Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 251 din 30 aprilie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 14/2014 privind numirea preşedintelui şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 376 din 21 mai 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
1. Pe rol se află sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 14/2014 privind numirea preşedintelui şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senat, Grupul parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu din Camera Deputaţilor şi un grup de deputaţi neafiliaţi.
2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost transmisă Curţii Constituţionale de secretarul general al Camerei Deputaţilor cu Adresa nr. 2/1.712 din 2 aprilie 2014, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.378 din 2 aprilie 2014 şi formează obiectul Dosarului nr. 265 L/2/2014.
3. Autorii sesizării, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senat, sunt următorii: Vasile Blaga, Cristian Rădulescu, Alin Păunel Tişe, Dumitru Oprea, Nicolae Vlad Popa, Mărinică Dincă, Ion Ariton, Mihai Răzvan Ungureanu, Gheorghe Flutur, Gavrilă Ghilea, Valeriu Todiraşcu, Traian Constantin Igaş, Marius Bălu, Alexandru Pereş, Viorel Riceard Badea, Daniel Cristian Florian, Emil-Marius Paşcan, Gigi Christian Chiru, Dan Mihai Marian, Anca Daniela Boagiu. Autorii sesizării, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor, sunt următorii: Tinel Gheorghe, Lucian Nicolae Bode, Raluca Turcan, Vasile Iliuţă, Mircea Lubanovici, Cristian Constantin Roman, Sanda-Maria Ardeleanu, Dănuţ Culeţu, Gheorghe Udrişte, Vasile Gudu, Florin Urcan, Romeo Rădulescu, Gheorghe Ialomiţianu, Iulian Vladu, Liviu Laza-Matiuţa, Maria-Andreea Paul, Dan Cristian Popescu, Constantin Dascălu, Alexandru Nazare, Ştefan Bucur Stoica, Ioan Oltean, Roberta Anastase, George Ionescu, Eusebiu-Manea Pistru, Ioan Bălan, Lucian Militaru, Claudia Boghicevici, Cătălin-Florin Teodorescu, Costică Canacheu, Valeria-Diana Schelean, Cornel Mircea Sămărtinean, Mircea Man, Mircia Muntean, Mircea-Nicu Toader, Alin Popoviciu, Cezar-Florin Preda. Autorii sesizării, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, sunt următorii: Daniel Fenechiu, Luminiţa Pachel Adam, Ştefan Burlacu, Mihai Deaconu, Cristian-George Sefer, Tudor Ciuhodaru, Niculina Mocioi, Gabriela-Lola Anghel, Liliana Mincă, Ştefan-Petru Dalca, Adrian-Nicolae Diaconu, Daniel Vasile Oajdea, Valentin Blanariu, Ioan Iovescu, Mario Ernest Caloianu, Maria Dragomir. Autorii sesizării desemnaţi prin sintagma "deputaţi neafiliaţi" sunt următorii: Elena Gabriela Udrea, Eugen Tomac, Dragoş Ionel Gunia, Clement Negruţ, Marin Anton, Florian Daniel Geantă, Petru Movilă, Florin Gheorghe, Theodor Paleologu, Camelia Margareta Bogdănici, Adrian Gurzău, Florin Mihail Secară, Valerian Vreme, Mihaela Stoica, Florin Aurelian Popescu.
4. În motivarea sesizării se susţine că, potrivit prevederilor art. 9 lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013 pentru modificare şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România, pentru numirea membrilor executivi şi neexecutivi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, aceştia trebuie să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă. Or, domnul Victor Ciorbea, care a fost numit în funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu îndeplineşte această condiţie, ceea ce înseamnă că Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2014 prin care s-a realizat numirea sa în funcţie încalcă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Această nelegalitate are ca efect încălcarea principiului statului de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie şi a obligaţiei de respectare a legii, impusă de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
5. În susţinerea sesizării s-a depus curriculum vitae al domnului Victor Ciorbea, aşa cum a fost ataşat la Raportul comun cu privire la audierea candidaţilor propuşi pentru funcţia de preşedinte, respectiv membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din cadrul Camerei Deputaţilor, respectiv Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat.
6. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-au solicitat punctele de vedere ale Birourilor permanente ale Senatului şi ale Camerei Deputaţilor asupra sesizării de neconstituţionalitate.
