Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 1.622/1/2015
Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie - preşedintele completului
Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile
Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal
Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă
Elena Floarea - judecător la Secţia I civilă -
judecător-raportor
Carmen Georgeta Negrilă - judecător la Secţia I civilă
Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă
Eugenia Puşcaşiu - judecător la Secţia I civilă
Eugenia Voicheci - judecător la Secţia a II-a civilă
Lucia Paulina Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă
Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă
Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă -
judecător-raportor
Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă
Doina Duican - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Carmen Sîrbu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal - judecător-raportor
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 1.622/1/2015 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă doamna Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depusă practică judiciară şi raportul întocmit de judecătorii-raportori. Se mai referă asupra faptului că raportul a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, însă acestea nu au depus puncte de vedere. De asemenea a fost depus şi un punct de vedere teoretic de către domnul profesor universitar dr. Alexandru Athanasiu şi doamna profesor universitar dr. Ana-Maria Vlăsceanu de la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 1. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea pronunţată în data de 31 martie 2015, în Dosarul nr. 10/118/2014, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dezlege următoarea chestiune de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. II. Expunerea succintă a procesului 2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, la data de 6 ianuarie 2014, cu nr. 10/118/2014, reclamantul C.D. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 347.178 din 22 august 2013, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, solicitând desfiinţarea deciziei atacate şi emiterea unei noi decizii, conformă dispoziţiilor legale. 3. În motivarea cererii a arătat că are o vechime în magistratură de 38 de ani, stabilită în conformitate cu dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din care 14 ani în funcţia de procuror şi 24 de ani vechime ca avocat, asimilată vechimii în magistratură, că a obţinut o pensie de serviciu în conformitate cu Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cuantum de 80% din baza de calcul, după împlinirea vârstei de 60 de ani, şi, de aceea, consideră că ar trebui să i se acorde o majorare a pensiei cu 13% aplicată la baza de calcul, respectiv câte 1% pentru fiecare an cu care depăşeşte vechimea în magistratură de 25 de ani. 4. Prin Sentinţa civilă nr. 1.712 din 22 iulie 2014, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a respins acţiunea ca nefondată, reţinând că temeiul juridic al cererii de pensionare a reclamantului îl constituie dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că alin. (4) al acestui articol raportează vechimea în magistratură la alin. (1), care se referă la perioada în care pensionarul a avut funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, şi nu la dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care definesc noţiunea de vechime în magistratură. 5. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, reiterând argumentele din cererea de chemare în judecată. 6. La termenul din 24 martie 2015 reclamantul, prin apărător, a solicitat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, pentru a se pronunţa printr-o hotărâre, în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: dacă în interpretarea noţiunii de vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este inclusă şi vechimea în funcţia de avocat. III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 7. Prin Încheierea pronunţată în data de 31 martie 2015 Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele considerente: a) de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 82 raportat la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât prevederile legale aplicabile nu sunt clare; b) problema de drept enunţată este nouă, deoarece, în urma consultării jurisprudenţei, nu s-au identificat cauze în care să se fi statuat asupra acestei chestiuni printr-o altă hotărâre; c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum rezultă din datele publice afişate pe portalul de internet al instanţei supreme. IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 8. Potrivit încheierii de sesizare, apelantul C.D., prin note de şedinţă, a solicitat admiterea cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, arătând că sunt îndeplinite cerinţele art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că pricina este soluţionată în ultimă de instanţă de completul Curţii de Apel Constanţa, învestit cu judecata apelului; că de lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei; că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a pronunţat asupra chestiunii de drept respective, care nu face obiectul vreunui recurs în interesul legii şi care prezintă caracter de noutate. Făcând istoricul reglementării, apelantul-reclamant a susţinut că nu poate fi disociată definiţia vechimii în magistratură, prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de conţinutul aceleiaşi noţiuni din cuprinsul art. 82 din acelaşi act normativ, că acest lucru rezultă chiar şi din modul în care au fost aşezate articolele în lege, că nicăieri în textul legii nu s-a făcut vorbire despre vechimea în magistratură decât la capitolul privind pensionarea şi că din interpretarea coroborată a textelor de lege rezultă că în vechimea prevăzută de art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este inclusă şi perioada în care magistratul a fost avocat. Intimata Casa Judeţeană de Pensii Constanţa nu şi-a exprimat punctul de vedere. 9. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, părţile nu şi-au exprimat punctul de vedere asupra chestiunii deduse judecăţii, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă. V. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 10. Punctul de vedere al completului de judecată învestit cu soluţionarea apelului, în Dosarul nr. 10/118/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, asupra chestiunii de drept pendinte, exprimat prin încheierea de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, este în sensul că prevederile legale aplicabile nu sunt clare. Pe de o parte, art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asimilează vechimii în magistratură, între altele, şi vechimea ca avocat, cum este cazul reclamantului. Pe de altă parte, pentru a aplica majorarea cu 1% a procentului în funcţie de care se calculează pensia de serviciu, alin. (4) al art. 82 din acelaşi act normativ se referă la vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol. 11. Or, alin. (2) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deşi impune în primă teză vechimea "de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi", în teza a II-a stabileşte că la calcularea acestei vechimi se are în vedere şi vechimea în alte funcţii juridice, inclusiv vechimea în avocatură. 12. Este adevărat însă că alin. (2) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la persoanele care se pensionează la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, ceea ce nu este cazul reclamantului. 13. În alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se referă la pensionarea la împlinirea vârstei de 60 de ani, se face referire la vechimea de cel puţin 25 de ani în funcţia de procuror. 14. În condiţiile în care însă alin. (4) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la "vechimea în magistratură" prevăzută de alin. (1) şi (2) din acelaşi articol, iar nu la vechimea în funcţia de judecător sau procuror, se pune problema dacă adaosul de 1% prevăzut de acest alineat poate fi aplicat raportat la vechimea în magistratură, astfel cum este reglementată de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin asimilarea vechimii în avocatură ca vechime în magistratură şi cumularea acesteia cu vechimea în funcţia de procuror. 15. Este de remarcat că, în forma sa iniţială, alin. (2) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea că: "(2) Judecătorii şi procurorii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător şi procuror." 16. Posibilitatea ca la calcularea acestei vechimi să se ia în considerare şi perioadele în care s-a exercitat profesia de avocat a fost introdusă prin modificarea adusă de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 97/2008. 17. În forma sa iniţială, atât alin. (1), cât şi alin. (2) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, făceau referire la vechimea numai în funcţia de judecător sau procuror, astfel încât majorarea prevăzută de alin. (4) al aceluiaşi articol se aplica în mod evident doar pentru depăşirea vechimii realizate numai în funcţia de judecător sau procuror. 18. Prin completarea alin. (2), completare care nu figurează şi în alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a generat o problemă de interpretare din perspectiva alin. (4) al acestui articol corelat cu art. 86 din acelaşi act normativ. 19. Aşadar, problema care se pune este dacă se poate acorda majorarea de 1% pentru fiecare an de vechime în magistratură care depăşeşte vechimea de 25 de ani, în condiţiile în care această vechime în magistratură este constituită prin cumularea unei vechimi numai în funcţia de procuror, mai mică de 25 de ani, cu vechimea în magistratură rezultată din asimilarea vechimii în alte profesii, respectiv în avocatură, cum este cazul de faţă. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 20. Jurisprudenţa Curţii de Apel Cluj Constanţa: instanţa de sesizare a comunicat că pe rolul instanţelor aflate în circumscripţia sa nu au fost identificate alte hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie, cu excepţia celei care face obiectul sesizării. 21. Jurisprudenţa altor instanţe din ţară: majoritar, curţile de apel au comunicat că nu au jurisprudenţă în materia ce face obiectul sesizării; instanţele care au avut pe rol pricini similare au comunicat câte o decizie din care se desprinde concluzia că pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură, conform art. 82 alin. (2) şi art. 86 din lege (Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava). În sens contrar s-a depus o singură decizie a Curţii de Apel Alba Iulia. 22. