Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Stere Pistalu în Dosarul nr. 32.253/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.221D/2014 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a transmis punctul său de vedere prin care argumentează şi solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei. Susţine, în acest sens, valabilitatea în cauză a argumentelor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, paragrafele 16 şi 17, şi prin Decizia nr. 634 din 11 noiembrie 2014, paragraful 19. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 21 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 32.253/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Stere Pistalu într-o cerere având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare formulate, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, procedura executării silite fiind demarată în baza unui titlu executoriu reprezentat de Decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nr. 7.446 din 29 ianuarie 2010. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 41 reprezintă modalitatea prin care Guvernul, în calitate de debitor, şi-a stabilit singur modul de plată a sumelor prevăzute în titlurile executorii, eşalonat, pe parcursul a 5 ani şi fără a acorda dobânzi legale pentru această întârziere. În acest mod, sunt încălcate normele constituţionale ale art. 44, care consacră că usus şi fructus sunt parte componentă a dreptului de proprietate, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, deoarece puterea legislativă a afectat puterea judecătorească, lăsând caduce titlurile executorii, şi ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, prin favorizarea celor care au reuşit, sub imperiul legii vechi, să îşi valorifice drepturile preluate în mod abuziv de statul român, în timp ce alţii, deşi se găsesc în aceeaşi situaţie juridică, se află în diverse stadii procesuale, fără a fi finalizat deci procedura de încasare a despăgubirilor cuvenite în temeiul aceleiaşi legi reparatorii. 7. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă îşi exprimă opinia în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Analizând motivarea excepţiei, raportat la circumstanţele litigiului, Curtea reţine ca obiect al excepţiei prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (4) din Legea nr. 165/2013, care au următorul conţinut: - Art. 41 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (4): "(1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi (...) se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. (2) Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 5.000 lei. [...] (4) Titlul de plată se emite de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în condiţiile alin. (1) şi (2) şi se plăteşte de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere." 13. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate normele constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", art. 16 alin. (1) cu privire la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 46 - Dreptul la moştenire (sub aspectul dreptului de proprietate) şi ale art. 124 - Înfăptuirea justiţiei. Se susţine, de asemenea, încălcarea art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, precum şi a art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa a mai analizat critici de neconstituţionalitate asemănătoare, formulate faţă de dispoziţii cuprinse în art. 41 din Legea nr. 165/2013, pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 595 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 16 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 634 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015. Prin acestea, Curtea a constatat, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate reglementează o situaţie juridică tranzitorie, ce recunoaşte dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi şi reglementează modalitatea de valorificare a acestuia, astfel că nu pot fi susţinute criticile potrivit cărora statul, prin reglementările atacate, se opune executării obligaţiilor ce îi revin. 15. Nu s-a putut reţine nici pretinsa încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce beneficiarii unui titlu de despăgubire, care a fost valorificat prin emiterea unui titlu de plată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 se află într-o situaţie juridică obiectiv diferită de cei cărora nu le-a fost emis titlul de plată, corespunzător valorii titlului de despăgubire, până la intrarea în vigoare a legii noi. Este firesc ca, în temeiul principiului de drept tempus regit actum, modalitatea de acordare a despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative, în speţă titlul de plată, care, potrivit noii legi, este emis de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în temeiul art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, deoarece reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate, iar respectarea principiului egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). 16. Curtea a respins, de asemenea, critici referitoare la nesocotirea art. 44 din Constituţie datorită modalităţii stabilite de art. 41 din Legea nr. 165/2013 pentru executarea eşalonată a plăţii sumelor de bani stabilite în decizia reprezentând titlul de despăgubire. Prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a statuat că executarea eşalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica. S-a mai reţinut că aceasta reprezintă o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii şi că în acest domeniu statul beneficiază de o marjă largă de apreciere. 17. În ce priveşte lipsa reglementării dobânzii legale faţă de modalitatea de executare eşalonată a obligaţiei de plată, Curtea, examinând constituţionalitatea art. 21 alin. (9) din Legea nr. 165/2013 din aceeaşi perspectivă, a reţinut că prin opţiunea de a nu aplica indicele preţurilor de consum pentru reactualizarea creanţei, legiuitorul român s-a plasat, în mod evident, în interiorul marjei de apreciere a statului, implementând o măsură echivalentă unei plafonări a valorii despăgubirilor stabilite în condiţii Legii nr. 165/2013. Cu alte cuvinte, statul a optat pentru acordarea integrală, şi nu plafonată a despăgubirilor stabilite, fără a reglementa, în schimb, acordarea de dobânzi sau actualizarea cu indicele de inflaţie, ceea ce poate conduce, în final, la acelaşi rezultat al plafonării despăgubirilor. Curtea a admis că modalitatea de executare eşalonată implică, prin natura sa, o limitare a dreptului de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituţie. Aplicând însă testul de proporţionalitate, potrivit căruia limitarea drepturilor fundamentale trebuie să fie condiţionată de îndeplinirea anumitor cerinţe, Curtea a constatat că această măsură urmăreşte un scop legitim, este adecvată, necesară şi că păstrează, totodată, un just echilibru între cerinţele de interes general referitoare la funcţionalitatea sistemului de despăgubire şi protecţia dreptului de proprietate privată a individului (paragrafele 29-33 din Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015). Dată fiind natura criticilor de neconstituţionalitate formulate în această cauză, cele constatate de Curtea Constituţională prin decizia menţionată îşi găsesc aplicarea, mutatis mutandis, şi în privinţa dispoziţiilor de lege atacate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Curtea constată că, în lipsa unor elemente de noutate relevate în motivarea excepţiei de faţă, cele reţinute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire îşi menţin valabilitatea şi în această cauză. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Stere Pistalu în Dosarul nr. 32.253/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 41 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