7. Cu Adresa nr. XXXV/2.119 din 15 aprilie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.589 din 15 aprilie 2014, a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se solicită Curţii Constituţionale să constate că sesizarea de neconstituţionalitate formulată în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, prin urmare, trebuie respinsă. Se invocă în acest sens considerentele jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, potrivit cărora pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai acele hotărâri ale Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (Decizia nr. 53/2011, Decizia nr. 54/2011, Decizia nr. 727/2011, Decizia nr. 41/2014). Or, Autoritatea de Supraveghere Financiară nu este o instituţie de rang constituţional, ci legal, ceea ce înseamnă că în această situaţie nu operează regimul de protecţie constituţională sporită pe care Curtea Constituţională l-a instituit. Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2014 reprezintă o hotărâre cu caracter individual, iar, potrivit jurisprudenţei Curţii, acest tip de hotărâri nu este supus controlului de constituţionalitate. Se arată în acest sens că "autorii sesizării de neconstituţionalitate invocă încălcarea unor dispoziţii constituţionale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, fără a invoca şi motiva încălcarea unor exigenţe substanţiale ori procedurale reglementate în Legea fundamentală".
8. Cu Adresa nr. 2/1.921 din 15 aprilie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.591 din 15 aprilie 2014, a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, prin care se solicită Curţii Constituţionale respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Se arată că, din analiza dispoziţiilor hotărârii contestate şi a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), rezultă că invocarea acestora din urmă este pur formală, fără a avea caracter efectiv, şi este irelevantă din punct de vedere constituţional. Aplicarea prevederilor legale în situaţia dată, în cadrul procedurilor parlamentare prevăzute în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, dă expresie competenţei forului legislativ, abilitat astfel de Legea fundamentală şi de legea-cadru în materie. De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară nu este o instituţie de rang constituţional. În aceste condiţii, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii, potrivit căreia hotărârile care nu se referă la instituţii şi autorităţi de rang constituţional pot fi cenzurate numai din punctul de vedere al exigenţelor procedurale şi substanţiale stabilite expres prin textul Constituţiei (Decizia nr. 1.094/2012), iar astfel de exigenţe nu au fost invocate în cauză, sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
9. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a solicitat preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu Adresa nr. 1.631 din 16 aprilie 2014, documentele care au stat la baza numirii domnului Victor Ciorbea în calitate de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv documentele care demonstrează întrunirea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea domniei sale în această funcţie, inclusiv a condiţiei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Răspunsul la aceste solicitări a fost transmis de secretarul general al Camerei Deputaţilor cu Adresa nr. 2/896 CP din 17 aprilie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.655 din 17 aprilie 2014, iar de secretarul general al Senatului, cu Adresa nr. XXXV/2.240 din 23 aprilie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.700 din 23 aprilie 2014.
CURTEA
examinând sesizarea, punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, lucrările şi documentele depuse la dosar, Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2014, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Obiectul sesizării, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile Hotărârii Parlamentului României nr. 14/2014 privind numirea preşedintelui şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 1 aprilie 2014.
11. Prevederile constituţionale invocate în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate" şi ale art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."
12. Înainte de a proceda la analiza propriu-zisă a criticilor de neconstituţionalitate, Curtea urmează a se pronunţa asupra admisibilităţii sesizării de neconstituţionalitate, din perspectiva competenţei Curţii Constituţionale de control al constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului.
13. Curtea reţine că, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori."
14. Procedând la circumstanţierea competenţei sale de control de constituţionalitate al hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că "pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional." (Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012).
15. Hotărârile Parlamentului contestate pot avea caracter normativ sau individual, întrucât "textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile." (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012)
16. Curtea Constituţională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 şi Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012).
17. Curtea a mai reţinut, în privinţa hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional, că norma de referinţă, în cadrul controlului de constituţionalitate exercitat, poate fi atât o dispoziţie de rang constituţional, cât şi una infraconstituţională, ţinând cont de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare orientare a Curţii este dată de domeniul de maximă importanţă în care intervin aceste hotărâri - autorităţi şi instituţii de rang constituţional -, astfel încât şi protecţia constituţională oferită autorităţilor sau instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecinţă. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional pot fi supuse controlului de constituţionalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituţională.
18. Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins ca inadmisibile sesizări de neconstituţionalitate în care autoritatea publică vizată de Hotărârea Parlamentului României criticată nu era una de rang constituţional, iar criticile formulate erau formale, irelevante din punct de vedere constituţional. Astfel este, de exemplu, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013. În considerentele deciziei pronunţate, Curtea a reţinut că "autoritatea publică vizată, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu este reglementată de Constituţie, nefiind de rang constituţional". Cât priveşte criticile formulate, în sensul că desemnarea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară s-a realizat după criteriul "apartenenţei politice sau cel al sorgintei propunerii politice a candidaţilor", Curtea a apreciat că invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie este "pur formală, iar nu efectivă şi relevantă din punct de vedere constituţional".