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - cauzele având ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise de casele judeţene de pensii nu intră în competenţa materială a instanţei supreme. VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 23. În urma verificărilor efectuate nu s-au identificat decizii pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la textele de lege în discuţie, respectiv art. 82 şi 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care să vizeze problema dedusă judecăţii. VIII. Punctul de vedere teoretic exprimat de specialiştii din cadrul Facultăţii de Drept - Universitatea din Bucureşti 24. La data de 10 iunie 2015 a fost depus punctul de vedere formulat de domnul profesor universitar dr. Alexandru Athanasiu şi de doamna profesor universitar dr. Ana-Maria Vlăsceanu asupra chestiunii de drept pendinte. 25. În esenţă, soluţia recomandată a fost aceea de admitere a cererii formulate de reclamant pentru considerentul că cei 38 de ani de vechime, dintre care 14 în funcţia de procuror şi 24 în cea de avocat, s-au realizat în funcţiile şi activităţile la care se referă art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi la care se raportează şi dispoziţiile art. 82 alin. (4) din aceeaşi lege. 26. La această soluţie converg următoarele concluzii de principiu: accesul la pensia de serviciu reprezintă şi o condiţie pentru aplicarea art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În alţi termeni există o legătură indisolubilă între acordarea pensiei de serviciu şi bonificarea de 1% pentru anii în plus de activitate peste cei 25 de ani. Spre deosebire de perioada anterioară adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 97/2008, când exista posibilitatea de a primi pensie de serviciu, dar nu şi bonificaţia de 1% dacă vechimea nu era obţinută doar din activitatea de judecător şi procuror, în prezent, orice activitate din cele expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care deschid dreptul la pensia de serviciu (desigur, dacă se realizează cerinţa de minimum 25 de ani), concomitent, în cazul depăşirii vechimii de 25 de ani, deschid legal şi dau dreptul la majorarea bazei de calcul al pensiei de serviciu. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 27. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat, în principal, că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a instituţiei juridice privind pronunţarea unei hotărâri prealabile reglementate de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă. 28. Asupra fondului sesizării, judecătorii-raportori au apreciat că majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 ani se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea ce depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 29. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are a analiza dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, faţă de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. 30. Potrivit dispoziţiilor amintite, "Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". 31. Prin această reglementare, legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: - existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; - instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; - cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; - soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 32. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că aceste condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, în sensul că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, curtea de apel învestită cu soluţionarea apelului urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al curţii de apel învestite să soluţioneze cauza. 33. Cât priveşte condiţia ca soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, se reţine că şi aceasta este îndeplinită, în analiza prezentei chestiuni de drept urmând a fi avute în vedere şi dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, chiar dacă titularul sesizării nu le-a indicat expres, dată fiind legătura indisolubilă a acestora cu celelalte texte ce urmează a fi examinate şi cu atât mai mult cu cât acestea constituie chiar temeiul de drept indicat în acţiunea pendinte pe rolul Curţii de Apel Constanţa. De altfel, în considerentele încheierii de sesizare, instanţa a făcut trimitere la acest text legal, fiind aşadar o simplă eroare materială omiterea lui din dispozitivul încheierii. În consecinţă, de modul de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (4) raportat la alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, depinde soluţionarea pe fond a cauzei. 34. Este, de asemenea, îndeplinită cerinţa noutăţii chestiunii de drept, ce nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 35. Noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci şi de una veche, cu condiţia însă ca instanţa să fie chemată să se pronunţe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. 36. Prin urmare, caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudenţiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanşator al mecanismului pronunţării unei hotărâri prealabile. 37. Or, în cauza de faţă, se constată existenţa unui număr nesemnificativ de hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie, care nu pot fi privite ca reprezentând o jurisprudenţă consacrată, de natură a orienta instanţele şi a face inutilă intervenţia mecanismului de preîntâmpinare a practicii neunitare. 