Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 244 din 23 noiembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor pct. 11 alin. 1 si 2 din anexa nr. 7 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare nationala, ordine publica şi siguranta nationala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicatã de Mihail Slabu în Dosarul nr. 3.437/1999 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde autorul exceptiei, constatandu-se lipsa Ministerului Apãrãrii Naţionale, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, autorul exceptiei de neconstituţionalitate solicita admiterea acesteia, arãtând ca dispoziţiile pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 creeazã în randurile categoriei profesionale a magistraţilor militari doua subcategorii: una privilegiatã, care are dreptul de a i se calcula cuantumul pensiei de serviciu în raport cu prevederile criticate, respectiv cu drepturile reglementate de legislaţia aplicabilã autoritãţii judecãtoreşti, solda de grad şi cu alte drepturi care se acorda personalului militar, şi o alta subcategorie discriminata, care nu are aceste drepturi. Se susţine ca astfel se incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei, arãtând ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se apreciazã ca aspectele prezentate de autorul exceptiei de neconstituţionalitate vizeazã aplicarea în timp a <>legii civile, în speta Legea nr. 138/1999 , ale carei prevederi nu pot retroactivã, întrucât s-ar incalca dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, care stabilesc ca "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile".
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 martie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 3.437/1999, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare nationala, ordine publica şi siguranta nationala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicatã de domnul Mihail Slabu într-un litigiu având ca obiect judecarea recursului declarat de acesta impotriva Deciziei civile nr. 1.242/1999 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 sunt neconstituţionale, întrucât acestea se aplica numai magistraţilor militari pensionaţi ulterior intrãrii în vigoare a legii, iar magistraţii militari pensionaţi anterior intrãrii acesteia în vigoare beneficiazã doar de drepturile de pensie prevãzute la <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, fiind excluşi de la beneficiul drepturilor de pensie corespunzãtoare soldei de grad şi al altor drepturi acordate personalului militar. Autorul exceptiei susţine ca astfel a fost încãlcat "principiul înscris în art. 16 alineatul (1) din Constituţie care proclama egalitatea cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri". În opinia autorului exceptiei aceasta restrangere a drepturilor menţionate are semnificatia instituirii unui tratament diferenţiat, discriminatoriu, "fãrã sa existe o explicaţie legalã sau raţionalã". În motivarea exceptiei se mai invoca şi precedentul creat prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 88 şi 89, ambele din 1 iunie 1999, "care principial a rezolvat favorabil, în cazuri asemãnãtoare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã".
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca "susţinerile fãcute în motivarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138 din 20 iulie 1999 sunt nefondate".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca "nu se poate retine neconstituţionalitatea dispoziţiilor pct. 11 alin. 1 şi 2 din <>Legea nr. 138/1999 ", deoarece textul nu contravine dispoziţiilor constituţionale. În motivarea acestui punct de vedere se arata ca "obiectul de reglementare al dispoziţiilor din cuprinsul textului pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 îl constituie dreptul la salarizare, ce deriva din calitatea de magistrat militar în activitate, acest drept neputând fi confundat cu dreptul la pensia de serviciu sau militarã de serviciu, reglementatã de <>art. 103 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, respectiv de <>Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militarilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare". Se mai arata ca, potrivit <>art. 55 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, "magistraţii militari pot opta între pensia de serviciu stabilitã în condiţiile acestei legi şi pensia militarã de serviciu, putând beneficia de prevederile legale mai favorabile". În consecinta se apreciazã ca excepţia nu vizeazã neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate, ci modul de interpretare şi de aplicare a acestora. În ceea ce priveşte invocarea de cãtre autorul exceptiei a deciziilor Curţii Constituţionale nr. 88 şi 89, ambele din data de 1 iunie 1999, se considera ca aceste decizii nu sunt relevante în cauza.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 "Unele reglementãri privind salarizarea cadrelor militare în activitate care îndeplinesc funcţii în afarã Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei în societãţile comerciale, în regiile autonome, precum şi salarizarea personalului din compartimentele speciale şi a magistraţilor militari, personalului auxiliar militar şi civil din structurile autoritãţii judecãtoreşti" la <>Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare nationala, ordine publica şi siguranta nationala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.
Prevederile criticate au urmãtorul conţinut: "Magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate, cadre militare în activitate din structurile autoritãţii judecãtoreşti, beneficiazã de drepturile reglementate în legislaţia aplicabilã personalului autoritãţii judecãtoreşti.
Pentru calitatea de cadru militar în activitate beneficiazã de:
a) solda de grad şi gradatiile calculate la aceasta, potrivit legislaţiei aplicabile cadrelor militare în activitate;
b) premii, sporuri şi alte drepturi care se acorda personalului militar, mai puţin cele care au corespondent în legislaţia aplicabilã organelor autoritãţii judecãtoreşti, stabilite prin hotãrâre a Guvernului."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca aceste dispoziţii incalca prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cãrora: "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca pct. 11 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 nu conţine, eo ipso, dispoziţii cu caracter discriminatoriu pentru magistraţii cadre militare în activitate şi personalul auxiliar de specialitate la care se referã şi, în consecinta, nu contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Precizarea de la alin. 1 al pct. 11, potrivit cãreia drepturile magistraţilor, cadre militare în activitate din structurile autoritãţii judecãtoreşti, şi drepturile personalului auxiliar de specialitate sunt cele reglementate în legislaţia aplicabilã personalului autoritãţii judecãtoreşti, este justificatã de natura activitãţii desfãşurate de aceste categorii de personal şi este conformã prevederilor <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, care stabilesc anumite drepturi speciale pentru magistraţi şi pentru personalul auxiliar al instanţelor judecãtoreşti.
Curtea nu poate retine susţinerea autorului exceptiei, potrivit cãreia textul criticat vizeazã pensia de serviciu a magistraţilor militari şi creeazã discriminãri între aceştia în funcţie de data pensionãrii lor, respectiv înainte sau dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 138/1999 .
Curtea Constituţionalã constata ca pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 reglementeazã drepturile bãneşti cuvenite "magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate, cadre militare în activitate din structurile autoritãţii judecãtoreşti", iar nu drepturile pensionarilor sau modul de calcul al pensiilor. De altfel însuşi obiectul de reglementare al <>Legii nr. 138/1999 este, asa cum rezulta din chiar titlul sau, "salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare nationala, ordine publica şi siguranta nationala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii", iar nu drepturile de pensie ale acestor categorii de personal.
În motivarea susţinerilor sale autorul exceptiei invoca şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 88 din 1 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, şi nr. 89 din 1 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 6 iulie 1999, decizii prin care Curtea a statuat ca dispoziţiile <>art. 103 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, sunt neconstituţionale în mãsura în care nu asigura şi magistraţilor pensionaţi anterior datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 142/1997 actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.
Curtea Constituţionalã retine ca <>art. 103 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, text a cãrui neconstituţionalitate a fost constatatã astfel cum s-a arãtat mai sus, reglementeazã actualizarea pensiilor magistraţilor în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate şi, în consecinta, fata de obiectul exceptiei din prezenta cauza deciziile invocate de autorul exceptiei nu au relevanta în speta.
Asa fiind, rezulta ca prevederile pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 sunt constituţionale şi, în consecinta, excepţia de neconstituţionalitate ridicatã urmeazã sa fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 11 alin. 1 şi 2 din anexa nr. 7 la <>Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare nationala, ordine publica şi siguranta nationala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicatã de Mihail Slabu în Dosarul nr. 3.437/1999 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 23 noiembrie 2000.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