19. În prezenta cauză, sesizarea de neconstituţionalitate are ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2014 privind numirea preşedintelui şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Este vizat aşadar Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, autoritate care nu are rang constituţional, astfel cum Curtea a mai constatat în jurisprudenţa sa. Spre deosebire însă de cauza soluţionată prin Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013, în prezent se invocă încălcarea unor dispoziţii exprese ale legii, ce reglementează o condiţie cu caracter obiectiv, obligatoriu a fi îndeplinită pentru numirea ca membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Este vorba despre dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "Membrii Consiliului A.S.F. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: [...] să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)."
20. Curtea constată în acest sens că, reglementând condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 se referă la experienţa profesională în două texte distincte, după cum urmează: la lit. a) a alin. (1) al art. 9, stabilind că membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie să aibă "pregătire profesională şi o experienţă profesională corespunzătoare în domenii în care A.S.F. are competenţe", şi, respectiv, la lit. a^2) a aceluiaşi articol, stabilind că aceştia trebuie să aibă "o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)." Dacă noţiunea de "corespunzătoare" care circumstanţiază pregătirea şi experienţa profesională în cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 93/2012 semnifică o evaluare şi apreciere ce revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi nicidecum instanţei de contencios constituţional, durata care circumstanţiază experienţa profesională, reglementată prin dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a^2), semnifică o condiţie cu caracter obiectiv - vechimea în domeniile de referinţă, verificabilă pe bază de documente de către orice persoană interesată.
21. Astfel fiind, critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la obligaţia de respectare a legilor, nu are caracter formal, ci este clar fundamentată, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiţie cu caracter obiectiv. În consecinţă, nu subzistă cauza de inadmisibilitate identificată de Curtea Constituţională în precedent, instanţa de contencios constituţional fiind competentă să se pronunţe, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate formulate, asupra faptului dacă Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2014 respectă principiul constituţional referitor la statul de drept şi obligaţia de respectare a legilor. Acceptarea tezei contrare, cu consecinţa excluderii de la exercitarea controlului de constituţionalitate a Hotărârilor Parlamentului României date cu încălcarea dispoziţiilor exprese ale legii, ar avea drept consecinţă plasarea organului reprezentativ suprem al poporului român - Parlamentul, deasupra legii, şi acceptarea ideii că tocmai autoritatea legitimată constituţional să adopte legile le poate încălca fără a putea fi în vreun fel sancţionată. Or, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege.
22. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate, pentru a se pronunţa asupra acestora, Curtea a procedat la solicitarea documentelor care au stat la baza numirii domnului Victor Ciorbea în calitate de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv a documentelor care demonstrează întrunirea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea domniei sale în această funcţie, inclusiv a condiţiei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012.
23. Cu adresa nr. 2/896 CP din 17 aprilie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.655 din 17 aprilie 2014, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, al Comisiei economice, industrii şi servicii şi, respectiv, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Senat, şi, respectiv, Camera Deputaţilor, cu privire la audierea candidaţilor pentru Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, având ataşate o serie de documente depuse de candidaţi. Cât priveşte pe domnul Victor Ciorbea, este ataşat un document, purtând numărul de înregistrare XXII/305/26.03.2014, care cuprinde prezentarea datelor personale, educaţiei, experienţei profesionale şi în alte domenii, activităţii parlamentare, profesionale şi sociale actuale. De asemenea, sunt ataşate copia cărţii de identitate, a diplomei de licenţă şi a diplomei de absolvire de cursuri postuniversitare în domeniile drept civil, dreptul muncii, legislaţie economică şi drept procesual civil, precum şi copia declaraţiei pe propria răspundere că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b)-g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Cu aceeaşi adresă, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale comunicarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, înregistrată la registratura generală a Camerei Deputaţilor cu nr. 1.852/11.04.2014, referitoare la demisia domnului Victor Ciorbea din funcţia de membru neexecutiv în cadrul Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, având anexată adresa domnului Victor Ciorbea în acest sens. Totodată, s-a înaintat Curţii Constituţionale extras din stenograma şedinţei comune a birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 14 aprilie 2014, în care s-a luat act de demisia domnului Victor Ciorbea din funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
24. Cu Adresa nr. XXXV/2.240 din 23 aprilie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.700 din 23 aprilie 2014, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţa de capital, al Comisiei economice, industrii şi servicii şi, respectiv, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Senat, şi, respectiv, Camera Deputaţilor, cu privire la audierea candidaţilor pentru Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, având ataşate o serie de documente depuse de candidaţi. Cât priveşte pe domnul Victor Ciorbea, este ataşat acelaşi document, purtând numărul de înregistrare XXII/305/26.03.2014, care cuprinde prezentarea datelor personale, educaţiei, experienţei profesionale şi în alte domenii, activităţii parlamentare, profesionale şi sociale actuale. Sunt ataşate, de asemenea, copia cărţii de identitate, a diplomei de licenţă, copia diplomei de absolvire de cursuri postuniversitare şi a declaraţiei pe proprie răspundere că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b)-g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Cu aceeaşi adresă, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale un extras din stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 1 aprilie 2014, respectiv pct. 12 al ordinii de zi, referitor la numirea preşedintelui şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
25. Examinând Raportul comun cu privire la audierea candidaţilor pentru Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, Curtea constată că acesta menţionează faptul că, "în urma audierii, Comisiile reunite au hotărât să propună Plenului Parlamentului numirea în funcţia de preşedinte, respectiv membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, candidaţii cuprinşi în anexa nr. 2 la prezentul raport", respectiv: Negriţoiu Mişu - preşedinte, membru executiv, începând cu data de 1 mai 2014, şi Ciorbea Victor - membru neexecutiv. Raportul nu aduce nicio precizare cu privire la condiţiile cerute de lege, înţelegându-se în mod implicit că acestea sunt îndeplinite în cazul celor doi candidaţi.
