Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 25 din 12 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2)-(4) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, precum si a ordonantei, in ansamblul ei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 16 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, în ansamblul sãu, şi a art. 8 alin. (2) din aceeaşi ordonanţã, excepţie ridicatã de Constantin Musceleanu în Dosarul nr. 8.729/2005 al Judecãtoriei Botoşani.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 834D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tectona" - S.R.L. Târgu-Mureş în Dosarul nr. 3.343/2005 al Tribunalului Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, şi nr. 873D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Maria Onescu şi Ioviţã Onescu în Dosarul nr. 4.629/2005 al Judecãtoriei Deva.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã existã o strânsã legãturã între obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele de mai sus, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bunã administrare a justiţiei, dispune conexarea dosarelor nr. 834D/2005 şi nr. 873D/2005 la Dosarul nr. 828D/2005, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 28 octombrie 2005, 3 noiembrie 2005 şi 10 noiembrie 2005, pronunţate în dosarele nr. 8.729/2005, nr. 3.343/2005 şi nr. 4.629/2005 ale Judecãtoriei Botoşani, Tribunalului Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi, respectiv, Judecãtoriei Deva, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, în ansamblul sãu, şi a art. 8 alin. (2) din aceeaşi ordonanţã, excepţie ridicatã de Constantin Musceleanu, cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tectona" - S.R.L. Târgu-Mureş, precum şi cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Maria Onescu şi Ioviţã Onescu. Excepţiile au fost formulate de aceşti autori în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a unor ordonanţe privind somaţii de platã emise împotriva lor.
În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate contravin textelor constituţionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16 alin. (1), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2) şi ale art. 136 alin. (4) şi (5), întrucât cererea de anulare este soluţionatã de cãtre aceeaşi instanţã care a soluţionat şi fondul cererii.
Pe lângã aceastã criticã generalã existentã în cele trei dosare supuse analizei Curţii, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 873D/2005, autorii excepţiei apreciazã cã dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 permit instanţei de judecatã sã soluţioneze o cauzã fãrã a-şi exercita obligaţia de aflare a adevãrului. În consecinţã, posibilitatea soluţionãrii cererii creditorului numai pe baza actelor depuse împiedicã exercitarea dreptului la apãrare şi realizarea unui proces echitabil. Se considerã cã sunt încãlcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În optica acestora, pe de o parte, prin restricţionarea dreptului debitorului de a formula apãrãri de fond decât în anumite condiţii se limiteazã dreptul la apãrare, iar, pe de altã parte, prin acordarea acestei posibilitãţi, în anumite condiţii, doar pe calea contestaţiei la executare se încalcã principiul securitãţii raporturilor juridice.
Judecãtoria Botoşani, Tribunalul Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Judecãtoria Deva apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, în ansamblu, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 295/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, şi, în special, cele ale art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2)-(4) şi ale art. 8 alin. (2) din aceeaşi ordonanţã. Totodatã, Curtea reţine cã în dosarele nr. 828D/2005 şi nr. 873D/2005 autorii excepţiilor au contestat şi constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (2)-(4), respectiv ale <>art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , fãrã ca instanţa sã se pronunţe cu privire la acestea.
Dispoziţiile din ordonanţã criticate în mod special au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1): "Procedura somaţiei de platã se desfãşoarã, la cererea creditorului, în scopul realizãrii de bunãvoie sau prin executare silitã a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintã obligaţii de platã a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de pãrţi prin semnãturã ori în alt mod admis de lege şi care atestã drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrãri sau orice alte prestaţii.";
- Art. 4 alin. (2)-(4): "(2) În toate cazurile, pentru soluţionarea cererii, judecãtorul dispune citarea pãrţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã civilã referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lãmuriri, precum şi pentru a stãrui în efectuarea plãţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea pãrţilor asupra modalitãţilor de platã.
(3) La citaţia pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului şi actele depuse de acesta în susţinerea cererii.
(4) În citaţie se va face menţiunea cã pânã cel mai târziu în ziua fixatã pentru înfãţişare debitorul poate sã depunã întâmpinare, precum şi actele ce pot contribui la soluţionarea cererii.";
- Art. 8 alin. (2): "Cererea în anulare se soluţioneazã de cãtre instanţa competentã pentru judecarea fondului cauzei în primã instanţã."
