuia. Însă, în cauză, dispoziţiile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 nu sunt asemănătoare cu cele ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, întrucât acestea din urmă prevăd la alin. (6) o normă tranzitorie prin care se optează pentru acordarea acestui drept la pensie specială şi celor pensionaţi anterior intrării în vigoare a legii, cu condiţia ca aceştia să fi avut doar funcţia de judecător sau procuror. Or, fiind o normă de excepţie, aceasta este de strictă interpretare. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: "(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. (3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură. (4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi. (5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile. (6) De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. (7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu. (8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă." 13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate în prezenta cauză se referă la pensia de serviciu acordată persoanelor nominalizate in terminis prin ipoteza normativă, inclusiv pentru foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, şi nicidecum asupra judecătorilor ori foştilor judecători ai Curţii Constituţionale care ocupă sau au ocupat această funcţie în virtutea unui mandat constituţional. 15. Autorul acesteia critică dispoziţiile legale ale art. 82 din Legea nr. 303/2004 prin comparaţie cu dispoziţiile art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 163 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 4 aprilie 2013. 16. O astfel de critică nu poate fi reţinută, întrucât vizează, în realitate, o contrarietate a actelor normative. Aşa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudenţa sa, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 409 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 23, şi Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011. 17. Ipotetic, chiar dacă s-ar accepta această posibilitate, Curtea constată că o eventuală eroare cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor legale criticate poate fi cenzurată doar de către instanţa de judecată, controlul de contencios constituţional, în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie, neputând fi convertit într-un control judiciar chemat să înfăptuiască justiţia. Curtea Constituţională nu face parte din autoritatea judecătorească, ci este unica autoritate de jurisdicţie constituţională, care asigură, printre altele, pe calea excepţiei, controlul legilor sau ordonanţelor ori dispoziţiilor dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care încalcă dispoziţiile ori principiile Legii fundamentale, şi nicidecum nu se pronunţă asupra îndeplinirii de către o persoană a condiţiilor legale referitoare la pensia de serviciu. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Emil Ion I. Protopopescu în Dosarul nr. 7.132/109/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
