Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 243 din 16 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei si ale art. 16 alin. (1) si (2) din anexa nr. IV si art. 34 alin. (4) din anexa nr. VI la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 328 din 18 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei şi ale <>art. 21 alin. (1) şi (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, excepţie ridicatã de Cãlin-Viorel Iuga în Dosarul nr. 4.545/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã tratamentul juridic diferenţiat, criticat de autorul excepţiei, este justificat de situaţiile diferite în care se aflã categoriile sociale comparate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.545/117/2008, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei şi ale <>art. 21 alin. (1) şi (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor. Excepţia a fost ridicatã de Cãlin-Viorel Iuga cu prilejul soluţionãrii unui litigiu privind funcţionarii publici.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc un sistem de remunerare diferit pentru agenţii şi ofiţerii de poliţie judiciarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism faţã de ceilalţi agenţi şi ofiţeri de poliţie, sunt discriminatorii. În acest sens, aratã cã diferenţa de tratament juridic nu este justificatã în mod obiectiv. Astfel, considerã cã drepturile salariale trebuie acordate pentru activitatea desfãşuratã, iar nu pentru încadrarea într-o anumitã structurã specializatã. De asemenea, considerã cã activitatea de cercetare penalã desfãşuratã de agenţii şi ofiţerii de poliţie judiciarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism este mai restrânsã faţã de cea a restului colegilor lor care nu se aflã în aceste structuri, care au inclusiv rãspunderea decizionalã şi a cãror competenţã este una generalã, iar nu limitatã la un anumit tip de infracţiuni. Mai aratã cã, deşi asigurarea incoruptibilitãţii reprezintã un scop legitim pentru stabilirea salarizãrii, acest obiectiv trebuie sã priveascã însã toate categoriile de lucrãtori din poliţia judiciarã. De asemenea, considerã cã nu existã o complexitatea sporitã a cauzelor cercetate de agenţii şi ofiţerii de poliţie judiciarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, aceştia nu sunt supuşi unor pericole mai mari, nu au o responsabilitate sporitã şi nici nu li se cere o specializare anume. În sfârşit, în sprijinul celor arãtate se aratã cã, prin Hotãrârea nr. 219 din 1 august 2007 , Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminãrii a recunoscut cã "ofiţerii de poliţie judiciarã se aflã în situaţii analoage sub aspectul desfãşurãrii activitãţilor în ciuda considerentelor diferite care ţin de specificul infracţiunilor cercetate, ceea ce nu justificã tratamentul juridic diferit, deoarece nu se atinge un grad suficient de justificare obiectivã şi rezonabilã de naturã a induce distincţii sub aspect salarial".
Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât tratamentul juridic diferenţiat este justificat de situaţia diferitã în care se gãsesc agenţii şi ofiţeri de poliţie judiciarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism în raport cu ceilalţi agenţi şi ofiţeri de poliţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 11 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 45/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007.
Curtea constatã cã autorul excepţiei a criticat redactarea prevederilor <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 anterioarã modificãrii acestora prin <>Legea nr. 45/2007 . În urma acestei modificãri, soluţia legislativã criticatã a fost preluatã în alin. (3) şi (4) ale <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 .
De asemenea, Curtea constatã cã prevederile alin. (3) al <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 au fost abrogate prin dispoziţiile <>Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, soluţia legislativã criticatã fiind preluatã parţial în cuprinsul art. 34 alin. (4) din Secţiunea a 6-a a anexei nr. VI la actul abrogator.
În aceste condiţii, textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- <>Art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 : "Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism beneficiazã în mod corespunzãtor de drepturile prevãzute la art. 13.";
- Art. 34 alin. (4) din anexa nr. VI la <>Legea nr. 330/2009 : "Salariul de bazã se stabileşte potrivit nr. crt. 27 din anexa nr. VI/1, pentru agenţii de poliţie judiciarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nr. crt. 25 din anexa nr. VI/1 pentru ofiţerii de poliţie judiciarã, nr. crt. 24 din anexa nr. VI/1 pentru şefii de birou şi nr. crt. 23 din anexa nr. VI/1 pentru şefii de serviciu.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã din Direcţia Naţionalã Anticorupţie beneficiazã de drepturile prevãzute în anexa nr. IV/4. [...]"
Potrivit încheierii de sesizare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile <>art. 21 alin. (1) şi (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003.