38. În acelaşi timp, pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să existe o problemă de drept care să necesite cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept. Or, modificările legislative succesive aduse Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce nu au fost însoţite de o deplină corelare a prevederilor ce reglementează condiţiile de acordare, respectiv de majorare a pensiei de serviciu, au creat reale dificultăţi de interpretare a acestor dispoziţii legale. 39. Asupra fondului sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată următoarele: 40. Titulara sesizării, respectiv Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, a solicitat interpretarea şi totodată clarificarea modalităţii de aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind majorarea pensiei de serviciu, prin raportare la dispoziţiile art. 82 alin. (2) şi art. 86 din acelaşi act normativ, în sensul de a se determina dacă pentru majorarea cuantumului pensiei de serviciu cu procentul de 1% trebuie avută în vedere vechimea în funcţia de judecător sau procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei de vechime de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită ori poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilate cu vechimea în magistratură, potrivit legii. 41. Aşa cum s-a arătat anterior (infra 37), pentru argumentele reţinute, în analiza prezentei chestiuni de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmează a fi avute în vedere şi dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 42. Conţinutul normelor legale supuse interpretării, în forma în care acestea, de lege lata sunt aplicabile, este următorul: "Art. 82. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. (3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură. (4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi. [...] Art. 86. - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ." 43. Forma acestor norme legale este rezultatul evoluţiei şi modificărilor legislative succesive aduse Legii nr. 303/2004, cu precizarea că dificultăţile reale de interpretare a dispoziţiilor ce guvernează condiţiile de acordare, respectiv de majorare a pensiei de serviciu sunt determinate de amendamentele aduse, cu precădere, prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. 44. Şi aceasta, întrucât Legea nr. 97/2008 a schimbat viziunea legiuitorului de până la acea dată în privinţa categoriilor de persoane cărora le sunt incidente prevederile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fără însă a mai opera şi o deplină corelare, din perspectiva conceptuală, ca şi a noţiunilor folosite, a prevederilor ce reglementează această materie. 45. Astfel, prin modificările aduse art. 82 alin. (1) ce reglementează condiţiile pensionării pentru limita de vârstă - ipoteza incidentă în fapt, dar şi în drept în cauză, ce a generat sesizarea de faţă - au fost enumerate expres şi limitativ categoriile beneficiarilor pensiei de serviciu, respectiv: "judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi". 46. Rezultă totodată, fără echivoc, ca de lege lata, în cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai regăseşte nicio referire, respectiv nicio trimitere la noţiunea de "vechime în magistratură", în sensul definit şi în prezent în cuprinsul art. 86 din acelaşi act normativ. 47. Cât priveşte prevederile art. 82 alin. (2)Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare, ca urmare a amendamentelor aduse prin Legea nr. 97/2008, ce reglementează condiţiile necesar a fi îndeplinite de către judecători şi procurori în scopul accesării pensiei de serviciu anticipate, respectiv anterior îndeplinirii vârstei prevăzute de lege, este de arătat că, raportat la reglementarea anterioară, a fost extins domeniul de aplicare din punctul de vedere al persoanelor beneficiare, stipulându-se că "judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi". 48. Totodată, prin acelaşi text de lege s-a stabilit expres şi, de asemenea, limitativ că la calcularea vechimii de 25 de ani se iau în considerare şi perioadele în care categoriile de persoane beneficiare menţionate au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. ("La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.") 49. În fine, în ceea ce priveşte condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de majorarea cuantumului pensiei cu 1%, dacă în varianta originară a Legii nr. 303/2004 la calculul pensiei de serviciu o atare majorare se acordă numai judecătorilor şi procurorilor şi se aplică pentru fiecare an realizat în plus peste vechimea de 25 de ani numai în funcţia de judecător sau procuror, ca urmare a modificărilor aduse art. 82 alin. (4) prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 97/2008, se observă că o atare abordare a fost abandonată. 50. Astfel, în varianta în vigoare a textului se prevede că "pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi", fiind aşadar evident că norma onerativă constând în acordarea beneficiului de majorare a cuantumului pensiei de serviciu cu 1% se va aplica prin luarea în considerare a vechimii în magistratură, şi nu doar a vechimii în funcţia de judecător sau procuror. 51. Totodată, este de remarcat că în prezent, ca urmare a redactării diferite a art. 82 alin. (1) şi (2) din lege, trimiterea din alin. (4) al aceluiaşi articol la conceptul de vechime în magistratură la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu mai are temei normativ, fiind vorba despre o simplă necorelare legislativă, căci textul citat nu mai face referire la conceptul de "vechime în magistratură", ci la noţiunea de "vechime în funcţii". 