Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 255 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1) lit. c) şi art. 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 18 iunie 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 şi 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, excepţie ridicată de Regia Autonomă Ocolul Silvic Ciucaş din comuna Tărlungeni în Dosarul nr. 6.644/62/2013 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 794D/2013.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că determinarea criteriilor de remunerare ţine de opţiunea legiuitorului. Raportarea nivelului remuneraţiei directorului general/directorului unei regii autonome de interes local la nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de viceprimar nu este discriminatorie. De asemenea, întrucât remuneraţia este stabilită în baza unui contract de mandat, art. 41 nu este incident în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul 6.644/62/2013, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 şi 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Excepţia a fost ridicată de Regia Autonomă Ocolul Silvic Ciucaş din comuna Tărlungeni într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate de autorul acesteia împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Camerei de Conturi judeţene Braşov prin care a fost respinsă contestaţia autorului excepţiei împotriva unei decizii prin care acesta a fost obligat să recupereze prejudiciul cauzat patrimoniului său prin plata către directorul entităţii, în perioada 2010-2011, a remuneraţiei lunare ce a depăşit nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de viceprimar.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul legal criticat creează o inegalitate de tratament juridic în privinţa salarizării directorilor de ocoale silvice în funcţie de unitatea administrativ-teritorială de care aparţine ocolul silvic. Astfel, se ajunge la situaţia ca directorul de ocol silvic aparţinând unei comune să beneficieze de un salariu semnificativ mai mic faţă de cel al unui director de ocol silvic aparţinând unui municipiu, chiar dacă sarcinile şi atribuţiile sale sunt cel puţin aceleaşi, dacă nu mai complexe.
6. Se apreciază că dispoziţiile legale criticate încalcă şi art. 41 din Constituţie, întrucât interzice directorilor regiilor autonome de interes local să primească alte beneficii de orice formă, în afara indemnizaţiei lunare. Din această perspectivă, se susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.
7. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 3^1 şi 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. În realitate, având în vedere critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 3^1 alin. (1) lit. c) şi art. 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, texte asupra cărora urmează a se pronunţa prin prezenta decizie şi care au următorul cuprins:
- Art. 3^1 alin. (1) lit. c): "(1) Directorul general/directorul beneficiază de o remuneraţie lunară acordată prin contractul de mandat, după cum urmează: [...]
c) la nivelul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor de interes local aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unităţi administrativ-teritoriale de interes local, precum şi al filialelor acestora, remuneraţia nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de viceprimar;";
- Art. 3^2: "(1) Remuneraţia lunară a directorului general/directorului stabilită prin contractul de mandat în condiţiile art. 3^1 alin. (1) este unica formă de recompensare în bani a activităţii depuse de persoana respectivă.
(2) Directorului general/directorului nu i se pot acorda prin contractul de mandat alte beneficii, de orice formă, în afara celor prevăzute la art. 3^1 alin. (2)."
12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul la muncă şi art. 115 alin. (6) referitor la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă. Totodată, sunt invocate şi prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
13. Cu privire la admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 a fost abrogată prin art. 15 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi faptul că dispoziţiile legale criticate continuă să producă efecte juridice în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.
14. Art. 3^1 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 stabileşte limita maximă a remuneraţiei lunare de care poate beneficia directorul general/directorul unei regii autonome, societăţi sau companii de interes local aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unităţi administrativ-teritoriale de interes local. Pentru stabilirea acestei limite, legiuitorul a avut în vedere indemnizaţia viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale din care face parte entitatea respectivă, aspect criticat de autorul excepţiei, care consideră că, în funcţie de nivelul unităţii administrativ-teritoriale, indemnizaţia directorului general/directorului variază în sensul că cele mai mici indemnizaţii sunt înregistrate la nivelul comunelor, iar cele mai mari la nivelul municipiilor, ceea ce ar echivala cu o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
15. Curtea constată că, în principiu, indemnizaţiile aferente funcţiilor de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale variază în funcţie de nivelul unităţii administrativ-teritoriale, de categoria acestora şi de numărul de locuitori pe care îl au. Aceste criterii după care este construit întregul sistem public de salarizare sunt obiective şi raţionale, astfel încât tratamentul juridic diferenţiat aplicat persoanelor care deţin asemenea funcţii nu poate fi calificat ca fiind discriminatoriu. Este de la sine înţeles că suprafaţa administrativă a unei unităţi administrativ-teritoriale poate cuprinde în proporţii variabile vegetaţie forestieră, ceea ce nu înseamnă eo ipso că legiuitorul trebuie să conceapă un sistem de salarizare în funcţie de dimensiunea suprafeţei unităţii administrativ-teritoriale acoperită de vegetaţie forestieră. Din contră, ţine de opţiunea legiuitorului de a concepe şi de a stabili un sistem de salarizare după anumite criterii, desigur, cu condiţia ca acestea să nu fie aleatorii. În consecinţă, întrucât legiuitorul a stabilit că entitatea, în cazul de faţă regia autonomă, este de interes local, rezultă că grila de salarizare concepută pentru nivelul respectiv de unitate administrativ-teritorială trebuie să se aplice în mod plenar, tocmai pentru a se asigura o unicitate a sistemului public de salarizare.
16. Astfel, în domeniul salarizării personalului din unităţile administrativ-teritoriale prevalează în optica legiuitorului chiar nivelul acestora, nivel care se constituie într-un criteriu obiectiv şi raţional de natură să determine aplicarea unui tratament juridic diferenţiat în privinţa persoanelor care intră sub incidenţa sa. În consecinţă, art. 3^1 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 nu încalcă nici art. 16 din Constituţie şi nici art. 14 din Convenţie.
17. În privinţa criticii de neconstituţionalitate care vizează art. 3^2 din ordonanţa de urgenţă, Curtea constată că directorii generali/directorii unităţilor economice de interes local încheie un contract de mandat în baza căruia beneficiază de o retribuţie al cărei cuantum este limitat la cel al indemnizaţiei viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale din care acestea fac parte. Contractul de mandat astfel încheiat reprezintă o varietate a contractului de mandat reglementat de art. 2.009 şi următoarele din Codul civil, deosebindu-se, în mod esenţial, de raportul de muncă. Întrucât art. 41 din Constituţie vizează, în mod esenţial, raportul de muncă, şi nu drepturile şi obligaţiile născute în temeiul unui contract de mandat, modalitatea de configurare şi cuantumul retribuţiei plătite în baza contractului de mandat nu pot fi cenzurate prin prisma acestui text constituţional, care nu este incident în cauză.
18. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea reţine că art. 3^1 şi art. 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 au fost introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008, însă soluţia de principiu criticată a fost reglementată prin Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici şi prelungită succesiv pentru anii 2010 şi 2011 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 12 aprilie 2010, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2011 privind măsuri economice pe anul 2011 la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 31 ianuarie 2011.
19. Întrucât măsurile criticate au fost prorogate pentru perioada 2010-2011 pe calea unor ordonanţe de urgenţă succesive, înseamnă că o critică de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie poate viza, eventual, ordonanţele de urgenţă succesive de prorogare a acestora, şi nu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, mai ales că textele criticate au fost introduse în forma actuală prin lege, astfel cum s-a arătat la paragraful 18. De aceea, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt aplicabile în cauză.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, excepţie ridicată de Regia Autonomă Ocolul Silvic Ciucaş din comuna Tărlungeni în Dosarul nr. 6.644/62/2013 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