26. Din stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 1 aprilie 2014 rezultă că grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, prin liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor, domnul Tinel Gheorghe, au susţinut faptul că domnul Victor Ciorbea nu întruneşte condiţiile legale pentru a ocupa o funcţie în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Nu au existat comentarii din partea grupurilor politice parlamentare faţă de această intervenţie, respectiv faţă de Raportul comun cu privire la audierea candidaţilor pentru Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară prezentat de preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, drept pentru care au fost supuse la vot propunerile de numire din Raport.
27. Examinând şi celelalte documente transmise Curţii Constituţionale de secretarii generali ai Camerelor Parlamentului, Curtea constată că niciunul dintre acestea nu probează întrunirea de către domnul Victor Ciorbea a condiţiei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 pentru numirea în funcţia de membru neexecutiv al Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prezentarea candidatului Victor Ciorbea (CV) nu poate constitui un asemenea document probator, întrucât are un caracter personal, şi trebuie să fie însoţită de documente oficiale doveditoare a celor consemnate în cuprinsul său. De altfel, potrivit documentului menţionat, domnul Victor Ciorbea a desfăşurat activitate profesională în următoarele funcţii, respectiv demnităţi, după caz: judecător, procuror, cadru didactic, avocat, primar general al Bucureştiului, prim-ministru al României, senator. Or, niciuna dintre aceste funcţii, respectiv demnităţi nu poate fi de natură să susţină întrunirea condiţiei constând în "experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)", textul legal circumstanţiind foarte precis şi restrictiv domeniile de activitate cerute pentru ocuparea funcţiei de membru al Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în considerarea specificului acestei autorităţi. Chiar dacă s-ar admite că înaltele demnităţi menţionate antamează, prin natura lor, problematici care vizează domeniul financiar, astfel cum se încearcă a se acredita în CV, acestea au o sferă foarte generală, or, textul art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 solicită o experienţă specifică în materie, prin indicarea expresă a domeniilor financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare.
28. Astfel fiind, şi văzând că nu a fost transmis Curţii Constituţionale niciun alt document probator, Curtea constată că domnul Victor Ciorbea nu întrunea condiţia prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 pentru numirea în funcţia de membru neexecutiv al Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire. Întrucât cauza de nelegalitate astfel determinată prezintă relevanţă constituţională din perspectiva exigenţelor de ordin substanţial şi procedural impuse de prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie privind statul de drept şi obligaţia de respectare a legii, aceasta se converteşte într-o cauză de neconstituţionalitate, cu consecinţa admiterii sesizării de neconstituţionalitate formulate.
29. Faptul că domnul Victor Ciorbea şi-a prezentat demisia din funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, iar în şedinţa comună a birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 14 aprilie 2014 s-a luat act de această demisie, nu prezintă relevanţă din perspectiva obiectului controlului de constituţionalitate, câtă vreme actul criticat în prezenta cauză nu a fost amendat în niciun fel de Parlament. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii:
DECIDE:
Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senat, Grupul parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu din Camera Deputaţilor şi un grup de deputaţi neafiliaţi, şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2014 privind numirea preşedintelui şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară este neconstituţională în ceea ce priveşte numirea domnului Victor Ciorbea în calitatea de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din 30 aprilie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Augustin Zegrean
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