Curtea constatã cã şi aceste dispoziţii de lege au fost abrogate prin <>art. 48 alin. (1) pct. 9 din cap. VI al pãrţii a III-a din Legea nr. 330/2009 . Soluţia legislativã criticatã a fost preluatã însã în cuprinsul art. 16 alin. (1) şi (2) din secţiunea 1 a anexei nr. IV la actul abrogator, în urmãtoarea redactare: "(1) Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, dupã caz, în condiţii de pericol deosebit, desfãşuratã în exercitarea atribuţiilor funcţionale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unitãţii, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi personalul civil care executã, conduc, coordoneazã sau contribuie la realizarea misiunilor de operaţii speciale, misiunilor operative de protecţie a demnitarilor, a acţiunilor de gardare, protecţie şi control antiterorist, supraveghere operativã, a procedurilor speciale şi activitãţilor de pazã, supraveghere, escortare, reeducare, integrare şi asistenţã medicalã şi psihologicã pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formã de protecţie în România, culegere, prelucrare, verificare şi valorificare a informaţiilor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie beneficiazã de un spor de pânã la 30% calculat la solda funcţiei de bazã/salariul funcţiei de bazã, respectiv la salariul de bazã.
(2) Cadrele militare în activitate, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfãşoarã activitãţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiazã de un spor lunar de 30% din solda funcţiei de bazã/salariul funcţiei de bazã, respectiv salariul de bazã."
Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege sunt contrare urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 4 alin. (2) privind interzicerea discriminãrii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, considerã cã este încãlcat art. 20 alin. (2) din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 23 alin. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, art. 2 şi 26 din Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice, art. 2 alin. 2 şi art. 7 alin. 1 lit. a) pct. (i) din Pactul internaţional privitor la drepturile economice, sociale şi culturale, art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 14 din Convenţie coroborat cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în esenţã, susţinerile autorului excepţiei vizeazã diferenţele de tratament juridic privind salarizarea şi acordarea unor sporuri ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism şi celor care instrumenteazã cauze de corupţie faţã de ceilalţi agenţi şi ofiţeri de poliţie.
Faţã de acestea, Curtea reţine cã stabilirea salariilor poliţiştilor se face ţinând cont de o serie de criterii, precum responsabilitãţile avute, atribuţiile, rolul, complexitatea şi importanţa socialã a funcţiei exercitate, gradul de efort şi risc, pregãtirea şi competenţa profesionalã, precum şi interdicţiile şi restrângerea unor drepturi prevãzute de lege. Aprecierea tuturor acestor criterii revine competenţei legiuitorului. Rolul instanţei de contencios constituţional este acela de a veghea la respectarea principiilor constituţionale în reglementarea salarizãrii, printre acestea regãsindu-se şi principiul egalitãţii în drepturi, care presupune un salariu egal pentru o muncã egalã.
În situaţia pusã în discuţie în speţã, este evident însã cã se are în vedere compararea unor situaţii diferite, respectiv cea a unei categorii socioprofesionale cu atribuţii şi responsabilitãţi specifice privind infracţiuni cu un anume grad de pericol social şi un anume impact asupra societãţii, respectiv infracţiunile grave de corupţie şi crimã organizatã, în raport cu cea a celorlalţi poliţişti din poliţia judiciarã, având o competenţã generalã. A proceda la analizarea tuturor aspectelor de fapt care pun în discuţie aprecierea complexitãţii responsabilitãţilor, a atribuţiilor şi a pericolului la care sunt supuse cele douã categorii de poliţişti pentru a decide dacã tratamentul juridic diferenţiat se impune sau nu ar însemna o substituire a Curţii Constituţionale în rolul legiuitorului, cu încãlcarea principiului separaţiei puterilor în stat.
În ceea ce priveşte acordarea celorlalte sporuri sau drepturi, Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 337 din 17 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2009, s-a mai pronunţat asupra acestui aspect, reţinând cã "sporurile, adaosurile şi alte drepturi salariale suplimentare nu reprezintã drepturi fundamentale. Instituirea şi diminuarea acestora, acordarea într-o anumitã perioadã de timp, modificarea lor ori încetarea acordãrii, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiazã de acestea, ca şi a altor condiţii şi criterii de acordare ţin de competenţa şi de opţiunea exclusivã a legiuitorului, cu singura condiţie de ordin constituţional ca mãsurile dispuse sã vizeze deopotrivã toate categoriile de personal care se aflã într-o situaţie identicã".
Or, în lumina celor expuse mai sus, Curtea reţine cã acordarea drepturilor şi sporurilor puse în discuţie de autorul excepţiei are în vedere situaţia specialã în care se gãsesc titularii acestor drepturi, prin natura atribuţiilor desfãşurate care implicã un risc sporit, precum şi necesitatea de a asigura incoruptibilitatea acestora.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) din anexa nr. IV şi art. 34 alin. (4) din anexa nr. VI la <>Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, excepţie ridicatã de Cãlin-Viorel Iuga în Dosarul nr. 4.545/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
