Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 252 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 534 din 23 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , excepţie ridicatã de Adrian Stãnescu şi Emilia Stãnescu în Dosarul nr. 3.742/2004 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate reglementeazã o procedurã administrativã prealabilã şi, în consecinţã, nu contravin textului art. 21 alin. (4) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 martie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.742/2004, Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , excepţie ridicatã de Adrian Stãnescu şi Emilia Stãnescu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea acţiunii pentru anularea unei autorizaţii de construcţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile <>art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (4).În acest sens, se considerã cã, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Constituţie, "legea nu mai poate impune, ca o condiţie prealabilã a acţiunii în contencios administrativ, parcurgerea unei anumite proceduri administrative jurisdicţionale". De asemenea, se mai aratã cã "o asemenea procedurã poate avea numai caracter facultativ, rãmânând reclamantului alegerea în a o parcurge înainte de sesizarea instanţei judecãtoreşti de contencios administrativ ori de a se adresa direct justiţiei".
Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ nu şi-a formulat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, încãlcând astfel dispoziţiile <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este inadmisibilã.În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul aratã cã, anterior sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , aceastã lege a fost abrogatã prin <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care a intrat în vigoare dupã 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi care nu a mai preluat dispoziţiile cuprinse în <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 referitoare la procedura prealabilã. Potrivit dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã decide asupra "excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia", astfel cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este inadmisibilã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.În argumentarea acestui punct de vedere aratã cã <>Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogatã prin noua <>Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Deoarece textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate a fost abrogat sunt incidente prevederile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra excepţiilor de neconstituţionalitate care au ca obiect dispoziţii legale în vigoare. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este inadmisibilã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificãrile ulterioare. Anterior sesizãrii Curţii, <>Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogatã, conform prevederilor <>art. 31 alin. (2) din noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care a intrat în vigoare la data de 6 ianuarie 2005. Curtea observã cã soluţia legislativã iniţialã a <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 a fost preluatã, în principiu, de textul <>art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , astfel cã, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea urmeazã a se pronunţa prin prezenta decizie asupra textului de lege în vigoare.
Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
- Art. 7 alin. (1): "Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sã solicite autoritãţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egalã mãsurã organului ierarhic superior, dacã acesta existã."
Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este cel al art. 21 alin. (4), acesta având urmãtorul cuprins:
"(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã, în esenţã, autorul acesteia considerã cã dispoziţiile criticate reglementeazã o procedurã administrativ-jurisdicţionalã obligatorie, ceea ce în opinia sa este contrar dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (4).
Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , statuând cã "textul constituţional care se referã la caracterul facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligaţia persoanei vãtãmate de a se adresa cu reclamaţie organului administrativ emitent mai înainte de sesizarea instanţei de judecatã cu anularea actului considerat ilegal. Dispoziţia constituţionalã invocatã a desfiinţat condiţia prealabilã numai pentru procedura administrativã jurisdicţionalã. Nici o dispoziţie constituţionalã nu interzice ca prin lege sã se instituie o procedurã administrativã prealabilã, fãrã caracter jurisdicţional, cum este de exemplu procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic".
Considerentele care au stat la baza acestei decizii a Curţii Constituţionale îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine modificarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Adrian Stãnescu şi Emilia Stãnescu în Dosarul nr. 3.742/2004 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 mai 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