52. Interpretarea raţională şi sistematică a prevederilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 în actuala sa formulare şi faţă de succesiunea alineatelor sale impune acceptarea că trimiterea operată prin alin. (4) al acestui articol se face la vechimea în funcţiile expres şi limitativ menţionate în primele două alineate ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce exclude incidenţa sau orice posibilă raportare la prevederile art. 86 din aceeaşi lege. 53. Cu referire la această din urmă prevedere legală trebuie arătat că vechimea în magistratură, în formula art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu mai este operaţională pentru accesul la o pensie de serviciu în magistratură, în sensul că o serie de funcţii, profesii şi activităţi care sunt menţionate în acest text de lege nu mai deschid legal posibilitatea includerii lor în vechimea de 25 de ani prevăzută în art. 82 din lege. 54. Prin urmare, în considerarea celor expuse, în dezlegarea problemei de drept ridicate de către titulara sesizării, se constată că finalitatea urmărită de legiuitor este în sensul că trimiterile menţionate în alin. (4) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vizează doar alin. (1) şi (2) din acelaşi text, fără trimitere la art. 86 din lege. 55. Cu alte cuvinte, art. 82 alin (4) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică doar judecătorilor, procurorilor precum şi categoriilor de persoane asimilate acestora, expres enumerate: magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi - pentru vechimea dobândită în funcţiile respective ori în activitatea de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic şi jurisconsult, validate în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 56. Cu referire la această ultimă prevedere, un al doilea palier de interpretare ce se impune în contextul dezlegării problemei de drept ridicate, aflat în indisolubilă legătură cu primul, vizează alcătuirea vechimii de 25 de ani, prevăzută atât în cazul pensionării la împlinirea vârstei de 60 de ani [art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare], cât şi pentru pensionarea anticipată [art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare], dată fiind formularea diferită a primelor două alineate ale art. 82. 57. În acord cu interpretarea dată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea Plenului nr. 516 din 26 mai 2015 se apreciază că în raport cu finalitatea urmărită de legiuitor şi în contextul interpretării raţionale a întregului articol 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se impune recunoaşterea şi acceptarea că funcţiile şi profesiile conexe celor de judecător şi procuror, validate ca utile de alin. (2) al acestui articol, respectiv avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, produc efecte similare şi în cazul art. 82 alin. (1) din acest act normativ. 58. De altfel, mutatis mutandis, este deplin valabil şi aplicabil în această situaţie raţionamentul înfăţişat de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 785 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, şi respectiv, Decizia nr. 176 din 26 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, chiar în contextul examinării constituţionalităţii altor prevederi din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că nimic nu justifică apariţia unei diferenţieri între cele două ipoteze ale art. 82 alin. (1) şi (2) din lege, prin conferirea unei situaţii evident mai favorabile în ipoteza pensionării anticipate, comparativ cu pensionarea la împlinirea vârstei de 60 de ani. 59. Cu alte cuvinte nu există niciun motiv şi niciun argument raţional ca în ipoteza pensionării la împlinirea vârstei de 60 de ani, reglementată de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să nu se includă, în calculul vechimii de 25 de ani, activitatea de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, similar cu ipoteza prevăzută în art. 82 alin. (2) din lege, deja reglementată ca ipoteză de excepţie şi pentru care se acceptă, fără echivoc, adiţionarea, în calculul vechimii de 25 de ani, a perioadelor desfăşurate în respectivele activităţi. 60. În fine, cu referire la stabilirea şi acordarea majorării cuantumului pensiei de serviciu cu 1%, în condiţiile stipulate în art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reperelor de interpretare deja trasate, orice activitate dintre cele prevăzute expres de art. 81 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ, care conferă dreptul la pensia de serviciu, cu respectarea condiţiei de vechime de minimum 25 de ani, concomitent, conferă legal şi dreptul la majorarea bazei de calcul a pensiei de serviciu. 61. Pentru toate aceste considerente urmează a se admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, în limitele analizate mai sus, respectiv ţinând cont de lipsa de incidenţă în cauză a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.622/1/2015 şi, în consecinţă, stabileşte că: Majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 ani, se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea ce depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2015. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Adriana Stamatescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