Textele constituţionale invocate expres în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul român, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi ale art. 136 alin. (4) şi (5) privind proprietatea.
Totodatã, în susţinerea excepţiei sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care se referã la dreptul la un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
În esenţã, se apreciazã cã posibilitatea soluţionãrii cererii privind somaţia de platã numai pe baza actelor depuse de pãrţi încalcã principiile constituţionale ale egalitãţii în drepturi, ale accesului liber la justiţie, ale dreptului la apãrare, precum şi textele constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privatã. Totodatã, se mai susţine cã, în cadrul procedurii somaţiei de platã, soluţionarea cererii în anulare de cãtre aceeaşi instanţã care a emis ordonanţa privind somaţia de platã contravine prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, respectiv celor ale art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 , în ansamblu, Curtea constatã cã aceasta a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, inclusiv sub aspectele avute în vedere în prezentul dosar.
Astfel, prin <>Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, Curtea a statuat cã <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedurã specialã şi acceleratã, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanţelor, ceea ce a şi determinat limitarea mijloacelor de probã, utilizabile în prima fazã la înscrisuri, completate cu explicaţiile şi lãmuririle date de pãrţi. Cu acelaşi prilej, s-a stabilit cã aceastã limitare este deopotrivã valabilã pentru ambele pãrţi, ele având condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apãrare. În acest sens, Curtea s-a mai pronunţat şi prin deciziile nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, şi nr. 447 din 26 octombrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005.
Totodatã, prin <>Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Curtea a statuat cã mijloacele procedurale puse la îndemâna pãrţilor diferã faţã de dreptul comun tocmai datoritã caracterului special al procedurii, fãrã ca prin aceasta sã se instituie vreo discriminare şi fãrã ca una dintre pãrţi sã fie privilegiatã, iar cealaltã, dezavantajatã. Prin aceeaşi decizie Curtea a stabilit, prin prisma acestor considerente şi având în vedere garanţiile procesuale de care se bucurã pãrţile, cã nu sunt încãlcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea reţine cã aceste considerente, cu privire la critica de ansamblu a ordonanţei, pun în evidenţã şi constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , care definesc caracterul special al procedurii.
Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2)-(4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , în raport cu o criticã similarã, Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , prilej cu care a constatat constituţionalitatea acestor dispoziţii legale.
Curtea constatã, de asemenea, cã dispoziţiile <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie invocate ca şi în cauza de faţã, prilej cu care s-a constatat constituţionalitatea textului de lege criticat. Astfel, Curtea, prin <>Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004 , a stabilit cã specificul domeniului supus reglementãrii a impus adoptarea unor soluţii diferite faţã de cele din dreptul comun.
Totodatã, Curtea, prin <>Decizia nr. 505 din 16 noiembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 13 ianuarie 2005, a statuat cã reglementarea legalã dedusã controlului instanţei de contencios constituţional constituie o garanţie a aplicãrii principiului prevãzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, fiind de naturã sã înlãture abuzurile din partea pãrţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii unui proces.
Neexistând elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Curtea constatã cã dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privatã, invocate în susţinerea excepţiei, nu au incidenţã în cauzã, având în vedere cã procedura somaţiei de platã este o procedurã specialã pentru neîndeplinirea unei obligaţii din partea debitorului şi nu pune în discuţie vreo restrângere a dreptului de proprietate privatã a debitorului.
Totodatã, Curtea reţine cã dispoziţiile constituţionale ale art. 136 alin. (4), invocate într-unul dintre dosare, nu sunt relevante în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, acestea referindu-se în mod exclusiv la inalienabilitatea proprietãţii publice şi la posibilitatea ca aceste bunuri sã fie date în administrare, închiriate, concesionate ori date în folosinţã gratuitã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2)-(4) şi ale <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, precum şi a ordonanţei în ansamblu, excepţie ridicatã de Constantin Musceleanu în Dosarul nr. 8.729/2005 al Judecãtoriei Botoşani, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tectona" - S.R.L. Târgu-Mureş în Dosarul nr. 3.343/2005 al Tribunalului Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi (4) şi <>art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Maria Onescu şi Ioviţã Onescu în Dosarul nr. 4.629/2005 al Judecãtoriei Deva.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
