Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 245 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (1) teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si a ordonantei in integralitatea sa
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 14 iulie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei în integralitatea sa, excepţie ridicatã de Iulian Constantin Chirilã în Dosarul nr. 22.415/2004 al Judecãtoriei Iaşi.
La apelul nominal se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza aflându-se în stare de judecatã, Curtea acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizeazã cã <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu este contrar prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit cãruia ordonanţele de urgenţã nu pot afecta, printre altele, drepturile electorale. Aceasta, deoarece interzicerea exerciţiului dreptului de a alege şi de a fi ales în autoritãţile publice sau în funcţii elective publice nu este o consecinţã a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , ci intervine de drept, prin aplicarea art. 71 alin. 2 din Codul penal, coroborat cu art. 64 alin. 1 lit. a) din acelaşi act normativ. În ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa absenţã a cazului excepţional care sã justifice emiterea ordonanţei criticate, aratã cã este neîntemeiatã, urgenţa reglementãrii fiind evidenţiatã în expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 decembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 22.415/2004, Judecãtoria Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei în integralitatea sa.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de inculpatul Iulian Constantin Chirilã, trimis în judecatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 contravine art. 115 alin. (6) din Constituţie, care prevede cã ordonanţele de urgenţã nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie şi nici drepturile electorale. În acest sens, aratã cã aplicarea textului de lege criticat va duce la lipsirea sa de drepturile electorale, odatã cu rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare la pedeapsa închisorii. De asemenea, argumenteazã neconstituţionalitatea ordonanţei în integralitatea sa, pe de o parte, prin faptul cã art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie impune ca infracţiunile şi pedepsele sã fie reglementate prin lege organicã, iar pe de altã parte, prin aceea cã la data emiterii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu existau "circumstanţe excepţionale care sã justifice urgenţa reglementãrii prin ordonanţa criticatã", fiind astfel nesocotite prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie.
Judecãtoria Iaşi considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În legãturã cu dispoziţiile art. 79 alin. (1) teza întâi din ordonanţa criticatã, apreciazã cã "nu se poate vorbi de interzicerea drepturilor electorale în baza unui act al puterii executive". Astfel, în baza Codului penal, care este o lege organicã, aplicarea pedepsei închisorii atrage de drept interzicerea tuturor drepturilor prevãzute la art. 64 din Codul penal. Pedeapsa accesorie se aplicã de drept şi întotdeauna în temeiul dispoziţiilor art. 71 din Codul penal. Considerã cã în aceastã situaţie sunt pe deplin satisfãcute exigenţele art. 115 alin. (6) din Constituţie. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a ordonanţei în ansamblul sãu, precizeazã cã nici Constituţia adoptatã în 1991, nici cea revizuitã nu interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţã în domeniul de reglementare al legilor organice.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã nu sunt încãlcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, întrucât prin ordonanţe de urgenţã pot fi stabilite şi sancţionate fapte de naturã penalã. Aceasta, deoarece "art. 115 alin. (1) din Constituţie interzice numai ordonanţelor emise de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare sã reglementeze în domenii rezervate legilor organice, iar nu şi ordonanţelor de urgenţã emise în temeiul art. 115 alin. (4)". În plus, menţioneazã cã "posibilitatea ca prin ordonanţe de urgenţã sã se reglementeze materii rezervate de Constituţie legilor organice rezultã nu numai pe cale de interpretare, ci şi textual din prevederile tezei finale a alin. (5) al art. 115 din Constituţie, în care se aratã cã ordonanţa de urgenţã cuprinzând norme de natura legii organice se aprobã cu majoritatea prevãzutã la art. 76 alin. (1) din Constituţie". Precizeazã cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât lipsirea celui condamnat la pedeapsa închisorii de drepturile sale electorale nu opereazã în temeiul dispoziţiilor ordonanţei criticate, ci în baza prevederilor art. 71 din Codul penal. În continuare, considerã cã este nefondatã afirmaţia autorului excepţiei conform cãreia <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , în ansamblul sãu, contravine art. 115 alin. (4) din Constituţie. Precizeazã în acest sens cã, deşi adoptarea acestei ordonanţe a fost impusã de existenţa unui caz excepţional, motivele care au stat la baza adoptãrii sale nu se regãsesc în cuprinsul ordonanţei, deoarece la data adoptãrii acesteia, respectiv 12 decembrie 2002, erau aplicabile prevederile art. 114 alin. (4) din Constituţia României din 1991, care nu obligau Guvernul sã motiveze urgenţa chiar în cuprinsul ordonanţei, aşa cum o cer în prezent prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã.
Guvernul îşi exprimã opinia în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Referitor la constituţionalitatea ordonanţei criticate în întregul sãu, aratã cã trebuie analizatã în raport cu dispoziţiile constituţionale în vigoare la data adoptãrii ei. Astfel, potrivit prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia din 1991, singura condiţie impusã pentru adoptarea ordonanţei de urgenţã era existenţa cazului excepţional, iar caracterizarea unei situaţii ca fiind excepţionalã constituie o chestiune de fapt prin care se urmãreşte evitarea unei atingeri aduse interesului public, asupra cãreia doar Guvernul poate sã aprecieze. Mai aratã cã în ce priveşte domeniile ce pot face obiectul de reglementare al ordonanţei de urgenţã, dispoziţiile constituţionale nu impuneau nici o limitare, existând posibilitatea reglementãrii şi în domenii rezervate legii organice. Pentru acelaşi motiv, considerã cã nici prevederile <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu sunt contrare dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie. De asemenea, acestea nu contravin nici celor ale art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece interzicerea drepturilor electorale, ca pedeapsã accesorie, se dispune întotdeauna în temeiul art. 71 din Codul penal, care este o lege organicã.
