Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 26 din 28 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si ale art. 23 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 200/2002
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Florentina Balta - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi ale <>art. 23 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 200/2002 , excepţie ridicatã de Casa centrala Aurora Romana Bucureşti, Cooperativa de credit Banca Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Bucureşti, Cooperativa de credit Dorobantul Braşov şi Cooperativa de credit Dorobantul Sighetu Marmatiei în Dosarul nr. 2.211/2001 al Curţii Supreme de Justiţie Secţia de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neîntemeiatã, arãtând ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 20 martie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 2.211/2001, Curtea Suprema de Justiţie Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi ale <>art. 23 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 200/2002 . Excepţia a fost ridicatã de Casa centrala Aurora Romana Bucureşti, Cooperativa de credit Banca Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Bucureşti, Cooperativa de credit Dorobantul Braşov şi Cooperativa de credit Dorobantul Sighetu Marmatiei. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca dreptul la libera circulaţie prevãzut de art. 25 din Constituţie, precum şi dreptul de asociere prevãzut de art. 37 din Legea fundamentalã. Instanta de judecata considera ca excepţia este neîntemeiatã. Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se arata ca textele legale criticate "reprezintã o concretizare a principiului teritorialitatii, şi care sta la baza infiintarii şi functionarii organizaţiilor cooperatiste de credit, iar atâta timp cat dobândirea calitãţii de membru cooperator este condiţionatã de faptul ca domiciliul persoanei trebuie sa se afle în raza teritorialã de operare a cooperativei de credit (asa cum prevãd dispoziţiile art. 8 alin. 1 din ordonanta de urgenta invocatã), este firesc ca, pe baza principiului simetriei juridice, şi încetarea calitãţii de membru cooperator sa fie determinata de schimbarea domiciliului în afarã razei teritoriale de operare a cooperativei de credit". Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, a fost aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 200 din 16 aprilie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 8 mai 2002. Curtea observa ca dintre textele criticate numai textul <>art. 23 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 a suferit modificãri. Cu privire la soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a unei dispoziţii legale modificate ulterior ridicãrii exceptiei, prin Decizia Plenului Curţii nr. III din 31 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea a statuat ca, în cazul în care, dupã invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în fata instanţelor judecãtoreşti, prevederea legalã supusã controlului a fost modificatã, Curtea Constituţionalã se pronunţa asupra constituţionalitãţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacã soluţia legislativã din legea sau ordonanta modificatã este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificãrii. Curtea constata ca în noua redactare se pãstreazã soluţia legislativã de principiu în ceea ce priveşte organizarea teritorialã a cooperativelor de credit. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins: - Art. 13: "Calitatea de membru cooperator al unei cooperative de credit înceteazã prin retragere, prin schimbarea domiciliului în afarã razei teritoriale de operare a cooperativei de credit, prin excludere sau ca urmare a decesului. De asemenea, calitatea de membru cooperator al unei cooperative de credit poate inceta şi ca urmare a divizãrii, fuziunii sau lichidãrii cooperativei de credit."; - Art. 23 alin. 2: "Raza teritorialã de operare a unei cooperative de credit va cuprinde o arie determinata din cadrul unui judeţ, care poate include localitãţi urbane şi rurale invecinate sau neinvecinate." Se susţine de cãtre autorii exceptiei ca textul art. 23 alin. 2 din ordonanta ar contraveni prevederilor constituţionale ale art. 37 alin. (1) referitoare la dreptul la libera asociere, potrivit cãrora cetãţenii se pot asocia liber în partide, în sindicate şi în alte forme de asociere, iar art. 13 ar contraveni prevederilor constituţionale ale art. 25 care prevãd dreptul la libera circulaţie. Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate pentru motivele care urmeazã: <>Art. 23 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 consacra principiul teritorialitatii în organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de credit. Fiecare cooperativa de credit - ca de altfel orice cooperativa, indiferent de sistemul cooperatist din care face parte - se organizeazã şi funcţioneazã pe o anumitã parte a teritoriului tarii, pe aria unei anumite localitãţi sau mai multor localitãţi, fãrã ca în determinarea limitelor spatiale ale acestei organizãri şi activitãţi sa poatã exista suprapuneri între mai multe organizaţii. Corespunzãtor domiciliului, orice persoana fizica poate fi membru al unei anumite cooperative. Realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor de membru al cooperativei presupun apartenenţa la aria teritorialã respectiva. Schimbarea domiciliului marcheaza trecerea persoanei respective într-o alta arie, proprie unei alte cooperative, în care, dacã doreşte, cel în cauza poate deveni membru. De altfel, cu ocazia dobândirii calitãţii de membru al unei anumite cooperative, cel în cauza consimte la dobândirea statutului juridic respectiv, asocierea având baze contractuale. Curtea a statuat în jurisprudenta sa (de exemplu, Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000) ca prevederile art. 37 din Constituţie consacra un drept fundamental cu caracter social-politic, care oferã posibilitatea cetãţenilor de a se asocia în mod liber în partide sau formaţiuni politice, în sindicate sau în alte forme de organizare, în scopul de a lua parte la diverse activitãţi politice, sociale, culturale şi altele asemenea. În acest sens Curtea a reţinut ca, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentalã, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu tratatele internaţionale privind drepturile şi libertãţile fundamentale, la care România este parte, între acestea aflându-se Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În conformitate cu art. 11 din aceasta convenţie, orice persoana are dreptul la libera asociere, iar exerciţiul acestui drept nu poate face obiectul altor restrangeri decât cele care, prevãzute de lege, constituie mãsuri necesare într-o societate democratica pentru apãrarea anumitor valori fundamentale, între care se afla protecţia sãnãtãţii, a moralei ori a drepturilor şi libertãţilor altora. Referitor la domeniul reglementat prin art. 11 din convenţie, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, prin hotãrârea pronunţatã în cauza "Le Compte, Van Leuven şi De Meyere contra Belgiei", 1993, a reţinut ca o organizaţie a medicilor belgieni, înfiinţatã prin lege, nu constituie o forma de asociere care sa între sub incidenta art. 11 din convenţie. În motivarea hotãrârii s-a arãtat ca aceasta organizaţie are caracterul unei instituţii de drept public, care, prin natura sa juridicã şi funcţiile proprii, îndeplineşte o activitate de interes public, relevandu-se faptul ca în acest fel ea se integreaza în realizarea unor scopuri cu caracter general, profitabile deopotrivã şi celor chemaţi sa facã parte din aceasta organizaţie. Curtea Constituţionalã a reţinut ca în anumite situaţii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmãresc salvgardarea unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmãresc, nu reprezintã, în realitate, modalitãţi înscrise în conceptul de libera asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 11 din convenţie şi, respectiv, prin cele ale art. 37 din Constituţie. Cele statuate în decizia menţionatã sunt valabile şi în aceasta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii. Organizaţiile cooperatiste de credit, asa cum sunt reglementate potrivit art. 3 din ordonanta, sunt asociaţii autonome, apolitice şi neguvernamentale, al cãror scop principal este desfãşurarea activitãţii bancare în vederea intrajutorarii membrilor lor. Într-adevãr, aceasta categorie de asociaţii a fost creata prin lege în vederea realizãrii unui scop de interes general, şi anume în vederea intrajutorarii membrilor lor. Or, rezolvarea acestui scop implica, în consecinta, o asociere fãrã de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce fac parte din aceste cooperative nu ar putea fi realizate. Asadar, prevederile art. 37 din Constituţie au în vedere exclusiv constituirea asociaţiilor fãrã scop patrimonial, nu şi a unor cooperative de credit, cum este cazul în speta. Curtea constata ca nu sunt întemeiate nici susţinerile potrivit cãrora dispoziţiile atacate ar contraveni prevederilor art. 25 din Constituţie, care consacra dreptul la libera circulaţie al cetãţenilor, aceasta deoarece textul de lege criticat nu conţine dispoziţii care sa vizeze acest drept, el referindu-se la dobândirea şi încetarea calitãţii de membru cooperator. De altfel, numeroase elemente ale statutului juridic al unei persoane fizice, în al cãror cadru se realizeazã dreptul la asociere, dreptul la asistenta socialã, la învãţãmânt, organizarea justiţiei etc., au în vedere principiul teritorialitatii, întrucât nimeni nu este inzestrat cu ubicuitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi ale <>art. 23 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 200/2002 , excepţie ridicatã de Casa centrala Aurora Romana Bucureşti, Cooperativa de credit Banca Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Bucureşti, Cooperativa de credit Dorobantul Braşov şi Cooperativa de credit Dorobantul Sighetu Marmatiei în Dosarul nr. 2.211/2001 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 28 ianuarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Maria Bratu
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