Avocatul Poporului considerã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , deoarece incriminarea faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care are o îmbibaţie alcoolicã peste limita stabilitã de lege nu afecteazã drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie. Aratã cã, "dimpotrivã, dispoziţiile legale indicate sancţioneazã penal simpla nerespectare a unor reguli de circulaţie pe drumurile publice, în scopul preîntâmpinãrii unor grave vãtãmãri ale valorilor angajate în traficul rutier (pierderi de vieţi omeneşti, vãtãmãri ale integritãţii corporale şi ale sãnãtãţii, distrugerea de valori materiale)". Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a întregii ordonanţe, menţioneazã cã, în situaţia existenţei unui caz excepţional, Guvernul poate, în condiţiile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentalã, sã emitã ordonanţe de urgenţã. Considerã cã numai Curtea Constituţionalã are posibilitatea sã stabileascã dacã ordonanţa criticatã a fost adoptatã în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002. Conţinutul textului de lege criticat este urmãtorul:
Art. 79 alin. (1): "Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de cãtre o persoanã care are o îmbibaţie alcoolicã de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depãşeşte 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau care se aflã sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , în integralitatea sa.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) şi art. 115 alin. (4) şi (6), al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 73 alin. (3) lit. h): "(3) Prin lege organicã se reglementeazã:
[...]
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora;";
- Art. 115 alin. (4) şi (6): "(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
[...]
(6) Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã."
Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate se observã cã nu poate fi reţinutã critica autorului excepţiei, conform cãreia <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 ar fi contrar prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie. Aceasta, deoarece nu se poate susţine cã drepturile electorale ar fi afectate direct prin aplicarea prevederilor criticate din ordonanţã, care reglementeazã conţinutul normativ al unei infracţiuni care se sancţioneazã cu pedeapsa închisorii. Interzicerea exerciţiului dreptului de a alege şi de a fi ales în autoritãţile publice sau în funcţii elective publice intervine de drept, fiind consecinţa aplicãrii unor texte cuprinse într-o lege organicã, şi anume a art. 71 alin. 2 din Codul penal, coroborat cu art. 64 alin. 1 lit. a) din acelaşi act normativ.
Este, de asemenea, nefondatã susţinerea autorului conform cãreia este neconstituţionalã reglementarea unor infracţiuni printr-o ordonanţã de urgenţã, nesocotindu-se astfel prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie. În legãturã cu acest aspect, în jurisprudenţa sa Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant cã interdicţia de a emite ordonanţe în domeniul legilor organice priveşte exclusiv ordonanţele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu şi ordonanţele de urgenţã (de exemplu, <>Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998).
Autorul excepţiei criticã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 în integralitatea sa, întrucât considerã cã nu sunt îndeplinite cerinţele constituţionale pentru emiterea ordonanţei de urgenţã, în sensul cã nu a existat la data adoptãrii un caz excepţional care sã o justifice. Analiza acestei susţineri trebuie fãcutã în lumina textului constituţional în vigoare la data emiterii ordonanţei de urgenţã. Din conţinutul expunerii de motive la proiectul de lege pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 rezultã cã dubla condiţie a existenţei cazului excepţional şi a urgenţei a fost îndeplinitã conform cerinţelor constituţionale pentru adoptarea ordonanţei de urgenţã criticate, prevãzute de art. 114 alin. (4) din Constituţia nerevizuitã. Aceastã concluzie se desprinde din precizãrile fãcute de Guvern în documentul mai sus amintit, legate de faptul cã "amplificarea continuã a fenomenului infracţional, care a cãpãtat un caracter tot mai dinamic şi mai complex, a reclamat soluţii viabile de contracarare, concretizate în acest proiect de act normativ, pe de o parte, prin înãsprirea sancţiunilor penale, iar pe de altã parte, prin incriminarea ca infracţiuni a unor noi fapte". Totodatã, Guvernul a arãtat cã promovarea unui proiect de act normativ asupra regimului circulaţiei pe drumurile publice sub forma unei ordonanţe de urgenţã "a fost determinatã de necesitatea reglementãrii pe baze noi şi în acord cu noile reglementãri europene, în cel mai scurt timp, a relaţiilor sociale dintr-un domeniu foarte important pentru societatea româneascã, prelungirea procedurii legislative având consecinţe nedorite, uneori dramatice, vizibile pe toate drumurile ţãrii. Promovarea în regim de urgenţã este determinatã, nu în ultimul rând, şi de necesitatea îndeplinirii, la termenele convenite, a angajamentelor asumate de România în procesul de armonizare a legislaţiei româneşti cu aquis-ul comunitar".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei în integralitatea sa, excepţie ridicatã de Iulian Constantin Chirilã în Dosarul nr. 22.415/2004 al Judecãtoriei Iaşi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 mai 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
